vineri, 16 noiembrie 2007
Spre reunificarea creştinităţii !
Calea reunificării între creştinii din Vestul şi Estul Europei pare deschisă, după ce ieri, în capitala Italiei, a fost făcut public primul document semnat de "ambele părţi" în care este recunoscut formal primatul papal. De la Marea Schismă din 1054, locul acordat episcopului Romei a constituit unul dintre subiectele de discordie dintre cele două biserici, care a făcut să curgă multă cerneală, dar şi mult sânge.
Textul, intitulat "Le conseguenze ecclesiologiche e canoniche della natura sacramentale della Chiesa: comunione ecclesiale, conciliarita e sinodalita nella Chiesa", reprezintă rodul eforturilor depuse de comisia de dialog teologic dintre Bisericile Catolică şi Ortodoxă, care s-a reunit în oraşul italian Ravenna, la începutul lunii octombrie.
Din comisie au făcut parte o delegaţie condusă de cardinalul Walter Kasper şi una panortodoxă condusă de mitropolitul Jovan Ziziulas de la Patriarhatul ecumenic din Constantinopol. Semnatarii textului recunosc că Biserica Romei "ocupă primul loc în ordinea canonică" şi că episcopul Romei este "primul dintre patriarhi" (în Biserica primară, existau cinci: al Romei, al Constantinopolului, al Alexandriei, al Antiohiei şi al Ierusalimului).
Textul, intitulat "Le conseguenze ecclesiologiche e canoniche della natura sacramentale della Chiesa: comunione ecclesiale, conciliarita e sinodalita nella Chiesa", reprezintă rodul eforturilor depuse de comisia de dialog teologic dintre Bisericile Catolică şi Ortodoxă, care s-a reunit în oraşul italian Ravenna, la începutul lunii octombrie.
Din comisie au făcut parte o delegaţie condusă de cardinalul Walter Kasper şi una panortodoxă condusă de mitropolitul Jovan Ziziulas de la Patriarhatul ecumenic din Constantinopol. Semnatarii textului recunosc că Biserica Romei "ocupă primul loc în ordinea canonică" şi că episcopul Romei este "primul dintre patriarhi" (în Biserica primară, existau cinci: al Romei, al Constantinopolului, al Alexandriei, al Antiohiei şi al Ierusalimului).
Câteva diferenţe confesionale dintre catolici şi ortodocşi:
-Filioque (sau „et Filio") – teologii catolici susţin că Duhul Sfânt purcede de la Dumnezeu Tatăl şi de la Dumnezeu Fiul. Ortodocşii aduc drept contraargument învăţătura Sfântului Evanghelist Ioan care spune că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl şi este trimis în lume prin Fiul. Lumea creştină, în ansamblu, mărturiseşte un singur Dumnezeu în trei ipostaze: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.
-Supremaţia papală – papa este considerat de catolici liderul suprem al Bisericii Creştine, urmaşul Sfântului Apostol Petru şi, în consecinţă, superior tuturor patriarhilor. Ortodoxia pune accentul pe sobornicitate, respectiv pe luarea deciziilor referitoare la Biserică în cadrul Sfintelor Sinoade.
-Filioque (sau „et Filio") – teologii catolici susţin că Duhul Sfânt purcede de la Dumnezeu Tatăl şi de la Dumnezeu Fiul. Ortodocşii aduc drept contraargument învăţătura Sfântului Evanghelist Ioan care spune că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl şi este trimis în lume prin Fiul. Lumea creştină, în ansamblu, mărturiseşte un singur Dumnezeu în trei ipostaze: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.
-Supremaţia papală – papa este considerat de catolici liderul suprem al Bisericii Creştine, urmaşul Sfântului Apostol Petru şi, în consecinţă, superior tuturor patriarhilor. Ortodoxia pune accentul pe sobornicitate, respectiv pe luarea deciziilor referitoare la Biserică în cadrul Sfintelor Sinoade.
-Infailibilitatea papală – potrivit catolicilor, papa nu poate greşi ca om, în materie de credinţă. Această învăţătură este respinsă de Biserica Ortodoxă, care urmează cu stricteţe regulile stabilite la cele şapte Sinoade ecumenice din vechime (Niceea, Constantinopol, Efes, Calcedon, Constantinopol, Constantinopol, Niceea.
-Purgatoriul – catolicii învaţă că între Paradis şi Infern ar fi un loc unde se purifică sufletele oamenilor nedemni să ajungă în Împărăţia Lui Dumnezeu, dar nici într-atât de păcătoşi pentru a fi pedepsiţi veşnic. Otodocşii susţin că purgatoriul este o inovaţie dogmatică, neavând temei în Sfânta Scriptură şi, implicit, în învăţătura Mântuitorului Hristos.
-Purgatoriul – catolicii învaţă că între Paradis şi Infern ar fi un loc unde se purifică sufletele oamenilor nedemni să ajungă în Împărăţia Lui Dumnezeu, dar nici într-atât de păcătoşi pentru a fi pedepsiţi veşnic. Otodocşii susţin că purgatoriul este o inovaţie dogmatică, neavând temei în Sfânta Scriptură şi, implicit, în învăţătura Mântuitorului Hristos.
-Imaculata concepţie – catolicii afirmă că Maica Domnului, Fecioara Maria, ar fi născută mai presus de fire, de la Duhul Sfânt, asemenea Mântuitorului. Ortodocşii învaţă că Maica Domnului este născută în chip firesc, din Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana, ca rod al rugăciunii lor către Dumnezeu pentru a li se dărui un copil.
-Celibatul preoţilor – preoţii catolici nu se căsătoresc, deşi Sinoadele ecumenice din vechime au hotărât ca preoţii de mir să aibă familie.
-Indulgenţele papale – o practică mai veche a Bisericii Catolice, potrivit căreia, în schimbul dezlegării de păcate, credincioşii plăteau o sumă de bani. Ortodoxia insistă asupra iertării păcatelor săvârşite de oameni exclusiv prin taina Sfintei Spovedanii (Mărturisirii) şi fără nicio condiţie financiară.
-Celibatul preoţilor – preoţii catolici nu se căsătoresc, deşi Sinoadele ecumenice din vechime au hotărât ca preoţii de mir să aibă familie.
-Indulgenţele papale – o practică mai veche a Bisericii Catolice, potrivit căreia, în schimbul dezlegării de păcate, credincioşii plăteau o sumă de bani. Ortodoxia insistă asupra iertării păcatelor săvârşite de oameni exclusiv prin taina Sfintei Spovedanii (Mărturisirii) şi fără nicio condiţie financiară.
Calculator : champion du monde de calcul mental!
Alexis Lemaire, un étudiant français en mathématiques vient de battre à New York un record de calcul mental : il a mis 72 secondes pour calculer la racine treizième d’un nombre à deux cent chiffres, un véritable exploit mental !
Calculator : c’est ainsi que l’on appelle Alexis Lemaire, dans son université de Reims, dans le nord-est de la France où il écrit actuellement sa thèse. Vers l’âge de 11 ans, il dit avoir commencé à découvrir les surprenantes capacités de son cerveau. Aujourd’hui, en marge de ses études, il s’entraîne régulièrement au calcul mental comme s’entraîne un sportif de haut niveau : régime strict, pas d’alcool, pas de café !
Ce record, il le prépare depuis longtemps : il s’agit de trouver la racine 13 ème d’un nombre de 200 chiffres choisi au hasard par un ordinateur. En multipliant le résultat par 13 on doit retrouver le nombre de départ choisi par l’ordinateur… le tout en 72 secondes.
Pour réaliser ce tour de force, Alexis Lemaire dit qu’il utilise des principes de l’intelligence artificielle qu’il applique à son cerveau. Qui peut aller vite, dit-il, très vite. Mais attention aussi à la surchauffe, il confie ainsi, avoir besoin de jours de repos sans calcul mental. Le nouveau recordman va maintenant être très sollicité. Les neurologues vont vouloir l’examiner, les chercheurs en intelligence artificielle voudraient travailler avec lui et des patrons de banque l’ont déjà approché !
