Subvenţiile pentru agricultură

Din prima tranşa de 675 de fermieri milenceni care vor primi banii din fondurile europene pentru plata subvenţiei la hectar, aferentă anului 2007, 350 dintre aceştia au fost autorizaţi la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Botosani. Dosarele acestora au fost transmise şi la Bucureşti pentru a primi acceptul, banii urmând a le intra în conturi la începutul lunii aprilie. Fermierii aleşi la plată pentru această tranşă sunt cei care au avut dosarele complete şi la care nu au existat factori de risc în efectuarea plăţii, cum ar fi supradeclarările. În această categorie intră proprietarii unui numar mic de parcele, în general cei care au depus cereri pentru suprafeţe mai mici de 50 de hectare.
La nivelul comunei Mileanca, numarul fermierilor care au depus cereri de sprijin pentru anul 2007 se ridică la peste 500. Odată ce fermierii vor fi autorizaţi la plată, APIA va emite o decizie de plată ce va fi transmisă acestora şi prin care vor fi înştiinţaţi despre sumele pe care le vor primi, acestea urmând a fi virate în conturile bancare ale fermierilor.

Giulgiul din Torino

Documentarul, intitulat "Shroud of Turin" (Giulgiul din Torino) si transmis de BBC in sambata de dinaintea Invierii Pastelui catolic si protestant, ar avea menirea, dupa unele pareri, sa relanseze discutiile intre tabara celor care nu s-au indoit niciodata de faptul ca Giulgiul pastreaza imprimata figura martirizata a lui Iisus coborat de pe cruce si tabara celor care au convingerea ca Giulgiul pastrat la Torino este una dintre numeroasele reprezentari iconografice ale lui Hristos care circulau in Europa si Orientul Mijlociu in secolele al XII-lea si al XIII-lea.

Foarte multe persoane in lume se ocupa cu pasiune si competenta de Giulgiu. Unul dintre cei mai mari experti este un profesor de cosmologie, John Jackson, care in 1978 facea parte dintr-un grup de oameni de stiinta care au avut la dispozitie Giulgiul din Torino timp de o saptamana, un privilegiu nemaiacordat vreodata cuiva. In timpul acelei vizite, Jackson a adunat un numar impresionant de date, pe care le-a pastrat si elaborat cu grija in Centrul privind studierea Giulgiului din Colorado Springs. "Cand vorbim de un fals medieval - a declarat prof. Jackson canalului BBC - prima intrebare pe care trebuie sa ne-o punem este cum a fost realizat. Nici unul dintre experimentele pe care le-am facut aici, utilizand vopsea pe manechine incalzite, nu a produs amprente similare celor de pe Giulgiu''.
Petele de sange, a demonstrat Jackson utilizand un model de polistirol, se potrivesc perfect numai daca panza se aseaza pe un corp cu trei dimensiuni si nu daca sunt pictate pe o suprafata plana.
Pornind de la inceputul anului 1300, data "stabilita cu certitudine" de analiza cu C14, fiecare calatorie si fiecare indiciu cules de BBC da inapoi ceasul datarii. Mai intai, la Constantinopol, unde un giulgiu reprezentandu-l pe Hristos a fost luat de un cruciat in 1204: giulgiul a fost expus pentru prima data la Lirey, in Franta, de unul dintre descendentii acelui cruciat, Goffred de Charny. Apoi la Oviedo, unde este pastrat probabil acelasi giulgiu despre care vorbeste Ioan in Evanghelia sa: un lintoliu de dimensiuni mici cu care a fost, in mod sigur, infasurat capul unei persoane ridicata pe o cruce si care purta o coroana cu spini. Spre deosebire de Giulgiu, amprentele contin numai sange si nu evidentiaza nici un chip. Dar grupa sangvina AB este aceeasi de pe Giulgiul din Torino. Daca analogia are baze concrete, ceasul trebuie dat si mai mult inapoi, pentru ca Giulgiul de la Oviedo este datat cu certitudine istorica "secolul V".
Zeci de indicii, de marturii istorice si cercetari stiintifice ne fac sa credem ca Giulgiul dateaza cu adevarat din vremurile lui Hristos si ca in analiza descompunerii izotopului de carbune cele trei laboratoare nu au tinut seama de contaminarile pe care Giulgiul le-a suferit de-a lungul secolelor: a fost atins, expus aerului, salvat de la un incendiu, etc.

Astăzi, Buna Vestire!

La 25 martie, or­todocşii prăznuiesc Buna Vestire, sărbătoare închinată Maicii Domnului. Potrivit tradiţiei creştine, Fecioara Maria a fost vestită, prin slăvitul Arhanghel Gavriil, că va naşte pe Fiul Lui Dumnezeu, Isus Hristos. Trimis de Domnul, în mare taină, în cetatea Nazaret, Gavriil i-a adus vestea Fecioarei Maria că a primit har de a aduce în lume, ca om întrupat, pe Mântuitorul Isus Hristos: "Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea, şi Sfântul care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema", scrie Sfânta Scriptură.
Buna Vestire, numită în popor Blagoveştenie, este sărbătorită în intervalul Postului Mare şi Biserica acordă dezlegare la peşte. În această zi se scot stupii de la iernat, se stropesc cu agheasmă şi sunt afumaţi pentru a avea miere din belşug. Acum începe să cânte cucul din nou. Oamenii întâmpină primul lui cântec cu veselie, îmbrăcaţi în haine curate şi cu bani în buzunare pentru a avea spor în tot ce fac tot anul. Se crede că, aşa cum va fi vremea de Blagoveştenie, aşa va fi de Paşte şi în general tot anul.

