Sâmbăta Mare

Sfânta şi Marea Sâmbătă: Se slujesc Vecernia şi Sfânta Liturghie a Sf. Vasile cel Mare, cu citiri din Psalmi şi binecuvântările Învierii, care amintesc de coborârea Mântuitorului la Iad, semnificând "Prima Înviere" a lui Adam şi biruinţa asupra morţii.

Sâmbăta mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiţionale, definitiveaza curăţenia şi fac ultimele retuşuri la hainele pe care le vor îmbrăca la Inviere si in zilele de Pasti.

Traditii in sambata mare

• se sacrifica, in mod ritual, mielul, si se prepara cighirul, friptura si borsul de miel. Spre deosebire de sarbatoarea Craciunului, de Paste nu se pregatesc foarte multe feluri de mincare, de unde si zicatoarea, frecventa in Bucovina: "Craciunul este satul, Iar Pastele este fudul."

• pe vremuri era obligatoriu ca femeile sa imbrace, la slujba de Inviere si in zilele de Pasti, macar o camasa noua, cusuta in orele de taina ale noptii, iar barbatii sa aiba cel putin o palarie noua.

Felicitare

Vinerea Mare

Ultima vineri din Postul Paştilor se numeşte şi Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conotaţiile legate de aceste denumiri sînt date de ceea ce se întamplă în această zi: se numeşte Vinerea Paştilor, pentru că este ultima vineri dinaintea Paştelui; Vinerea Patimilor, deoarece în această zi a pătimit şi a fost răstignit Iisus Hristos; Vinerea Seacă, pentru că cei mai mulţi români au obiceiul de a posti post negru (nu manîncă şi nu beau nimic toată ziua). Vinerea Mare, pentru că este ultima vineri din Săptămîna Mare.
Vinerea Mare, deci Vinerea Patimilor, este ziua în care Iisus a fost răstignit pe cruce. În această zi nu se coace pîine, nu se ară, nu se seamănă şi nu se sădesc pomi, întrucăt nu vor rodi.
În seara de Vinerea Mare (este singura vineri de peste an care poartă acest nume) are loc Denia Prohodului Domnului, cu scoaterea Sfîntului Epitaf, icoană pictată pe pînză reprezentînd “punerea în mormînt a Domnului” şi purtarea ei în procesiune în jurul bisericii.
Vinerea Mare este ziua de doliu a creştinătăţii pentru că atunci a fost răstignit Mîntuitorul. De aceea, aceasta este singura zi în care nu se oficiază Slujba Liturghiei. Liturghia însăşi înseamnă jertfă şi se consideră că nu se pot aduce două jertfe în aceeaşi zi. De aceea, Vinerea Mare este zi aliturgică. În schimb, seara se oficiază Denia Prohodului, una dintre cele mai spiritualizate, dar şi “spectaculoase” denii. Mai întîi, tineri si bătrîni, în lanţ neîntrerupt, trec pe sub masa plină de flori, masă ce simbolizează catafalcul Domnului. Pe ea este aşternută o faţă de masă bogat pictată, cu punerea în Mormînt a Mîntuitorului (Epitaf), precum şi Evanghelia, împreună cu Crucea. Apoi, preoţii citesc Prohodul.
Cine poate să povestească şi să preţuiască cu dreptate suferinţele lui Hristos din noaptea aceea cumplită, dinainte de răstignirea pe Cruce, suferinţa sufletului şi a trupului? Dacă durerea trupească a fost mai mare pe Cruce, aici durerea din suflet I-a fost mai mare. