Mărţişor !

Martisorul (martu la romani) este un obicei specific romanesc mostenit de la daci si romani, inexistent la alte popoare. Numele popular al lunii martie - "martisor" este de origine latina (martius). La 1 martie, dupa vechiul calendar roman, este prima zi din an si se celebra sarbatoarea "Matronalia". In aceasta zi se desfasurau serbarile lui Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si agriculturii. Fetele si femeile primeau diferite cadouri.
Pentru stramosii nostri, anul nou de la 1 martie insemna reinvierea naturii. Martisorul, simbol al primaverii, se confectiona din fire de canepa sau lana (mai tarziu din bumbac), albe si rosii, care se leaga in forma de 8. De acest snur se atarnau monede din aur sau argint, dar si fire de iarba, muguri sau flori. In zonele romanesti stravechi, mamele prindeau copiilor martisorul la gat, la mana sau la picior, obiceiul pastrandu-se si astazi in unele sate. Martisorul se poarta toata luna martie.
Imbinarea culorilor alb si rosu e traditionala purtandu-se la nunti, cand se nasc copii, la hainele de inmormantare ale batranilor (in Oltenia), cele doua culori simbolizand continuitatea vietii dupa moarte. Cu alb si rosu se impodobesc primele oi care intra in stana si primul plug iesit la arat.
Intre 1 si 9 martie, in "Zilele babelor", primavara se lupta cu iarna alungand-o. In cele noua zile, baba Dochia apare torcand pe langa oi, imbracata in noua cojoace, scuturand in fiecare zi cate unul.
La inmanarea martisorului de 1 martie, ritual arhaic la aromani, copiii vin din locurile insorite de pe munte pana in pragul casei cu brazdele de iarba si cu primele flori de corn. Fiecare membru al familiei trece de trei ori pragul peste brazda, mama iese cu colaci, iar florile se trec din gura in gura, pentru ca oamenii sa devina tari precum lemnul de corn. Floarea de corn se poarta legata impreuna cu cele doua fire, alb si rosu, pana la sfarsitul sarbatorilor.
In ultima zi a lunii martie, inainte de rasaritul soarelui, are loc ritualul scoaterii martisorului si predarii lui catre natura. In localitatile de campie martisorul se pune pe un pom inflorit sau in crengile visinilor, ciresilor, prunilor etc. In satele de la munte si deal, martisorul se pune pe cornul sau macesul inflorit. Cu monedele de la martisoare, fetele cumpara cas, pentru ca toata vara sa le fie fata bucuroasa si alba. Exista credinta ca martisorul este ridicat de randunele si purtat spre soare, binecuvantand astfel norocul celui care l-a pus in pom.
Primul carturar roman care a scris despre martisor a fost Iordache Golescu in "Condica limbii romane", lucrare ramasa in manuscris la Academia Romana si cercetata de Cornelia Calin in studiul "Contributia lui Iordache Golescu la cunoasterea culturii noastre populare".
In secolul trecut sarbatoarea martisorului in toate regiunile tarii a fost studiata de Simion Florea Marian.

Sondaj de sănătate !