Ce record, il le prépare depuis longtemps : il s’agit de trouver la racine 13 ème d’un nombre de 200 chiffres choisi au hasard par un ordinateur. En multipliant le résultat par 13 on doit retrouver le nombre de départ choisi par l’ordinateur… le tout en 72 secondes.
Pour réaliser ce tour de force, Alexis Lemaire dit qu’il utilise des principes de l’intelligence artificielle qu’il applique à son cerveau. Qui peut aller vite, dit-il, très vite. Mais attention aussi à la surchauffe, il confie ainsi, avoir besoin de jours de repos sans calcul mental. Le nouveau recordman va maintenant être très sollicité. Les neurologues vont vouloir l’examiner, les chercheurs en intelligence artificielle voudraient travailler avec lui et des patrons de banque l’ont déjà approché !
joi, 15 noiembrie 2007
Bare Breasts !
Un grup de activiste din Suedia militează pentru dreptul femeilor de a face plajă fără sutien.
Două tinere au fost rugate să părăsească incinta unui club pentru că refuzau să poarte sutien la piscină. Incidentul s-a întâmplat în orăşelul suedez Uppsala acum câteva săptămâni şi a avut drept rezultat crearea grupului „Bare Breasts“, în traducere liberă „Sâni goi“. Campania pentru drepturile femeilor de a apărea topless în public a fost lansată de un grup de feministe din sudul Suediei, care s-au simţit revoltate de acest incident şi s-au hotărât să se alăture cauzei celor două „victime“. Ca acţiune de gherilă, tinerele militante au mers în mai multe piscine din sudul Suediei şi au făcut plaja topless într-un mod oarecum ostentativ şi declarativ. În toate cazurile au fost rugate să părăsească piscina. Alte şapte membre şi-au scos sutienele la o piscina din Malmö, dar la scurt timp au fost alungate cu fluierături.
Un purtator de cuvânt al complexului de wellness din Uppsala a răspuns acuzaţiilor femeilor: „Face parte din regulamentul interior al clubului ca bărbaţii să poarte sort, iar femeile să-şi acopere sânii din motive legate de securitate, de igiena şi nu în ultimul rând de maniere şi buna-cuviinţă“, cu accent pe ultimul motiv. Nimeni nu a înţeles exact care este legătura dintre securitate, igiena şi sutien, dar acţiunea femeilor este justificată în condiţiile în care se impun noi dezbateri şi discuţii asupra compatibilităţii dintre normele conservatoare de „cuviinţă“ şi statutul femeii în societate. „Tot ce ne dorim este ca trupurile noastre să fie tratate la fel ca ale bărbaţilor, fără conotaţii sexuale, astfel încât să ne putem scoate şi noi tricourile la meciurile de fotbal“, a declarat Astrid Hellroth, purtătorul de cuvânt al grupului „Bara Brost“, pentru o revistă suedeză publicată de Asociaţia Suedeză pentru Educaţie Sexuală. Autoritatile suedeze urmează să se pronunţe în cursul lunii noiembrie dacă vor susţine sau nu cauza grupului.
Elodia şi eterna Românie !
Ceea ce face Dan Diaconescu este intrarea într-un cerc vicios: el insistă cu căutarea Elodiei influenţând ratingul care cere alte şi alte emisiuni pe temă. Emisiunile sale sunt un motor cu autoexcitaţie. Oricât ai vrea să te ţii departe de el nu poţi fiindcă eşti agresat, asaltat de curiozitate.
Cunosc acest sentiment încă din 1995, din Franţa. Am sosit la Paris, seara, pe la opt, şi primul contact cu o ţară sunt ştirile locale. Printre ele a început să bântuie o stafie de care Elodia noastră se apropie. Păstrând proporţiile :mineriadele !
Şi începeau precipitaţii de argumente, de un pasional de-a dreptul isteric. Pe mine mă distra. Dar acolo, isteria a devenit aşa de mare încât a împiedicat, după opinia mea, actul de dreptate final. Sau l-a influenţat.
România se împărţea, periculos, în două falii: pro şi contra elodieni. Adică albii şi roşii ! Nu se mai putea. Putea fi război civil!...
Cazul Elodia nu va provoca mişcări sociale, dar ca grad de isterie mediatică se apropie de mineriade. Şi cel care îl instrumentează este un ziarist român, Dan Diaconescu. El are realismul, perseverenţa, cerbicia, capsomania, chiar cinismul detaşat de a urmări cu osârdie ratingul, de a stoarce subiectul, de a-l face omnidiscutat. Şi o comite la pas în plin "caz Mailat" - „Roma şi rromii" pe care orice analist, sociolog, psiholog l-ar fi declarat subiectul nr 1. Ei, iată, că nu e! Elodia e.
E brend. Este peste tot. Şi peste o Italie moştenitoare, nu de ieri, a unor idei fasciste, xenofobe, rasiste. Şi peste una sătulă - ca şi Austria lui Heider - de invaziile unor străini-termite. Vă amintiţi, cred, cazul venirii la putere în Austria lui Heider provocat îndeosebi de năvălirile interlopilor români?
Consiliul Europei a sancţionat austriecii pentru opţiunea electorală, iar nu ţiganii invazionişti. Acum dă vina pe italieni. Confuzie. Românii au atâţia ţigani fiind popor tolerant. Italienii, nu. Opţiunea lor. Căci, la valul, nedrept, de antiromânism din Italia, ne-ar mai lipsi, ca replică, incendierea tuturor pizzeriilor din România. Şi uciderea „macaronarilor", „broscarilor" aciuaţi pe la fetele noastre. Dar asta nu se va petrece.
Căci Elodia veghează din eterna Românie !
Cunosc acest sentiment încă din 1995, din Franţa. Am sosit la Paris, seara, pe la opt, şi primul contact cu o ţară sunt ştirile locale. Printre ele a început să bântuie o stafie de care Elodia noastră se apropie. Păstrând proporţiile :mineriadele !
Şi începeau precipitaţii de argumente, de un pasional de-a dreptul isteric. Pe mine mă distra. Dar acolo, isteria a devenit aşa de mare încât a împiedicat, după opinia mea, actul de dreptate final. Sau l-a influenţat.
România se împărţea, periculos, în două falii: pro şi contra elodieni. Adică albii şi roşii ! Nu se mai putea. Putea fi război civil!...
Cazul Elodia nu va provoca mişcări sociale, dar ca grad de isterie mediatică se apropie de mineriade. Şi cel care îl instrumentează este un ziarist român, Dan Diaconescu. El are realismul, perseverenţa, cerbicia, capsomania, chiar cinismul detaşat de a urmări cu osârdie ratingul, de a stoarce subiectul, de a-l face omnidiscutat. Şi o comite la pas în plin "caz Mailat" - „Roma şi rromii" pe care orice analist, sociolog, psiholog l-ar fi declarat subiectul nr 1. Ei, iată, că nu e! Elodia e.
E brend. Este peste tot. Şi peste o Italie moştenitoare, nu de ieri, a unor idei fasciste, xenofobe, rasiste. Şi peste una sătulă - ca şi Austria lui Heider - de invaziile unor străini-termite. Vă amintiţi, cred, cazul venirii la putere în Austria lui Heider provocat îndeosebi de năvălirile interlopilor români?
Consiliul Europei a sancţionat austriecii pentru opţiunea electorală, iar nu ţiganii invazionişti. Acum dă vina pe italieni. Confuzie. Românii au atâţia ţigani fiind popor tolerant. Italienii, nu. Opţiunea lor. Căci, la valul, nedrept, de antiromânism din Italia, ne-ar mai lipsi, ca replică, incendierea tuturor pizzeriilor din România. Şi uciderea „macaronarilor", „broscarilor" aciuaţi pe la fetele noastre. Dar asta nu se va petrece.
