Sedinţa Consiliului Local Mileanca

ROMANIA
JUDETUL BOTOSANI
COMUNA MILEANCA
PRIMAR ,



D I S P O Z I T I E

Privind convocarea Consiliului local Mileanca in sedinta ordinara pentru data de vineri 14 martie ,2008, orele 1000


PRIMARUL COMUNEI MILEANCA


-in baza prevederilor art.39-(1) si (3) din Legea nr.215/2001, privind administratia publica locala, republicata,
-in temeiul art.68-(1) din aceiasi lege,


D I S P U N E:


Art.1.Se convoaca Consiliul local Mileanca in sedinta ordinara pentru data de vineri 14 martie 2008, orele 1000.Sedinta se va tine in sala marea primariei si va avea urmatoarea ordine de zi:
1.Adoptarea unei hotarari privind necesitatea investitiei modernizare DC 21 Mileanca-Draguseni.
2.Raport de activitate prezentat de d-na Apostol Paraschiva-referent in cadrul compartimentului cadastru si agricultura.
2.raport de activitate prezentat de d-na Viziteu Ligia –Alina-referent in cadrul compartimentului de asistenta socială.
3.Raport de activitate prezentat de d-l Ursachi Ioan-referent SVSU com.Mileanca
4.Probleme curente.
Art.2.Secretarul comunei Mileanca va duce la indeplinire prevederile prezentei dispozitii.


Primar,
Ion Maftei



Mileanca, 07 martie ,2008.
Nr.54.




JUDETUL BOTOSANI
COMUNA MILEANCA
NR.679 din 10.03.2008


C O N V O C A R E
Se convoaca Consiliul local Mileanca in sedinta ordinara pentru data de vineri 14 martie 2008, orele 1000.Sedinta se va tine in sala marea primariei si va avea urmatoarea ordine de zi:
1.Adoptarea unei hotarari privind necesitatea investitiei modernizare DC 21 Mileanca-Draguseni.
2.Raport de activitate prezentat de d-na Apostol Paraschiva-referent in cadrul compartimentului cadastru si agricultura.
-raport de activitate prezentat de d-na Viziteu Ligia –Alina-referent in cadrul compartimentului de asistenta socială.
3.Raport de activitate prezentat de d-l Ursachi Ioan-referent SVSU com.Mileanca
4.Probleme curente.
CONSILIERI:
1.Azamfirei Alexandru…………………………
2.Andrieş Vasile-Liviu…………………………
3.Antoci Valeriu……………………………….
4.Apostol Paraschiva…………………………..
5.Apetrea Petrea……………………………….
6.Carabulea Stelian……………………………
7.Codreanu Dumitru…………………………..
8.Ciobotariu Costică……………………………
9.Dumitrel Georgică…………………………….
10.Gavril Irimia…………………………………
11.Giugastru Lucian……………………………..
12.Ştefănescu Ioan……………………………….
13.Ursachi Ioan…………………………………..
Delegat sătesc: Ştir Viorel………………………


INVITATI:
1.Carcea Elena…………………………..............

2.Ciobanu Stratica………………… ...............
3.Ivaşcă Dumitru………………….................

4.Văcăreanu Doina…………......................
5.Aiftincă Eugen…………………….. ............

6.Mitoceanu Sebastian…………. ................

Secretar,

Turcanu Petru


R O M A N I A
JUDEŢUL BOTOŞANI
COMUNA MILEANCA
CONSILIUL LOCAL


P R O I E C T DE H O T A R A R E

Privind necesitatea investitiei modernizare DC 21 Mileanca-Draguseni.