Majoritatea milencenilor cred ca sunt sănătoşi, dar din analiza Programului national de evaluare a stării de sănătate, la şase luni de la derulare, rezultă ca 40% dintre cei care au fost la medicul de familie în acest interval prezintă risc de îmbolnăvire, a declarat, Petru Pavel, medic de familie în Mileanca.
Potrivit Sondajului asupra serviciilor de sănătate pe 2007, realizat de Centrul pentru Politici de Sănătate, la întrebarea "Cum aţi caracteriza, în general, starea dumneavoastră de sănătate?", 43,6% dintre subiecţi au răspuns "bună", 32,6% - satisfăcătoare, 11,1% - proastă, 42,8% - foarte bună şi 2,3% - foarte proastă. La fel de siguri pe ei au fost şi cei 51% dintre repondenşi care au spus că ei nu suferă de nici o boală, fapt care poate fi contrazis de rezultatele analizelor care arată ca 38,25% din totalul celor care au fost evaluati prezintă risc de îmbolnăvire. Dintre cei care susţin că suferă de o boală, 14,6% spun că ar avea boli reumatice, 12,9% - hipertensiune arterială, iar 13,1% - boli de inimă. Când au o problemă uşoară de sănătate, 68,1% dintre subiecţi merg la medicul de familie, 13,3% spun că se descurcă singuri, 12,4% apelează la farmacie, 4,1% la un cabinet privat, iar sub 1% la prieteni. Din totalul celor cuprinşi în sondaj, 95,8% au spus că sunt înscrişi pe lista medicului de familie, 5,2% că nu sunt înscrişi, iar restul ca nu ştiu dacă sunt în evidenţele medicului. La întrebarea "De ce nu s-au înscris pe lista unui medic de familie", 39% au spus că nu au serviciu, iar 36,7% că nu au avut nevoie până acum de un medic. În 2007, 79,5% au apelat la doctorul personal, 50% pentru consultaţie întrucât nu se simţeau bine, 19,2% pentru eliberarea unei retete, 10% pentru trimiteri la un alt serviciu, 8,9% în urma unei invitaţii, iar 9,6% pentru un aviz. Mai mult de jumătate dintre cei cuprinşi în studiu au primit invitaţia pentru evaluarea stării de sănătate din cadrul Programului naţional. Dintre acestia, 59,4% au spus că au fost la medicul de familie iar 38,9% au răspuns că nu au fost, dar ar vrea să meargă. Sondajul a analizat părerile a 258 persoane, cu vârste peste 18 ani din Mileanca.

Laptopul de 300 de euro!

Laptopul Asus EEE, produs de compania Asus, principalul concurent al proiectului „One Laptop Per Child (OLPC)” va ajunge în România peste două săptămâni, la preţul de 300 de euro cu toate taxele incluse.
Laptopul are procesor Celeron la 900 MHz, 512 MB RAM şi hard-disk de 4 GB. Pe lângă caracteristicile de mai sus “micuţul” portabil se mai poate lăuda cu un design compact, ecranul având doar 7 inci, 3 porturi USB o intrare pentru căşti şi ieşire VGA. Bateria are 5200 mAh cu 4 celule. Portabilitatea nu va fi o problemă prea mare ţinând cont de faptul că nu cântăreşte decât 0,92 Kg. Asus EEE are peste 40 de aplicaţii incluse destinate învăţării, muncii şi jocurilor.

Prima barză !

Prima barza care va sosi în Mileanca din ţările calde va ateriza pe data de 10 martie, în jurul orei 12:00, pe stâlpul de înaltă tensiune din mijlocul satului, susţin membrii Asociatiei ornitologice "Rara Avis". Siguranţa şi precizia cu care aceşti membri ai "Rara Avis"afirmă aceste lucruri se bazeaza pe experienţa anilor anteriori, când barza a sosit în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră. De regulă, aceasta sosea pe 9 martie, dar pentru că anul acesta este bisect, februarie având 29 de zile, pasărea vine cu o zi mai devreme.
Membrii Asociatiei "Rara Avis" din Mileanca, care studiază aceste păsări de mai multe decenii, au observat că fiecare colonie de berze işi trimite câte un mesager la "cercetare", care are rolul de a-şi informa suratele dacă este timpul să se întoarcă acasă. De regulă, celelalte vin abia peste trei săptămâni şi nu s-a găsit până acum o explicaţie cu privire la modul cum "prima barză" le comunică celorlalte să vină în Mileanca sau să mai zăbovească pe unde au iernat ca să nu rebegeasca de frig.
Asociaţia "Rara Avis" a inventariat peste 20 de cuiburi de berze, prin urmare estimează că în curând în comună vor sosi aproximativ 30 de exemplare.

Odihnească-se în pace!

Mocanu Aglaia:09.01.1924-25.02.2008

Sărbătoarea Dragobetelui !

La 24 februarie, în ziua când ortodoxia sărbătoreşte Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul, spiritualitatea populară consemnează ziua lui Dragobete, zeu al tinereţii în Panteonul autohton, patron al dragostei şi al bunei dispoziţii.
La noi, Dragobete era ziua când fetele şi băieţii se îmbrăcau în haine de sărbătoare şi, daca timpul era frumos, porneau în grupuri prin lunci şi păduri, cântând şi căutând primele flori de primăvară. Fetele strângeau în această zi ghiocei, viorele şi tămâioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le păstra până la Sânziene, când le aruncau în apele curgătoare. Dacă, întâmplător, se nimerea să găsească şi fragi înfloriţi, florile acestora erau adunate în buchete ce se puneau, mai apoi, în lăutoarea fetelor, în timp ce se rosteau cuvintele: "Floride fraga/Din luna lui Faur/La toată lumea să fiu dragă / Urâciunile să le desparţi".
În dimineaţa zilei de Dragobete fetele şi femeile tinere strângeau zăpadă proaspătă, o topeau şi se spălau cu apa astfel obţinută pe cap, crezând că vor avea părul şi tenul plăcute admiratorilor.
De obicei, tinerii, fete şi băieţi, se adunau mai mulţi la o casă, pentru a-şi "face de Dragobete", fiind convinşi că, în felul acesta, vor fi îndrăgostiţi întregul an, până la viitorul Dragobete. Această întâlnire se transforma, adesea, într-o adevărată petrecere, cu mâncare şi băutură. De multe ori baieţii mergeau în satele vecine, chiuind şi cântând peste dealuri, pentru a participa acolo la sărbătoarea Dragobetelui.
Uneori, fetele se acuzau unele pe altele pentru farmecele de urăciune făcute împotriva adversarelor, dar de cele mai multe ori tinerii se întâlneau pentru a-şi face jurăminte de prietenie.
Se mai credea că în ziua de Dragobete păsările nemigratoare se aduna în stoluri, ciripesc, işi aleg perechea şi încep să-şi construiască cuiburile, păsările neîmperecheate acum rămânând fără pui peste vară. Oamenii bătrâni ţineau această zi pentru friguri şi alte boli.
Dragobetele era sărbătorit în unele locuri şi la data de 1 martie, deoarece se considera că el este fiul Dochiei şi primul deschizător de primăvară.
Obiceiurile de Dragobete, zi aşteptată cândva cu nerăbdare de toţi tinerii bucovineni, au fost în bună parte uitate, păstrându-se doar în amintirea bătrânilor. Iar în ultimii ani, Dragobetele autohton risca să fie dat cu desăvârşire uitării, el fiind înlocuit de acel Sfânt Valentin ce nu are legatură cu tradiţia românească.

Primavara în mod normal!

Temperaturile ridicate, cu câteva grade peste media obişnuită a acestei perioade, au scos oameni în curţi, grădini, în stradă... Vremea va continua să fie frumoasa şi mâine. Cerul va fi mai mult senin, cu unele înnorări noaptea , în vreme ce temperaturile maxime vor fi cuprinse între 10 si 15 de grade Celsius, iar cele minime, între -2 si 8 grade. Presiunea atmosferica va scădea. În Mileanca, temperatura maximă va fi de 12 grade Celsius, iar cea minimă nu va scadea sub 2 grade. Situaţia va fi aceeaşi şi în zilele următoare, fiind puţin probabil ca iarna să mai aibă vreo răbufnire.
De altfel, potrivit prognozei anuale emise de Autoritatea Naţională de Meteorologie (ANM), 2008 va fi un an aproape normal din punctul de vedere al fenomenelor meteorologice. Excepţie vor face lunile aprilie, mai, iunie, iulie, când prognozele arată că se vor înregistra temperaturi mai mari decât în mod normal, astfel încât la sfârşitul lunii iulie va apărea şi canicula.