Căci Elodia veghează din eterna Românie !
Grèves : un mois pour aboutir
La mobilisation a été forte ce mercredi mais un peu moins que le 18 octobre pour cette journée de grève contre la réforme des régimes spéciaux de retraite. Alors que François Fillon, le Premier ministre, a invité les syndicats à négocier pour faire « cesser une grève qui n'aboutira pas à des résultats pour qui que ce soit », Nicolas Sarkozy s'active en coulisses. Et Xavier Bertrand, le ministre du Travail, donne un mois pour concrétiser ce qui a été décidé : des négociations entreprises-Etat-syndicats pour faire évoluer les régimes spéciaux de retraite.
Pour sa première épreuve d'ampleur sur le front social, Nicolas Sarkozy vient d'ouvrir une porte pour un éventuel règlement rapide du conflit. Après avoir accepté l'organisation entre représentants de l'Etat, syndicats et directions des entreprises sur la réforme des régimes spéciaux de retraite, l'Elysée a expressément demandé à Xavier Bertrand d'envoyer « une lettre de proposition de méthode » aux syndicats. Le but : trouver une issue au conflit au plus vite et éviter ainsi une crise longue aux conséquences imprévisibles.
La stratégie du chef de l'Etat est claire : associer la communication vers l'opinion à la négociation avec les syndicats. En effet, l'ensemble de la réforme a été porté par 3 hommes entre lesquels les tâches ont été précisément réparties. Xavier Bertrand a négocié seul, François Fillon a rappelé régulièrement les principes fondamentaux et les objectifs de la réforme et Nicolas Sarkozy a pesé de tout son poids politique et médiatique ces derniers jours. Tous se sont appuyés sur l'opinion pour mener cette réforme à son terme.
Les députés et la grève
«Sortir de la crise, c'est ce que tout le monde souhaite. Mais dans la majorité, certains estiment qu'il faut prendre garde à ce que le compromis ne devienne pas une reculade.»
La stratégie du chef de l'Etat est claire : associer la communication vers l'opinion à la négociation avec les syndicats. En effet, l'ensemble de la réforme a été porté par 3 hommes entre lesquels les tâches ont été précisément réparties. Xavier Bertrand a négocié seul, François Fillon a rappelé régulièrement les principes fondamentaux et les objectifs de la réforme et Nicolas Sarkozy a pesé de tout son poids politique et médiatique ces derniers jours. Tous se sont appuyés sur l'opinion pour mener cette réforme à son terme.
Les députés et la grève
«Sortir de la crise, c'est ce que tout le monde souhaite. Mais dans la majorité, certains estiment qu'il faut prendre garde à ce que le compromis ne devienne pas une reculade.»
miercuri, 14 noiembrie 2007
Sylvie Vartan, în premieră în România!
Sylvie Vartan, celebra solistă şi actriţă franceză de origine bulgară, este pentru prima oară în România. Aceasta va susţine un recital din care nu vor lipsi piese de pe ultimul său album, „Nouvelle Vague".
Numită Ambasador al bunăvoinţei al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în anul 2005, Sylvie Vartan este recunoscută în lume pentru o carieră de peste 40 de ani în muzică, cinematografie şi televiziune.
În anii ’60, solista şi Johnny Holiday au format unul dintre cele mai frumoase cupluri ale epocii, cei doi fiind căsătoriţi aproape un deceniu şi devenind foarte tineri părinţii unui băiat, David, astăzi în vârstă de 41 de ani. La vremea naşterii acestuia, în august 1966, Sylvie Vartan avea doar 22 de ani, iar celebrul ei soţ, 24….
Artista este considerată prima solistă de muzică rock de succes din Franţa şi este deţinătoarea mai multor premii, prestigioase titluri şi distincţii, precum „Legiunea de Onoare sau „Ordre des Arts et Lettres". Despre ea s-au scris peste 25 de cărţi, s-au lansat pe CD colecţii complete ale melodiilor sale, iar la Paris, Palatul Galliera găzduieşte o expoziţie ale celor mai frumoase costume ale sale, piese unice semnate de creatorii Yves Saint-Laurent, Dior, Bob Mackie sau Jean Paul Gaultier.
Sylvie Vartan, şi astăzi o femeie frumoasă, s-a bucurat mereu de apreciere şi în domeniul televiziunii. Ea a realizat câteva show-uri de mare audienţă în Italia şi Franţa, dar în egală măsură a fost solicitată şi pentru roluri în câteva filme de lungmetraj sau de televiziune: „Un clair de lune à Maubeuge", „D’où viens-tu, Johnny?", „Patate", „Malpertuis", „L’Ange noir", „Mausolée pour une garce".
Sylvie Vartan a fost considerată mereu una dintre cele mai frumoase artiste ale Franţei, cu o personalitate specială şi cu prestanţă, o femeie care a îmbătrânit frumos. Prin urmare, lansarea în SUA a unei cărţi despre frumuseţe, semnată de ea, a devenit rapid un bestseller.
Solista se implică şi în acţiuni caritabile, fondurile strânse din vânzarea albumului „Urgences" fiind donate unor organizaţii care luptă împotriva SIDA.
Numită Ambasador al bunăvoinţei al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în anul 2005, Sylvie Vartan este recunoscută în lume pentru o carieră de peste 40 de ani în muzică, cinematografie şi televiziune.
În anii ’60, solista şi Johnny Holiday au format unul dintre cele mai frumoase cupluri ale epocii, cei doi fiind căsătoriţi aproape un deceniu şi devenind foarte tineri părinţii unui băiat, David, astăzi în vârstă de 41 de ani. La vremea naşterii acestuia, în august 1966, Sylvie Vartan avea doar 22 de ani, iar celebrul ei soţ, 24….
Artista este considerată prima solistă de muzică rock de succes din Franţa şi este deţinătoarea mai multor premii, prestigioase titluri şi distincţii, precum „Legiunea de Onoare sau „Ordre des Arts et Lettres". Despre ea s-au scris peste 25 de cărţi, s-au lansat pe CD colecţii complete ale melodiilor sale, iar la Paris, Palatul Galliera găzduieşte o expoziţie ale celor mai frumoase costume ale sale, piese unice semnate de creatorii Yves Saint-Laurent, Dior, Bob Mackie sau Jean Paul Gaultier.
Sylvie Vartan, şi astăzi o femeie frumoasă, s-a bucurat mereu de apreciere şi în domeniul televiziunii. Ea a realizat câteva show-uri de mare audienţă în Italia şi Franţa, dar în egală măsură a fost solicitată şi pentru roluri în câteva filme de lungmetraj sau de televiziune: „Un clair de lune à Maubeuge", „D’où viens-tu, Johnny?", „Patate", „Malpertuis", „L’Ange noir", „Mausolée pour une garce".
Sylvie Vartan a fost considerată mereu una dintre cele mai frumoase artiste ale Franţei, cu o personalitate specială şi cu prestanţă, o femeie care a îmbătrânit frumos. Prin urmare, lansarea în SUA a unei cărţi despre frumuseţe, semnată de ea, a devenit rapid un bestseller.
Solista se implică şi în acţiuni caritabile, fondurile strânse din vânzarea albumului „Urgences" fiind donate unor organizaţii care luptă împotriva SIDA.
marți, 13 noiembrie 2007
Postul Crăciunului !
Reglementările cu privire la acest post (ca de altfel şi la celelalte posturi de peste an) sunt cuprinse în actele Sinodului de la Constantinopol din 1166 şi în Tipicul liturgic al Mănăstirii "Sf. Sava”. Această lucrare complexă a cunoscut o îndelungată perioadă de formare, din secolul al V-lea până în secolele XII-XIII, cu unele adăugiri în secolul al XIV-lea. Conform rânduielilor acestui tipic, în timpul Postului Crăciunului, luni, miercuri şi vineri se posteşte integral până la Ceasul al IX-lea din zi (ora 15:00), mâncându-se o singură dată mâncare uscată. În zilele de marţi şi joi se mănâncă tot o singură dată în zi, însă sunt îngăduite vinul şi untdelemnul. Sâmbăta şi duminica se mănâncă de două ori pe zi, făcându-se dezlegare la peşte, untdelemn şi vin.