Comemorare: Pr. Zancu Gheorghe

Azi, 25 martie 2008, se împlinesc 3 ani de când a fost condus pe ultimul său drum, cel care a fost :
ZANCU GHEORGHE

preot paroh în Mileanca.

Fie-i somnul lin şi Dumnezeu să-l odihnească în paza Sa !

Mileanca-Budapesta-Salzburg-Paris-Londra-Crawley-Canterbury-Bamberg-Bruxelles-retur

Filiala Judeţeană Botoşani a Asociaţiei Comunelor din România, a organizat în perioada 24 februarie-7 martie 2008 o deplasare în Franţa şi Anglia pentru a participa la Salonul Internaţional de Agricultură de la Paris şi la mai multe întâlniri pe teme economico-administrative în Anglia.S-au deplasat peste 50 de primari şi consilieri din judeţul Botoşani.

Din Mileanca a participat dna.ing.Apostol Paraschiva, consilier în cadrul Consiliului Local Mileanca.S-au vizitat companii din domeniul agricol (JP Fruit Distributors,Mack Multiplies,Centaur Grain, Brakes, M&J Seafood Maidstone, Pierrpont Farm,etc.)

Odihnească-se în pace!

BOTLUNG P. GHEORGHE ( 27.01.1937 - 20.03.2008)

Paştele catolic:Hristos a Înviat!

Creştinii romano-catolici şi cei protestanţi sărbătoresc astăzi Sfintele Paşte, sărbătoare care alături de Naşterea Domnului, este cea mai importantă şi mai veche din calendar. Potrivit tradiţiei, în această zi, pe masa fiecărui creştin de rit catolic trebuie să fie cozonaci proaspeţi, ouă roşii şi preparate din carne de miel. În acest an, Paştele catolic este sărbătorit cu cinci săptămâni înaintea celui ortodox.Încă de vineri, pelerinii din oraşul vechi al Ierusalimului au pornit pe Via Dolorosa purtând cruci de lemn, oprindu-se în cele 14 locuri unde s-a oprit şi Iisus pe acelaşi drum. Alţii au intrat in Biserica Sfântului Mormânt sau au ajuns la piatra unde se spune că a fost coborât Iisus de pe cruce. Credincioşii se vor aduna şi la Vatican, unde Papa Benedict al XVI-lea va ţine slujba de Înviere. În ziua Învierii, preoţii catedralelor catolice vor sluji de dimineaţă până seara, pentru ca toţi creştinii să poată participa la sfânta liturghie. Potrivit tradiţiei, la această liturghie credincioşii participă nu doar ca spectatori, ci vor cânta şi vor pune întrebări preotului care citeşte pasaje din Biblie, iar la sfârşit se vor împărtăşi cu ostie, un fel de pâine din aluat nedospit, simbolizind trupul lui Iisus Hristos.
Paştele catolic este sărbătorit cu cinci săptămâni înaintea celui ortodox. Asta pentru că cele două biserici calculează data învierii Mântuitorului Iisus după două calendare diferite. De-a lungul timpului au existat mai multe încercări de sincronizare a datelor, însă toate au eşuat.Tradiţia spune că la primul Sinod ecumenic desfăşurat la Niceea în anul 325 d.H. s-a hotărât ca Paştele să fie prăznuit în prima duminică cu luna plină de dupa echinocţiul de primavară. În cazul în care prima lună plină de după echinocţiul de primavară cade duminică, Paştele va fi serbat în duminica următoare.Până în anul 1582, toţi creştinii sărbătoreau Sfintele Paşte la aceeaşi dată, însă Papa Grigore al VIII-lea a descoperit un decalaj de 14 zile între calendarul iulian, întemeiat de Iulius Cezar în anul 46 î. H, şi timpul real. Atunci, Papa a hotărât ca toţi creştinii Bisericii Catolice să sărbătorească Paştele după calendarul nou întemeiat de el - calendarul gregorian. De atunci, creştinii catolici sărbătoresc Învierea Domnului conform acestuia, în timp ce ortodocşii au rămas la calendarul Iulian.Calculele celor două momente celeste sunt şi ele diferite, apusenii bazaţi pe luna plină ecleziastică, pe când răsăritenii observă luna plină astronomică, la fel cum privesc şi data reala a echinoxului, în timp ce catolicii se bazează pe o dată fixă calculată din vreme pentru echinox. Luna plină ecleziastică, în acest context, este calculată din vreme conform unor tabele bisericeşti, datele fiind prestabilite cu mult înainte. Ortodocşii, în schimb, urmează luna plină pascală, care este la o dată calculată pe baza observaţiilor astronomice.