Alimentele...pot dăuna grav sănătăţii!

Ministerul Sanatatii a elaborat o lista cuprinzand cateva zeci de E-uri care nu ar fi periculoase pentru sanatatea populatiei. Dar exista peste o mie de astfel de substante ce sunt introduse in alimente si bauturi, in special racoritoare. In vreme ce in state din UE, SUA, Canada si tari foste componente ale URSS multe dintre acestea au fost interzise, la noi sunt folosite fara nici o restrictie de producatorii autohtoni. Iar alimentele importate nici macar nu sunt controlate - pe etichetele acestora nemaifiind mentionat continutul de E-uri -, de vreme ce provin de la firme cu un renume international mai mare sau mai mic.
O vreme, legislatia romaneasca a prevazut ca toate E-urile utilizate in compozitia alimentelor si bauturilor sa fie inscriptionata pe etichete. La aceasta decizie s-a revenit ulterior, in urma protestelor si presiunilor exercitate de producatorii si importatorii de astfel de produse. Moment in care s-a apelat la publicitatea inselatoare, care induce in eroare cumparatorul. In loc de litera E urmata de un numar (indicativ prin care consumatorul poate afla despre ce aditiv alimentar este vorba si ce riscuri implica consumarea acestuia), pe etichete a inceput sa se mentioneze doar "afanatori", "arome identic naturale", "conservanti" si alti asemenea termeni generici. Situatie care persista si in ziua de azi.

Printre cele mai nocive produse care sunt consumate se numara cele instant. Compozitia reala a unei supe instant consta in: amidon modificat, sare, pudra de tomate, citrat de sodiu, diacetat de sodiu, sirop de glucoza, ulei hidrogenat, pudra de ceapa, guma Guar, ribonucleotide de sodiu, proteina hidrolizata vegetala, anti-caking agents, yeats extracts, acid adipic, caseinat, chinolina, carmoizina, emulsifianti (disodium monofosfat, gliceril monosteara, polifosfat de sodiu, condimente, arome, indulcitori artificiali si antioxidanti". Dupa cum se poate observa, nu prea aveam de-a face cu o compozitie naturala, ci cu substante de sinteza greu asimilate de organismul uman. Un alt exemplu ar fi celebra cafea instant "Jacobs", comercializata in tara noastra de SC Kraft Foods Romania, Brasov. Potrivit inscriptiei de pe ambalaj, aceasta n-ar contine, in afara de minimum 2,5% cafeina, nimic altceva decat cafea naturala. Cine este atat de naiv incat sa creada ca respectivul produs devine solubil instantaneu, fara ca in compozitie sa se afle si alte substante chimice de sinteza, se insala amarnic. De asemenea, cunoscutul condiment "Vegeta" contine potentiatorii de aroma: glutamat de sodiu si inozinat de sodiu, amidon de porumb si este colorat cu riboflavina. Iar condimentul "Delikat" este garnisit, in plus, cu guanilat de sodiu, maltodextrina din cartofi si acidificant: acid citric.

E 621 -glutamat de sodiu, E 330 - acid citric (care poate fi intalnit si in majoritatea cosmeticelor ori medicamentelor care se elibereaza fara reteta), E 211 - benzoat de sodiu, E 131 - colorant bleu patent, E 142 - colorant verde, E 213 - benzoat de calciu, E 214 - hidrobenzoat de etil, E 215 - hidrobenzoat de etil sodic, E 216 - hidrobenzoat de propil, E 217 - sarea de sodiu a hidrobenzoatului de propil, E 239 - hexametilen tertamina si E 123 - amaranth sunt considerati de specialisti cei mai cancerigeni aditivi alimentari. Dupa cum se poate observa, in produsele mentionate anterior intalnim, fara a se specifica indicativul exact - atat E 621, E 330, E 211, cat si E 101 - riboflavina. Potrivit Ministerului Alimentatiei din SUA, glutamatul de sodiu ucide celulele nervoase, provocand bolile Alzheimer si Parkinson. Totodata, acidul citric folosit pe scara industriala genereaza grave afectiuni ale aparatului bucal, colorantul bleu patent provoaca anumite forme de cancer, iar riboflavina - alergii, in special la copii si bolnavi. Oncologii mai avertizeaza asupra urmatoarelor otravuri din alimente, interzise in multe tari civilizate, nu si la noi: E 120 - acid carmic (eruptii cutanate), E 124 - colorant rosu panceau (tumori ale glandei tiroide), E 230 bifenil (daunator pielii), E 102 - tetrazina (alergii), E 110 - colorant galben (alergii), E 210 - acid benzoic (cancer), E 212 - benzoat de potasiu (cancer) si, din pacate, multe altele.