DEZLEGÅRI.
Dacă în zilele de miercuri şi vineri este pomenit un sfânt în cinstea căruia la slujbă se cântă Doxologia, în acele zile se face dezlegare la vin şi untdelemn. Numai dacă este hramul bisericii se face dezlegare la peşte. Dacă pomenirea sfântului cu Doxologie cade într-o luni, marţi sau joi, atunci se face dezlegare la peşte, untdelemn şi vin (mai puţin la 20 decembrie). De asemenea, dacă miercuri sau vineri este pomenit un sfânt în cinstea căruia se face Priveghere (deci un sfânt important), se dezleagă la peşte, untdelemn şi vin. Deşi până în ziua de 21 noiembrie mai sunt prăznuiţi sfinţi cu Doxologie mare, din evlavie se obişnuieşte ca până la praznicul Intrării Maicii Domnului în Biserică să nu se mănânce peşte. Iar de la 20 până la 25 decembrie, indiferent dacă este prăznuit vreun sfânt cu Doxologie, nu se face dezlegare la peşte, nici măcar sâmbăta şi duminica. De asemenea, în Ajunul Crăciunului se face dezlegare la vin şi untdelemn, mâncându-se de două ori pe zi.
În parohiile care au ca hram al bisericii un sfânt altul decât Nicolae, Andrei sau sărbătoarea Intrarea Maicii Domnului în Biserică se dezleagă la peşte, untdelemn şi vin.
Ave Maria = Rallegrati o Maria !
Pentru Biserica Catolică italiană, "Ave Maria" (folosit în italiană pentru rugaciunea mariană "Născătoare de Dumnezeu") devine "Rallegrati o Maria", echivalentul lui "Bucură-te, Marie", folosit în multe alte limbi, inclusiv în română.
În Tatăl Nostru, în loc de "non ci indurre in tentazione" (nu ne duce pe noi în ispită) se va citi "non abbandonarci alla tentazione" (nu ne lăsa/abandona ispitei).
De asemenea, "mammona", desemnând în Biblie demonul avuţiei, se transformă în "richezza", adică bogăţie.
Acestea sunt câteva dintre cele mai importante schimbari ale noului Dicţionar Liturgic prezentat ieri de Conferinţa Episcopală Italiană (CEI).
Opera va conţine 9 volume, din care trei sunt deja gata, este accesibilă din 25 noiembrie şi din 2010 va fi obligatorie pentru celebrările Bisericii Catolice italiene.
Noile formule se vor impune în timp şi la nivel internaţional în lumea catolică, fiind introduse din dorinţa de a crea o mai mare înţelegere a patrimoniului liturgic.
În Tatăl Nostru, în loc de "non ci indurre in tentazione" (nu ne duce pe noi în ispită) se va citi "non abbandonarci alla tentazione" (nu ne lăsa/abandona ispitei).
De asemenea, "mammona", desemnând în Biblie demonul avuţiei, se transformă în "richezza", adică bogăţie.
Acestea sunt câteva dintre cele mai importante schimbari ale noului Dicţionar Liturgic prezentat ieri de Conferinţa Episcopală Italiană (CEI).
Opera va conţine 9 volume, din care trei sunt deja gata, este accesibilă din 25 noiembrie şi din 2010 va fi obligatorie pentru celebrările Bisericii Catolice italiene.
Noile formule se vor impune în timp şi la nivel internaţional în lumea catolică, fiind introduse din dorinţa de a crea o mai mare înţelegere a patrimoniului liturgic.
Anuar şcolar:1887-1944
AN ŞCOLAR 1889-1890
Numele şi prenumele Anul naşt. Părinţii Clasa
Cibotariu Ion ...............1880 ..... Vasile-Casandra . . I
Comănescu Gheorghe ..1878...... Vasile-Irina ..........I
Cibotariu Toader ..........1878 ........ - .......................I
Cracană Gheorghe ........1883...... Toader-Iftimia.... I
Căruntu Dumitru .........1883....... Ion-Casandra...... I
Cracană Grigore ...........1883....... Ghe.-Natalia....... I
Câşlaru Vasile............... 1883....... Mihai-Ioana .......I
Condrea Vasile.............. 1881....... Mihail-Ruxandra I
Doroftei Vasile ..............1881....Toader-Marghioala I
Dubiţ Ion.......................1882....... Gh.-Maria.......... I
Enache Ion................... 1883....... Vasile-Saveta...... I
Friţel Constantin ...........1882....... Raihel-Maria...... I
Hăidăuţu Gheorghe....... 1881... Petrache-Smaranda.I
Ifteme Gheorghe........... 1882....... Ion-Maria............ I
Ifteme Constantin.......... 1883...... Gheorghe-Elena... I
Ifteme Dumitru .............1883....... Th-Maria.............I
Lişneanu Ilie ..................1880 ....Dumitru-Ecaterina. I
Manovici Constantin ......1883..... Dumitru-Elena...... I
Moisa Vasile ..................1881...... Toader ........I
Ion Niculescu ................ 1882...... Neculai ........ I
Prepeliţanu Gheorghe.....1882...... Vasile.................... I
Petrescu Conache ...........1881...... Gheorghe Apetrei...I
Pentelei Ion ....................1882...... Gheorghe.............. I
Pomârleanu Gheorghe ...1882....... Constantin........... I
Brăileanu Dumitru ........1880....... Haralamb ............I
Săvescu Neculai ............1883........ Toader................. I
Ţurcanu Gheorghe .........1889....... Ion ......................I
Ursache Dumitru ..........1882........ Gheorghe ............I
Zet A. Ion ..................... 1881......... Dumitru .............I
Bălan Ilie .......................1881........ Gheorghe............I
Carcea Ion .....................1881......... Vasile ................I
Cristescu Gheorghe ........1882.........Constantin......... I
Ciubotariu Ion ...............1880 ........Vasile................. I
Călin Constantin ............1878 ........Neculai............... I
Gavrilescu Dumitru .......1880 ........Gheorghe........... I
Ghileţeche Ion ...............1878
Galache Constantin -
Ilcu Vasile .....................1878
Moisa Vasile ..................1887
Bahrin Neculai ..............1883
Nechifuru Vasile ............1880
Numele şi prenumele Anul naşt. Părinţii Clasa
Cibotariu Ion ...............1880 ..... Vasile-Casandra . . I
Comănescu Gheorghe ..1878...... Vasile-Irina ..........I
Cibotariu Toader ..........1878 ........ - .......................I
Cracană Gheorghe ........1883...... Toader-Iftimia.... I
Căruntu Dumitru .........1883....... Ion-Casandra...... I
Cracană Grigore ...........1883....... Ghe.-Natalia....... I
Câşlaru Vasile............... 1883....... Mihai-Ioana .......I
Condrea Vasile.............. 1881....... Mihail-Ruxandra I
Doroftei Vasile ..............1881....Toader-Marghioala I
Dubiţ Ion.......................1882....... Gh.-Maria.......... I
Enache Ion................... 1883....... Vasile-Saveta...... I
Friţel Constantin ...........1882....... Raihel-Maria...... I
Hăidăuţu Gheorghe....... 1881... Petrache-Smaranda.I
Ifteme Gheorghe........... 1882....... Ion-Maria............ I
Ifteme Constantin.......... 1883...... Gheorghe-Elena... I
Ifteme Dumitru .............1883....... Th-Maria.............I
Lişneanu Ilie ..................1880 ....Dumitru-Ecaterina. I
Manovici Constantin ......1883..... Dumitru-Elena...... I
Moisa Vasile ..................1881...... Toader ........I
Ion Niculescu ................ 1882...... Neculai ........ I
Prepeliţanu Gheorghe.....1882...... Vasile.................... I
Petrescu Conache ...........1881...... Gheorghe Apetrei...I
Pentelei Ion ....................1882...... Gheorghe.............. I
Pomârleanu Gheorghe ...1882....... Constantin........... I
Brăileanu Dumitru ........1880....... Haralamb ............I
Săvescu Neculai ............1883........ Toader................. I
Ţurcanu Gheorghe .........1889....... Ion ......................I
Ursache Dumitru ..........1882........ Gheorghe ............I
Zet A. Ion ..................... 1881......... Dumitru .............I
Bălan Ilie .......................1881........ Gheorghe............I
Carcea Ion .....................1881......... Vasile ................I
Cristescu Gheorghe ........1882.........Constantin......... I
Ciubotariu Ion ...............1880 ........Vasile................. I
Călin Constantin ............1878 ........Neculai............... I
Gavrilescu Dumitru .......1880 ........Gheorghe........... I
Ghileţeche Ion ...............1878
Galache Constantin -
Ilcu Vasile .....................1878
Moisa Vasile ..................1887
Bahrin Neculai ..............1883
Nechifuru Vasile ............1880
SAM : viitorii şomeri !