CONSILIUL LOCAL MILEANCA

-analizind expunerea de motive nr./ din 2008, privind instrumentarea proiectului ,,Modernizarea drum comunal DC 21 km 0+00,0- 7+00,0 Mileanca-Drăguşeni, comuna Mileanca, judeţul Botoşani,
-avînd în vedere Ordinul MLPTL nr.955/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea in aplicare a OUG nr.73/2002 privind asigurarea fondurilor necesare desfăşurării Programului SAPARD, masura 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale,
-ţinînd cond de raportul comisiei de specialitate pentru programe de dezvoltare economica,socială,administrarea domeniului public si privat,
-in baza prevederilor art.36 alin.2 lit.b, pct.d,; lit.c, pct.c; lit.d , lit.a pct.13, din legea nr.215/2001, privind administratia publică locală,
-in temeiul art.45 alin.1 din legea nr.215/2001, privind administratia publică locală,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Art.1.Drumul comunal solicitat a fi modernizat,deserveşte un numar de 3190 de locuitori.
Starea actuală:pietruit cu un strat subţire de pietriş, spalat pe alocuri de ploi.D atorita acestui fapt drumul este greu practicabil mai ales primavara şi toamna, în perioadele ploioase ale anului sau în perioada topirii zăpezilor, cînd circulaţia vehicolelor sau autovehicolelor este grea sau imposibilă.
Maşinile speciale-salvare, pompieri,şcoala, sau autobuzul-nu pot avea acces şi nu pot deservi locuitorii.
Necesitatea modernizarii drumului rezulta din nevoia de corelare a arterei arătate cu DJ293 si cu comunicaţia Draguşeni-Săveni-Botoşani şi nu în ultimul rînd de protejarea stării tehnice a autovehicolelor,asigurarea condiţiilor de siguranţă si confort, economia de carburanti si piese de schimb.
Art.2.Se confirmă un numar de 3190 de locuitori ce vor fi deserviţi de drumul modernizat, proiectul deservind satele Scutari, Mileanca, Codreni si Seliştea din comuna Mileanca.
Art.3.Consiliul local Mileanca se angajeaza sa prevada in bugetul local cheltuielile eligibile referitoare la desfăşurarea proiectului.
Art.4.Consiliul local Mileanca se angajează de a asigura exploatrarea drumului comunal DC 21 in condiţiile şi în conformitate cu reglementările în vigoare.
Art.5.Se confirmă faptul ca investiţia face parte din strategia de dezvoltare a comunei Mileanca, aprobata de Consiliul local prin Hotărîrea nr.7/14.02.2008.
Art.6.Consiliul local Mileanca se angajeaza să suporte cheltuielile de întreţinere a obiectivului de investiţie din bugetul local al comunei Mileanca.
Art.7.Primarul comunei Mileanca va duce la indeplinire prevederile prezentei hotarari.

Iniţiator,


Primar,
Ion Maftei

Fotografia zilei !

Fermieri fără subvenţii!

Fermierii milenceni riscă să rămână fără subvenţii dacă nu-şi declară corect suprafeţele de teren pentru care primesc sprijin comunitar. Sancţiunile se pot întinde pe trei ani, astfel încât Uniunea Europeana să aibă timp să-şi recupereze paguba.
De altfel, declaraţiile neconforme cu realitatea au dus la alte întârzieri pentru alocarea subvenţiilor, pe lângă deficienţele de funcţionare ale programului informatic. Suprafaţa de referinţă agricolă a României, notificată la Bruxelles, este 8,7 milioane de hectare. Adică, pentru această suprafaţă primeşte ţara noastră subvenţii de aproximativ 50 de euro/ha. Declarările făcute de fermieri au totalizat 9,7 milioane ha, cu un milion de hectare în plus, ceea ce a determinat creşterea ratei de control pe teren. Dacă, în mod normal, în UE, supradeclarările sunt de până în 2%, în România au ajuns la aproximativ 14%. Pentru fiecare procent în plus, trebuie verificaţi 12.000 de fermieri, pentru a putea accesa fondurile comunitare. În urma verificărilor, suprafaţa declarată se înscrie în cea de referinţă, astfel că valoarea subvenţiei nu va fi diminuată.
Uniunea Europeană a pus la punct un sistem de sancţiuni pentru fermierii care nu-şi declară corect suprafeţele pentru care ar putea primi subvenţii. Pentru un plus de maximum 3% în declaraţii, fermierul nu este sancţionat. Între 3-30% supradeclarări, fermierul va fi penalizat cu dublul subvenţiei primite în plus faţă de cât era corect. Pentru terenuri declarate în plus cu 30-50% faţă de suprafaţa corectă, fermierul este exclus de la subventie în anul pentru care s-a solicitat subvenţie.
Cea mai dură sancţiune este pentru fermierii care declară suprafeţe de teren cu mai mult de 50% faţă de suprafaţa corectă. În acest caz, fermierii sunt excluşi de la subvenţie pe anul respectiv, urmând ca în următorii trei ani să se recupereze subvenţia alocată.
Pe de alta parte, şi nedeclararea unei parcele se sancţionează, cu 1-3% din suma de încasat.
Uniunea Europeană dă mare importanţă exactităţii suprafeţelor de teren pentru că subvenţiile se dau tocmai în funcţie de mărimea terenului deţinut. De aceea, în România sistemul de subvenţii - plata la hectar - se aplică pentru ferme mai mari de un hectar, care poate fi format din maximum trei parcele, care nu pot fi mai mici de 0,3 ha. Aceste condiţii au avut menirea de a determina mărirea suprafeţelor cultivate, în vederea obţinerii unor ferme cu potenţial economic.

Mâncarea de post!