La fel stau lucrurile si in ceea ce priveste carnea. Inainte de comercializare, multi producatori injecteaza puii cu o solutie ce contine sare in proportie de 16%. Culoarea produsului se schimba datorita deshidratarii, a concentrarii pigmentului sanguin si a transformarii hemoglobinei in methemoglobina, in stratul periferic, pe adancimea in care patrunde oxigenul.
Cu cat congelarea este mai lenta, cu atat carnea devine mai inchisa la culoare. Astfel, pentru un aspect placut, consumatorul plateste sarea la pret de pui, fara sa ia seama ca produsul a fost tratat chimic cu substante de sinteza. Aici trebuie spus ca unele abatoare, care nu folosesc asemenea practici, eticheteaza expres pe ambalaj mentiunea "Produs neinjectat". Situatia este aceeasi si in ceea ce priveste carnea de porc, vitel si vaca. Pentru a se ameliora, chipurile, produsele inferioare calitativ, acestea sunt cosmetizate, modificandu-se aspectul si chiar gustul real. Lista E-urilor permise in tara noastra in industria carnii cuprinde peste 70 de aditivi. Mentionam doar cativa dintre acestia: acid citric monohidrat - agent de reglare aciditate, sechestrant; acid pentru inmuierea soriciului; amestecuri de condimente pentru decor; azotat/nitrit de sodiu, pentru formarea si stabilizarea culorii in produsul finit; benzoat de sodiu - conservant cu actiune puternica folosit si pentru pestele uscat semiconservat; agent de ingrosare compus din amestec de hidrocoloizi: guma Guar si guma Xanthan; E 450 si E 451 - fosfati pentru salamuri; E 300, E 301, E 471 si E 575 - potentiatori de gust si aroma; E 621 glutamat de sodiu, intensificator de gust picant, delicatese; diverse produse pentru injectari, compuse dintr-o sumedenie de E-uri in amestec, stabilizatori, emulgatori, regulatori de prospetime etc.
Apa la pret de salam
La fabricarea salamului de vara, spre exemplu, se folosesc: carne de porc, vita, pasare, organe de porc, apa, proteina vegetala, atioxidanti (izoascorbat de sodiu), lactat de sodiu, sare, zahar, condimente, conservant (nitrit de sodiu), stabilizatori (polifosfati) si colorant (acid carminic E 120).
Nitritul de sodiu E 250 produce boli cardio-vasculare, in stomac putandu-se combina cu alte substante, ceea ce duce la formarea de nitrozamine. Pastrama tratata cu aceasta substanta are un ridicat potential cancerigen. Producatorii de carne si produse din carne mai insala consumatorii si prin utilizarea in produs a unei cantitati de apa ce depaseste limita admisa de 66%. Care apa nu poate fi stabilizata decat prin injectarea unor substante de sinteza folosite in exces. La sfarsitul anului trecut, Oficiul pentru Protectia Consumatorului Iasi a retras de pe piata salamul afumat "Victoria", produs de firma Aldis, deoarece continea 71,5% apa. Un alt pericol pentru sanatatea consumatorilor il reprezinta cresterea animalelor - ce nu vad lumina soarelui - in mari aglomerari, pentru a se ingrasa mai repede. In hrana si corpul acestora se introduc hormoni de crestere, antibiotice, vaccinuri, sedative si vitamine. Astfel, nu este de mirare ca dupa consumarea unor produse din carne provenite de la asemenea animale isi fac aparitia alergiile, obezitatea, hepatita toxica si alte afectiuni grave.( Ziua/4208)

Despre românii din Canada în Globe and Mail

Unul dintre cele mai importante ziare canadiene, "Globe and Mail", a publicat in editia din 5 aprilie un amplu material care atrage atentia asupra seriozitatii cu care imigrantii romani trateaza problemele care apar in educatia copiilor lor si ii lauda pentru modul in care acestia se implica in motivarea celor mici, relateaza ziare.com. In plus, jurnalistii canadieni au incercat, prin articolul intitulat "How Romanian-Canadians make the grade", sa gaseasca o explicatie pentru rezultatele excelente pe care copiii romanilor le obtin la invatatura si pentru rata de abandon scazuta in randul acestora. "Copiii romanilor sunt cei mai studiosi dintre imigranti si au cea mai scazuta rata de abandon scolar. Ar trebui sa invatam de la romani cum sa ne motivam copiii", titreaza cotidianul "Globe and Mail".

Pentru a fi un parinte bun nu este de ajuns sa improvizezi, trebuie sa si inveti. Surprinzator sau nu, romanii din Canada sunt considerati adevarate modele pentru felul in care isi educa si isi cresc copiii, iar canadienii spun ca ar trebui sa invete de la romani cum sa isi motiveze odraslele.

Asteptarile parintilor romani sunt pe masura eforturilor depuse, performantele scolare ale copiilor nefiind lasate la voia intamplarii. toate cele trei doamne intervievate recunoscand ca urmaresc cu atentie temele si proiectele pe care acestia le primesc la scoala. Jurnalistii canadieni au admis si faptul ca romanii investesc foarte mult in copiii lor. Astfel, cu cat veniturile in casa sunt mai mari, cu atat copilul are mai multe sanse de succes in cariera, intrucat are la dispozitie mai multe instrumente de cunoastere. Venitul familial este un factor important care ajuta copiii sa urmeze mai multi ani de studii, mai scriu ziaristii. De altfel, pregatirea in majoritate tehnica a romanilor canadieni (multi politehnisti s-au stabilit in ultimele doua decenii in centrele importante ale Canadei: Toronto, Montreal si Vancouver) si-a pus amprenta asupra stilului in care romanii isi ghideaza copiii prin scoala: cu exemple, definitii, consecventa si foarte multa logica.

Impozit şi din veniturile agricole

Din acest an se plateste impozit pentru veniturile obtinute din orice fel de activitati agricole, de la cultivarea de grau si porumb, pana la gutui si nuci. Totul este ca valorificarea acestor produse agricole sa se faca pe acte. Codul fiscal (n.r. - art. 71, lit. d) stabileste conditiile care definesc produsele agricole supuse impozitarii, prin valorificare. Astfel, impozitul se datoreaza si pentru "produsele agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare", se precizeaza in Codul fiscal. Cert este ca acest nou tip de impozit se datoreaza incepand cu 1 ianuarie 2008.
Pentru calcularea impozitului datorat, trebuie stabilit venitul ce urmeaza sa fie taxat. In cazul veniturilor agricole, s-a dispus stabilirea unor norme de venit care vor sta la baza calcularii bazei de impozitare.
Pentru ca nici un venit ce poate fi impozitat sa nu scape, Codul fiscal prevede ca, in cazul in care o activitate agricola se desfasoara pe o perioada mai mica de un an calendaristic, norma de venit se corecteaza corespunzator. Singura pierdere "deductibila" este cea rezultata din calamitatile naturale. Codul fiscal "nu pune piedici" si permite aplicarea normelor de contabilitate, in varianta "partida simpla", in cazul in care agricultorul doreste sa fie cat mai riguros in stabilirea sumei ce va fi taxata cu impozit.

Potrivit Institutului National de Statistica, in Romania exista peste patru milioane de gospodarii taranesti care se pot supune regulilor de depunere a declaratiilor. Interesant este faptul ca impozitul se aplica numai acelor venituri care rezulta din vanzari corecte, pe factura.

Ca sa nu se mai incurce cu impozitul de 16% la normele de venit, legiuitorul a stabilit ca, incepand cu 1 ianuarie 2009, impozitul sa fie de 2% din valoarea produselor vandute catre unitatile de colectare, procesare sau altele care folosesc produsele ca atare. Impozitul se face cu retinere la sursa si este unul final, neurmand nici o regularizare de impozitare anul urmator.

A sosit barza!

Cu o întârziere de 30 de zile a sosit prima barză din ţările calde în Mileanca, la ora 12, cuibărindu-se pe stâlpul de înaltă tensiune din mijlocul satului ( vezi articolul din februarie 2008).

FotoinfoM

Odihnească-se în pace!

Manole Elena ( n: 22.07.1932 - m: 01.04.2008)

Violenţa din mediul şcolar !

Violenţa în şcoli este un fenomen care frământă toate societăţile şi ea se produce la toate şcolile de diferite niveluri. Spectrul ei este extrem de larg manifestându-se pe scara largă în relaţia elevi-elevi până la profesori-elevi.Aceasta a fost tema de dezbatere cu părinţii elevilor din Şcoala cu clasele I-VIII din Mileanca.
Totuşi cercetătorii au semnalat diferenţe între modurile în care se manifestă aceste comportamente deviante în cele 37 de ţări dar care sunt greu de explicat. Pe de-o parte, fenomenul nu este legat de rata criminalităţii, a divorţurilor sau de procentul minorităţilor etnice. Dar pe de alta parte aceste situaţii sunt în conexiune cu indicatorii sociali, cum ar fi privările economice, vârsta, calitatea sistemului şcolar etc. De obicei profilul psihologic al celor care suportă acte de cruzime din partea colegilor este urmatorul: tinerii anxioşi, fără protecţie, persoanele sensibile, tăcute, care nu au nici măcar un prieten bun în şcoală. Totuşi elevii agresivi îşi manifestă deseori furia şi asupra profesorilor sau părinţilor.
Studiul a fost efectuat de OMS împreună cu Asociaţia Mondială de Psihiatrie, Asociaţia Internaţională de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului şi asociaţiile de profesionişti. Ţările în ordine descrescătoare a ratei violenţei şcolare calculate în funcţie de raportările profesorilor privind siguranţa lor şi a elevilor: România (50%), Kuweit, Iran, Columbia, Ungaria, Portugalia, Spania, Grecia, Slovenia, Belgia, Singapore, Islanda, Australia, Hong-Kong, Coreea, Norvegia Cipru, Republica Slovaca, Lituania etc. Ceea ce este absolut surprinzător este că SUA se află în această nominalizare cu până la 10%.
Principala problemă în sistemul de învăţământ românesc este lipsa de comunicare. Credem că trebuie să atacăm exact baza acestui rău, şi anume să învăţăm copilul să comunice. Să nu uităm că şi copilul învaţă prin imitare. Se ştie că, aproape întotdeauna, copilul bătăuş este un copil bătut. Alături de deficitul de abilitate de a comunica, în spatele cifrelor copleşitoare din raport se află controlul redus al comportamentelor. Studiile epidemiologice sunt foarte scumpe, iar la noi în ţară nu au fost efectuate pe probleme de sănătate mintală la copii şi adolescenţi. Studii internaţionale relevă însă că frecvenţa incidenţei bolilor psihice la copil şi adolescent în condiţii psihosociale anormale este crescută.
Între elevii care frecventează diferite niveluri de învăţământ apar forme specifice de violenţă: bătaie, agresivitate verbală, furturi etc. Aceste forme de violenţă sunt menţionate cu pondere mai ridicată la nivelul şcolilor cu clase I-VIII (unde diferenţa de vârstă dintre copiii din clasele mici faţă de cei din clasele finale este de până la 8 ani), comparativ cu unităţile de învăţământ post-obligatoriu.
În cazul acestor forme de violenţă, cel mai adesea, copii de vârstă mai mică sunt victimele elevilor din clasele mai mari.Alte situaţii de violenţă şcolară fac referire la conflictele dintre elevii care aparţin unei şcoli şi cei din afara acesteia.
Putem afirma ca violenţa între elevi, manifestată sub diferite forme, este o realitate frecvent întâlnită în şcolile româneşti. Dacă formele mai uşoare care ţin de domeniul violenţei verbale (ironii, tachinări, etc) sunt considerate comportamente specifice vârstei adolescenţei şi sunt tolerate în spaţiul şcolii, formele mai grave sunt criticate de către toţi actorii investigaţi, iar cauzele acestora sunt identificate la nivelul altor instanţe decât mediul şcolar.
Considerăm că este importantă identificarea factorilor şi contextelor şcolare care favorizează şi susţin manifestarea unor astfel de comportamente, în vederea elaborării unei strategii de prevenire şi de corectare/completare prin activitatea şcolii a influenţei negative a altor contexte (familie, mass-media, societate în ansamblu).