În timp ce în zonele defavorizate s-au dezvoltat programe care leagă învăţământul tehnic de nevoile de pe piaţa muncii, în Botoşani se întâmplă exact invers.
Liceele tehnice şi SAM botoşănene nu ţin cont de meseriile care se cer pe piaţa muncii şi continuă să scoată promoţii întregi de absolvenţi care nu-şi găsesc o slujbă. Aceasta a fost concluzia raportului prezentat de CNDIPT. Potrivit datelor Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), 70% din absolvenţi au terminat cursurile la specializări industriale. Oferta de locuri de muncă din partea angajatorilor a fost însă de 28%, astfel că mulţi tineri s-au trezit din start şomeri. În construcţii sunt locuri de muncă, dar nu sunt absolvenţi. Anul trecut doar 2% din cei care au terminat şcoala aveau această specialitate, pentru o ofertă de 10%.
Lipsa identificării „ţintelor" educaţionale de către directorii unităţilor de învăţământ botoţănene a fost explicată de reprezentanţii Ministerului Educaţiei prin „conservatorism".
„Comparativ cu restul ţării, în care au fost începute din timp programele de reconversie profesională în cadrul învăţământului tehnic şi profesional, reţeaua şcolară din Botoşani s-a dovedit mult mai conservatoare", a precizat ieri Madlen Ş. directorul CNDIPT din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Un alt motiv al rămânerii în urmă a Botoşaniului, comparativ cu multe dintre judeţele vizate, este că în această zonă nu au fost dezvoltate decât târziu programele „Phare TVET", prin care se stabilesc corelările dintre specializările absolvite şi necesarul de forţă de muncă în domeniile deficitare.
Primele programe dezvoltate de Ministerul Educaţiei şi destinate acestei recorelări s-au adresat, pentru început, zonelor defavorizate din ţară, unde efectele au început deja să se vadă. Zonele în plină dezvoltare economică – aşa cum este situaţia judeţului Botoşani– abia acum intră în aceste programe", a mai precizat Madlen Ş.
Programele „Phare TVET" au fost aplicate cu succes în mai multe judeţe din ţară, foarte bune rezultate fiind înregistrate în Iaşi, Constanţa sau Argeş.
Este nevoie de cel puţin doi ani pentru recalificarea personalului didactic al Botoşaniului, dat fiind faptul că unele specializări îşi vor restrânge numărul de elevi, în timp ce altele vor necesita mult mai multe cadre didactice specializate în domeniile cerute pe piaţa muncii.
Numărul şomerilor tineri absolvenţi de şcoli tehnice - SAM-este sporit de cel al liceenilor care termină profilul teoretic.
Peste 80% din absolvenţii de liceu ai judeţului sunt din învăţământul teoretic, şi nu din cel tehnic.
Liceele tehnice şi SAM botoşănene nu ţin cont de meseriile care se cer pe piaţa muncii şi continuă să scoată promoţii întregi de absolvenţi care nu-şi găsesc o slujbă. Aceasta a fost concluzia raportului prezentat de CNDIPT. Potrivit datelor Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), 70% din absolvenţi au terminat cursurile la specializări industriale. Oferta de locuri de muncă din partea angajatorilor a fost însă de 28%, astfel că mulţi tineri s-au trezit din start şomeri. În construcţii sunt locuri de muncă, dar nu sunt absolvenţi. Anul trecut doar 2% din cei care au terminat şcoala aveau această specialitate, pentru o ofertă de 10%.
Lipsa identificării „ţintelor" educaţionale de către directorii unităţilor de învăţământ botoţănene a fost explicată de reprezentanţii Ministerului Educaţiei prin „conservatorism".
„Comparativ cu restul ţării, în care au fost începute din timp programele de reconversie profesională în cadrul învăţământului tehnic şi profesional, reţeaua şcolară din Botoşani s-a dovedit mult mai conservatoare", a precizat ieri Madlen Ş. directorul CNDIPT din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Un alt motiv al rămânerii în urmă a Botoşaniului, comparativ cu multe dintre judeţele vizate, este că în această zonă nu au fost dezvoltate decât târziu programele „Phare TVET", prin care se stabilesc corelările dintre specializările absolvite şi necesarul de forţă de muncă în domeniile deficitare.
Primele programe dezvoltate de Ministerul Educaţiei şi destinate acestei recorelări s-au adresat, pentru început, zonelor defavorizate din ţară, unde efectele au început deja să se vadă. Zonele în plină dezvoltare economică – aşa cum este situaţia judeţului Botoşani– abia acum intră în aceste programe", a mai precizat Madlen Ş.
Programele „Phare TVET" au fost aplicate cu succes în mai multe judeţe din ţară, foarte bune rezultate fiind înregistrate în Iaşi, Constanţa sau Argeş.
Este nevoie de cel puţin doi ani pentru recalificarea personalului didactic al Botoşaniului, dat fiind faptul că unele specializări îşi vor restrânge numărul de elevi, în timp ce altele vor necesita mult mai multe cadre didactice specializate în domeniile cerute pe piaţa muncii.
Numărul şomerilor tineri absolvenţi de şcoli tehnice - SAM-este sporit de cel al liceenilor care termină profilul teoretic.
Peste 80% din absolvenţii de liceu ai judeţului sunt din învăţământul teoretic, şi nu din cel tehnic.
luni, 12 noiembrie 2007
Place au jeu ! Jouer pour apprendre à vivre (éd. Nathan )
En jouant, les petits ouvrent leur imaginaire, développent leur créativité, intègrent les règles de la vie en société. Laissez-les donc s’amuser et rêvasser tant qu’ils le souhaitent, insiste le pédopsychiatre Patrice Huerre dans son dernier livre (1). Il nous explique pourquoi.
Justine, 3 ans, enfile son costume de danseuse orientale, barre sa bouche d’un grand trait de rouge à lèvres, se déhanche sur ses escarpins avec gravité. Car jouer, c’est sérieux et « c’est essentiel au psychisme et au développement des capacités créatives et sociales de l’enfant », souligne le pédopsychiatre Patrice Huerre. Dès les premiers mois, grâce à la petite bête qui monte et autres jeux de corps, le bébé entre en relation avec sa mère, puis avec le monde. Il apprend à communiquer. Plus tard, vers 6-9 mois, par les jeux de répétition (construire et détruire une tour en Kapla, envoyer une petite balle, la faire revenir à soi, recommencer, etc.), l’enfant commence à accepter progressivement l’absence de sa mère. À chaque étape, le jeu s’avère donc fondamental. « Voyez une petite fille de 2 ans devant sa cuisinière en bois, ou un garçon de 4 ans maniant une fausse scie électrique sur son établi… En pleine période œdipienne, grâce aux jeux d’imitation, ils cherchent à ressembler au parent du même sexe, avec l’espoir de séduire l’autre parent », poursuit Patrice Huerre. Alors, si le jeu est si riche et important pour l’apprentissage, pourquoi le boude-t-on autant aujourd’hui ? C’est l’une des questions que soulève le nouveau livre plaidoyer de Patrice Huerre . Nous l’avons rencontré.
" 2 jours sans écrans" pour des lycéens !
Une opération "Deux jours sans écrans", destinée à sensibiliser les jeunes aux dangers de la "cyberdépendance", phénomène généré par l'usage compulsif des moyens de communication modernes, a démarré ajourd'hui dans deux lycées du Haut-Rhin.Pilotée par l'association mulhousienne Le Cap, spécialisée dans les addictions, l'opération, unique en France, a débuté simultanément aux lycées Jean Mermoz de Saint-Louis et Jean-Jacques Henner d'Altkirch et se poursuivra jeudi et vendredi dans les lycées Jeanne d'Arc et Rebberg de Mulhouse, indique le directeur de l'association Le Cap, Clément Buttner.A raison de deux jours par établissement, les professionnels du Cap (médecins, psychologues, éducateurs...) seront à la disposition des parents, des enseignants et des élèves pour échanger et débattre autour des dangers d'une "cyberconsommation" excessive.Les quelque 6.000 élèves concernés par l'opération seront également invités à se passer de tout écran pendant deux jours.
duminică, 11 noiembrie 2007
România şi cele 25 miliarde euro !
Principala problemă cu care se va confrunta România în perioada următoare va fi utilizarea eficientă a celor 25 de miliarde de euro proveniţi din instrumentele structurale şi nu simpla accesare a acestor fonduri, este concluzia trasă de specialiştii în domeniu participanţi la evenimentul „Open Days – Săptămâna europeană a regiunilor în România”.
David Sweet, responsabil pentru România din cadrul Directoratului General pentru Politică Regională a Comisiei Europene, a atras atenţia că, în lispa unei strategii pe termen lung şi a unei dezvoltări sustenabile, aceste fonduri pot „dispărea”, în sensul că nu vor avea nici un impact asupra dezvoltării.
Unii dintre factorii care pot duce la eşecul politicii de dezvoltare regională şi coeziune sunt lipsa dialogului, piedicile administrative, lipsa participării societăţii civile, proces decizional greoi. La acestea se adaugă lipsa personalului calificat şi cu experienţă în implementarea proiectelor europene şi experţilor în evaluarea proiectelor. „Fără aptitudini şi know-how România riscă să se transforme într-o economie de tip colonial. Competitivitatea este singura şansă pentru succesul pe termen lung” a precizat oficialul european.
De aceeaşi părere sunt şi specialiştii români care cred că mai periculoasă decât lipsa de absorbţie a fondurilor structurale este folosirea ineficientă a banilor.
Nu trebuie să accesăm fonduri structurale doar de dragul de a accesa fonduri europene. Proiectele finanţate din fonduri structurale trebuie să contribuie la dezvoltarea economică, fie că sunt implementate de autorităţi sau de agenţi economici: Un parc industrial este o povară fără un mediu de afaceri activ .
România se află pe locul al doilea în Europa, după Austria în ceea ce priveşte aprobarea programelor operaţionale la 6 luni de la începerea negocierilor, conform unui clasament al Comisiei Europene. Având în vedere că oficialii europeni credeau că nu există nici o şansă ca să fie aprobat vreun program până la sfârşitul acestui an, reprezentanţii Comisiei au început să fie puţin mai optimişti în ceea ce priveşte soarta fondurilor structurale. Povara cade astfel pe umerii Agenţiilor de Dezvoltare Regională care trebuie să încurajeze dezvoltarea durabilă.
David Sweet, responsabil pentru România din cadrul Directoratului General pentru Politică Regională a Comisiei Europene, a atras atenţia că, în lispa unei strategii pe termen lung şi a unei dezvoltări sustenabile, aceste fonduri pot „dispărea”, în sensul că nu vor avea nici un impact asupra dezvoltării.
Unii dintre factorii care pot duce la eşecul politicii de dezvoltare regională şi coeziune sunt lipsa dialogului, piedicile administrative, lipsa participării societăţii civile, proces decizional greoi. La acestea se adaugă lipsa personalului calificat şi cu experienţă în implementarea proiectelor europene şi experţilor în evaluarea proiectelor. „Fără aptitudini şi know-how România riscă să se transforme într-o economie de tip colonial. Competitivitatea este singura şansă pentru succesul pe termen lung” a precizat oficialul european.
De aceeaşi părere sunt şi specialiştii români care cred că mai periculoasă decât lipsa de absorbţie a fondurilor structurale este folosirea ineficientă a banilor.
Nu trebuie să accesăm fonduri structurale doar de dragul de a accesa fonduri europene. Proiectele finanţate din fonduri structurale trebuie să contribuie la dezvoltarea economică, fie că sunt implementate de autorităţi sau de agenţi economici: Un parc industrial este o povară fără un mediu de afaceri activ .
România se află pe locul al doilea în Europa, după Austria în ceea ce priveşte aprobarea programelor operaţionale la 6 luni de la începerea negocierilor, conform unui clasament al Comisiei Europene. Având în vedere că oficialii europeni credeau că nu există nici o şansă ca să fie aprobat vreun program până la sfârşitul acestui an, reprezentanţii Comisiei au început să fie puţin mai optimişti în ceea ce priveşte soarta fondurilor structurale. Povara cade astfel pe umerii Agenţiilor de Dezvoltare Regională care trebuie să încurajeze dezvoltarea durabilă.
Anuar şcolar: 1887-1944
ANUL SCOLAR: 1887-1888 INVĂŢĂTOR: ION STRĂCHINESCU
NUMELE SI PRENUMELE elevului: CLASA
CARCEA ION ........................................I
CATALIN CONSTANTIN ......................I
CLIPA DUMITRU .................................I
COMANESCU GHEORGHE ..................I
ENACHE VASILE .................................I
GHILEŢCHE DUMITRU .......................I
HĂIDĂUŢU NECULAI ..........................I
ILCU VASILE ........................................I
ISAC CONSTANTIN ..............................I
MIHĂIESCU TOADER ..........................I
MIHĂIESCU ILAVIE .............................I
MIHĂIESCU MILANICĂ .......................I
MOISA VASILE .....................................I
NECHIFOR VASILE ..............................I
PENTELEI ION .....................................I
POPESCU GHEORGHE ........................I
SCRIPCARU GHEORGHE .....................I
TEODORESCU VASILE .........................I
TINTIUCU ION ......................................I
TACU DUMITRU ...................................I
VREME TOADER ..................................I
ZAHARIA ŞTEFAN ................................I
ANTOCE CONSTANTIN .........................I
CONCESCU DUMITRU ..........................I
CIOBANU ION ......................................II
IFTEME GHEORGHE ...........................II
IFTEME ELENA ....................................II
IFTEME ECATERINA ............................II
LUPAŞCU NECULAI ..............................II
MATEI TOADER ....................................II
PASCARIU GHEORGHE ........................II
RĂILEANU VASILE ...............................II
SANDU GHEORGHE .............................II
URSACHE VASILE ................................II
VĂTĂMARU CONSTANTIN ...................II
BAHRIN TOADER .................................II
CIOBANU ION ......................................III
CHIRILĂ ION ........................................III
DUMITREL ION ....................................III
DOROFTEI DUMITRU ..........................III
EPURE DUMITRU .................................III
HĂIDĂUŢU ION ....................................III
MURARIU EMANUEL ...........................III
PETRESCU VASILE ...............................III
PALAMARU TOADER ............................III
ŞTEFĂNESCU ION .................................III
ŞTEFĂNESCU GHEORGHE ...................III
SIMIONESCU NECULAI ........................III
TARTACAN GHEORGHE .......................III
TARTACAN ION .....................................III
URSĂCHEL GHEORGHE .......................III
VĂCĂREANU ION ..................................III
VĂCĂRESCU NECULAI ..........................III
VASILESCU NECULAI ............................III
ALEXA CNSTANTIN ...............................III
BEZEDE PETREA ...................................III
CHIHULCA GHEORGHE ........................IV
CIUBOTARIU PENTELEI ........................IV
RUSU DUMITRU .....................................IV
IFTEME AGLAIA .....................................IV
ISAC CONSTANTIN .................................IV
LEIBA ION ...............................................IV
MOISA GHEORGHE ................................IV
ALEXĂNDRESCU DUMITRU ..................V
AMAN ION ...............................................V
FODOR ION............................................. V
GHEORGHIU TOADER ...........................V
HĂIDĂUŢU ION ......................................V
NECHIFOR GHEORGHE .........................V
NUMELE SI PRENUMELE elevului: CLASA
CARCEA ION ........................................I
CATALIN CONSTANTIN ......................I
CLIPA DUMITRU .................................I
COMANESCU GHEORGHE ..................I
ENACHE VASILE .................................I
GHILEŢCHE DUMITRU .......................I
HĂIDĂUŢU NECULAI ..........................I
ILCU VASILE ........................................I
ISAC CONSTANTIN ..............................I
MIHĂIESCU TOADER ..........................I
MIHĂIESCU ILAVIE .............................I
MIHĂIESCU MILANICĂ .......................I
MOISA VASILE .....................................I
NECHIFOR VASILE ..............................I
PENTELEI ION .....................................I
POPESCU GHEORGHE ........................I
SCRIPCARU GHEORGHE .....................I
TEODORESCU VASILE .........................I
TINTIUCU ION ......................................I
TACU DUMITRU ...................................I
VREME TOADER ..................................I
ZAHARIA ŞTEFAN ................................I
ANTOCE CONSTANTIN .........................I
CONCESCU DUMITRU ..........................I
CIOBANU ION ......................................II
IFTEME GHEORGHE ...........................II
IFTEME ELENA ....................................II
IFTEME ECATERINA ............................II
LUPAŞCU NECULAI ..............................II
MATEI TOADER ....................................II
PASCARIU GHEORGHE ........................II
RĂILEANU VASILE ...............................II
SANDU GHEORGHE .............................II
URSACHE VASILE ................................II
VĂTĂMARU CONSTANTIN ...................II
BAHRIN TOADER .................................II
CIOBANU ION ......................................III
CHIRILĂ ION ........................................III
DUMITREL ION ....................................III
DOROFTEI DUMITRU ..........................III
EPURE DUMITRU .................................III
HĂIDĂUŢU ION ....................................III
MURARIU EMANUEL ...........................III
PETRESCU VASILE ...............................III
PALAMARU TOADER ............................III
ŞTEFĂNESCU ION .................................III
ŞTEFĂNESCU GHEORGHE ...................III
SIMIONESCU NECULAI ........................III
TARTACAN GHEORGHE .......................III
TARTACAN ION .....................................III
URSĂCHEL GHEORGHE .......................III
VĂCĂREANU ION ..................................III
VĂCĂRESCU NECULAI ..........................III
VASILESCU NECULAI ............................III
ALEXA CNSTANTIN ...............................III
BEZEDE PETREA ...................................III
CHIHULCA GHEORGHE ........................IV
CIUBOTARIU PENTELEI ........................IV
RUSU DUMITRU .....................................IV
IFTEME AGLAIA .....................................IV
ISAC CONSTANTIN .................................IV
LEIBA ION ...............................................IV
MOISA GHEORGHE ................................IV
ALEXĂNDRESCU DUMITRU ..................V
AMAN ION ...............................................V
FODOR ION............................................. V
GHEORGHIU TOADER ...........................V
HĂIDĂUŢU ION ......................................V
NECHIFOR GHEORGHE .........................V
Rrom vs Ţigan !
Termenul de "ţigan" provine din limba greacă medie, din "athinganos/athinganoy", semnificaţiile cuvântului fiind următoarele: "păgân", "eretic", "de neatins" sau "impur". Cuvântul este atestat pentru prima dată în anul 1068, în scrierea unui călugăr: acesta spunea că athinganos sunt un grup de eretici, nomazi, cititori în stele şi vrăjitori şi îi sfătuia pe creştini să se ferească de aceştia. "Cea dintâi referire privind prezenţa rromilor în Constantinopol vine, cel mai probabil, din textul hagiografic georgian: Viaţa Sfântului Gheorghe Ancoritul, scris la Mănăstirea Iberon de pe Muntele Athos, în jurul anului 1068."
Împăratul Constantin Monomachus, în anul 1050, bolnav fiind de ciumă, "a invocat ajutorul poporului samaritean, descendenţi ai lui Simon Magicianul, numiţi athingani, notorii pentru preziceri şi vrăjitorii, cu rugămintea de a distruge, prin vrăjitorie, animalele sălbatice din Parcul Philopation, bănuite a fi vinovate de îmbolnăvirea sa.
În Ţările Române, încă de la prima atestare a rromilor, din 1385, semnalată tot în documentele unei mănăstiri, Vodiţa, termenul "atigan", care a devenit mai târziu "ţigan", desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia. În documentele de cancelarie domnească autohtonă, abia în anul 1385 (6894) se pomeneşte despre rromi, într-un act de danie către Mănăstirea Vodiţa (Ţara Românească), întărire şi recunoaştere, din partea domnitorului Dan-Vodă, fratele mai mare al domnitorului Mircea cel Bătrân şi fiul lui Radu Vodă, a daniei "de 40 sălaşe de atigani" făcute mănăstirii menţionate de către unchiul său, Vladislav Voievod.
Se conturează astfel două sensuri ale cuvântului "ţigan": mai întâi erezie şi apoi statut social aflat în afara sistemului ierarhic al societăţii. Cuvintele "rob" şi "sclav" apar mai târziu în limba română, aşadar, în limba română veche, termenul utilizat pentru denumirea acestei categorii sociale era "ţigan". Robul/ţiganul nu făcea parte din structura socială, nu era considerat ca aparţinând speciei umane, el se definea ca obiect de schimb. Rromii s-au aflat în stare de robie pentru mai bine de jumătate de mileniu (aprox. 1385-1856).
Mai târziu, cuvântul "ţigan" a păstrat, în mentalul colectiv românesc şi în limba română, un sens profund peiorativ: în proverbe - "Nici ţiganul nu-i ca omul, nici răchita nu-i ca pomul", "S-a înecat ca ţiganul la mal", "A ajuns ţiganul împărat şi pe tată-său l-a spânzurat", "Ţiganul e ţigan şi-n ziua de Paşte" -, în expresii curente - "Nu te ţigăni!", inclusiv în dicţionarele explicative ale limbii române: "epitet dat unei persoane cu apucături rele", "care are maniere urâte; care se tocmeste mult; calic, zgârcit". (DEX, editia a II-a, 1998)
"Rrom" este un cuvânt vechi al limbii rromani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenenţei etnice a rromilor, aşadar acesta este termenul corect ştiinţific. După cea mai bine documentată ipoteză , termenul provine din cuvantul prakrit "dom" (cu d celebralizat), care însemna "om" şi se referea, pe de-o parte, la imigranţii indieni provenind din diverse grupuri etnice, care s-au amestecat şi au realizat căsătorii mixte în Persia, formându-se ca popor acolo şi pornind apoi spre Europa, iar, pe de altă parte, la un subgrup etnic din India, care există şi astăzi. Evoluţia fonetică firească a condus la transformarea cuvântului "dom", cu "d" celebralizat, în cuvântul "rrom", cu "r" nazalizat, motiv pentru care, în limba rromani, scrierea corectă a cuvântului "rrom" este cu dublu "r", pentru a sublinia pronunţia nazalizată a termenului. În limba română însă, cuvântul "rom" se scrie cu un singur "r", având în vedere că nu este pronunţat nazalizat, ci ca oricare alt "r".
Încercarea unor jurnalisti, dar şi a unor oameni politici din România, de a susţine, ba chiar de a impune termenul de "ţigan" în locul termenului corect de "rrom", mai ales în contextul unei recrudescenţe grave a rasismului antirrom din ultimele zile, este nu numai o inducere în eroare a opiniei publice, prin faptul că este un gest îndreptat împotriva ştiinţei, dar şi o forma gravă de rasism împotriva rromilor.
1. Fraser, Angus M., 1992, The Gypsies - Blackwell Publishers, Oxford, p. 46.
2. Idem.
3. Hasdeu, B.P., 1867, Archiva istorica; a Romaniei, sub auspiciile Ministerului Instructiunii Publice, Imprimeria Statului, Bucuresci, p. 193.
4. Kenrick, Donald, Rromii: din India la Mediterana, Col. Interface, Centre de recherches tsiganes – Paris, Bucuresti: Editura Alternative, 1997, p. 27.
Împăratul Constantin Monomachus, în anul 1050, bolnav fiind de ciumă, "a invocat ajutorul poporului samaritean, descendenţi ai lui Simon Magicianul, numiţi athingani, notorii pentru preziceri şi vrăjitorii, cu rugămintea de a distruge, prin vrăjitorie, animalele sălbatice din Parcul Philopation, bănuite a fi vinovate de îmbolnăvirea sa.
În Ţările Române, încă de la prima atestare a rromilor, din 1385, semnalată tot în documentele unei mănăstiri, Vodiţa, termenul "atigan", care a devenit mai târziu "ţigan", desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia. În documentele de cancelarie domnească autohtonă, abia în anul 1385 (6894) se pomeneşte despre rromi, într-un act de danie către Mănăstirea Vodiţa (Ţara Românească), întărire şi recunoaştere, din partea domnitorului Dan-Vodă, fratele mai mare al domnitorului Mircea cel Bătrân şi fiul lui Radu Vodă, a daniei "de 40 sălaşe de atigani" făcute mănăstirii menţionate de către unchiul său, Vladislav Voievod.
Se conturează astfel două sensuri ale cuvântului "ţigan": mai întâi erezie şi apoi statut social aflat în afara sistemului ierarhic al societăţii. Cuvintele "rob" şi "sclav" apar mai târziu în limba română, aşadar, în limba română veche, termenul utilizat pentru denumirea acestei categorii sociale era "ţigan". Robul/ţiganul nu făcea parte din structura socială, nu era considerat ca aparţinând speciei umane, el se definea ca obiect de schimb. Rromii s-au aflat în stare de robie pentru mai bine de jumătate de mileniu (aprox. 1385-1856).
Mai târziu, cuvântul "ţigan" a păstrat, în mentalul colectiv românesc şi în limba română, un sens profund peiorativ: în proverbe - "Nici ţiganul nu-i ca omul, nici răchita nu-i ca pomul", "S-a înecat ca ţiganul la mal", "A ajuns ţiganul împărat şi pe tată-său l-a spânzurat", "Ţiganul e ţigan şi-n ziua de Paşte" -, în expresii curente - "Nu te ţigăni!", inclusiv în dicţionarele explicative ale limbii române: "epitet dat unei persoane cu apucături rele", "care are maniere urâte; care se tocmeste mult; calic, zgârcit". (DEX, editia a II-a, 1998)
"Rrom" este un cuvânt vechi al limbii rromani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenenţei etnice a rromilor, aşadar acesta este termenul corect ştiinţific. După cea mai bine documentată ipoteză , termenul provine din cuvantul prakrit "dom" (cu d celebralizat), care însemna "om" şi se referea, pe de-o parte, la imigranţii indieni provenind din diverse grupuri etnice, care s-au amestecat şi au realizat căsătorii mixte în Persia, formându-se ca popor acolo şi pornind apoi spre Europa, iar, pe de altă parte, la un subgrup etnic din India, care există şi astăzi. Evoluţia fonetică firească a condus la transformarea cuvântului "dom", cu "d" celebralizat, în cuvântul "rrom", cu "r" nazalizat, motiv pentru care, în limba rromani, scrierea corectă a cuvântului "rrom" este cu dublu "r", pentru a sublinia pronunţia nazalizată a termenului. În limba română însă, cuvântul "rom" se scrie cu un singur "r", având în vedere că nu este pronunţat nazalizat, ci ca oricare alt "r".
Încercarea unor jurnalisti, dar şi a unor oameni politici din România, de a susţine, ba chiar de a impune termenul de "ţigan" în locul termenului corect de "rrom", mai ales în contextul unei recrudescenţe grave a rasismului antirrom din ultimele zile, este nu numai o inducere în eroare a opiniei publice, prin faptul că este un gest îndreptat împotriva ştiinţei, dar şi o forma gravă de rasism împotriva rromilor.
1. Fraser, Angus M., 1992, The Gypsies - Blackwell Publishers, Oxford, p. 46.
2. Idem.
3. Hasdeu, B.P., 1867, Archiva istorica; a Romaniei, sub auspiciile Ministerului Instructiunii Publice, Imprimeria Statului, Bucuresci, p. 193.
4. Kenrick, Donald, Rromii: din India la Mediterana, Col. Interface, Centre de recherches tsiganes – Paris, Bucuresti: Editura Alternative, 1997, p. 27.
Norman Mailer, mort d’un géant !
Le romancier et essayiste américain, deux fois lauréat du prix Pulitzer, est décédé à l'âge de 84 ans. Celui qui fut le chantre de la contre-culture était hospitalisé à l'hôpital Mount Sinaï à New York depuis plusieurs semaines. Auteur d'une quarantaine d'ouvrages, il était considéré comme « l'enfant terrible de la littérature américaine ».
Romancier, essayiste, cinéaste : Norman Mailer était avant tout un contestataire.
Dès son premier livre, écrit en 1948, Les nus et les morts – il a seulement 25 ans –, le soldat qui vient de vivre ses pires moments dans l'armée américaine en guerre dans le Pacifique publie un texte très fort, inspiré de son expérience militaire.
Dans les décennies suivantes, devenu scénariste pour Hollywood, qui pourtant refuse nombre de ses scripts, Mailer continue de dénoncer le rêve américain. Il pointe du doigt la violence, le racisme, l'hystérie d'une société qu'il condamne.
Fasciné par les personnages hors norme, il consacre à partir des années 80 des biographies à Marilyn Monroe, Picasso ou encore Lee Harvey Oswald, le prétendu assassin de John Kennedy.
Lui-même a maille à partir avec la justice, puisque marié à six reprises – unions dont il a neuf enfants –, Mailer s'est retrouvé en prison pour avoir agressé sa deuxième épouse au couteau.
Son dernier sujet n'aura pas été le moins controversé, puisque Norman Mailer venait de publier à 84 ans un livre dont le personnage principal est Adolf Hitler.
Dès son premier livre, écrit en 1948, Les nus et les morts – il a seulement 25 ans –, le soldat qui vient de vivre ses pires moments dans l'armée américaine en guerre dans le Pacifique publie un texte très fort, inspiré de son expérience militaire.
Dans les décennies suivantes, devenu scénariste pour Hollywood, qui pourtant refuse nombre de ses scripts, Mailer continue de dénoncer le rêve américain. Il pointe du doigt la violence, le racisme, l'hystérie d'une société qu'il condamne.
Fasciné par les personnages hors norme, il consacre à partir des années 80 des biographies à Marilyn Monroe, Picasso ou encore Lee Harvey Oswald, le prétendu assassin de John Kennedy.
Lui-même a maille à partir avec la justice, puisque marié à six reprises – unions dont il a neuf enfants –, Mailer s'est retrouvé en prison pour avoir agressé sa deuxième épouse au couteau.
Son dernier sujet n'aura pas été le moins controversé, puisque Norman Mailer venait de publier à 84 ans un livre dont le personnage principal est Adolf Hitler.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)