De-a lungul postului, este necesar să avem o dietă formată din alimente cu un conţinut bogat în calciu şi în fier, precum brânza tofu, măslinele, fructele şi legumele, pentru a înlocui lipsa lactatelor bogate în vitamine şi minerale şi a mâncărurilor pe bază de carne. Prin păstrarea unui regim alimentar corect, organismul capătă forţele necesare pentru a rezista celor 47 de zile de post.
În lipsa proteinelor din carne şi a lactatelor, se recomandă câteva alimente care să suplinească cu succes elementele hrănitoare de care organismul are nevoie.
Tofu, brânza preparată din soia, conţine proteine valoroase pentru buna funcţionare a inimii. Aceasta reuşeşte să scadă nivelul colesterolului "rău" din sânge (răspunzător de formarea plăcilor aterosclerotice) care împiedică circulaţia sângelui prin vene şi artere.
Tofu, care are în compoziţie şi chimen, nu este doar gustos, ci are şi calităţi revigorante. Din acest motiv, brânza tofu nu trebuie să lipsească din meniul zilnic al celui care posteşte. Ridichile roz, bogate în vitaminele A, B1, B2 şi C, au efect antioxidant.
Frunzele verzi ale ridichilor pot fi folosite în ciorbe sau salate, pentru combaterea avitaminozele de primăvară. După o cură de una-două săptămâni, simptomele specifice lipsei de vitamine (somnolenţa, tulburările de ritm cardiac, astenia, sângerarea gingiilor) dispar.
Cura cu ridichi roz este recomandată în afecţiunile hepatice, deoarece drenează ficatul, stimulează secreţia de bilă şi ajută la eliminarea ei. Ridichile sunt un leac şi pentru afecţiunile pulmonare (10-15 ridichi pe zi) şi gripă.Frunzele de salată verde sunt foarte bogate în substanţe hrănitoare, printre care proteine, hidraţi de carbon, magneziu, potasiu, calciu, numeroasele vitamine – A, C şi complexul de vitamine B. Aceste tonice naturale sunt benefice pentru numeroase afecţiuni, deoarece reduc cantitatea de zahăr din sânge, stimulează eliminarea bilei în intestin, combat insomniile, hiperexcitabilitatea nervoasă, reumatismul şi palpitaţiile.Nuca este un aliment foarte hrănitor, mai ales în timpul postului. Nucile sunt energizante şi reprezintă un excelent tonic pentru creier. Ele reduc nivelul colesterolului şi reglează tensiunea arterială. Peste 100 de afecţiuni pot fi tratate cu ajutorul nucilor.Măslinele sunt foarte nutritive, deoarece asigură or­ga­nismului numeroase vi­ta­mine şi minerale - calciu, magneziu şi fosfor. 100 de grame de măsline asigură 224 kcal. Consumul măslinelor este re­comandat în peste 40 de afecţiuni, printre care hi­pertensiunea arterială, afec­ţiunile hepatice şi diabetul.

Postul Paştelui

De luni, creştinii ortodocşi intră în Postul Paştelui. Este cel mai lung post din an (şapte săptămâni), dar şi cel mai restrictiv. În toată această perioadă există două dezlegări la peşte, pe 25 martie, de Buna Vestire şi pe 20 aprilie, de Florii. Postul se va încheia la 27 aprilie, zi în care va fi sărbătorită Învierea Domnului.
Astăzi, duminică, este Lăsata Secului, ultima zi în care creştinii se mai pot înfrupta din bucatele "de dulce", în afară de carne.
De post sunt scutiţi numai copiii, lăuzele, bolnavii, dar şi cei aflaţi în situaţii deosebite. În prima şi ultima săptămână din Postul Mare trebuie să postim cu deosebită evlavie. Postul este renunţarea de bună voie la ceva care ne este îngăduit, este o jertfa, izvorâtă din iubirea şi respectul pe care îl avem faţă de Dumnezeu. Mai este şi un mijloc de desăvârşire, de înfrânare a poftelor trupeşti, ca un semn văzut al strădaniei noastre spre asemănarea cu Dumnezeu şi cu îngerii, care n-au nevoie de hrană. Postul foloseşte atât trupului cât şi sufletului, deoarece întăreşte şi păstrează sănătatea trupească iar sufletul se curăţeşte de toate gândurile rele. Mântuitorul însuşi a postit 40 de zile în pustie, înainte de începerea propovăduirii Evangheliei. El ne-a învăţat cum trebuie să postim, spunându-ne că diavolul poate fi izgonit doar cu post şi rugăciune. Prin post ne purificăm trupeşte dar mai ales sufleteşte pregătindu-ne astfel pentru Învierea Domnului Iisus Hristos. Spre sfârşitul Postului trebuie să ne spovedim şi apoi dacă primim dezlegare din partea părintelui duhovnic să primim Sfânta Împărtăşanie. Este importantă starea de spirit pe care trebuie s-o avem în această perioadă. Gândurile bune trebuie sâ predomine şi trebuie să ne abţinem de la violenţe verbale sau fizice.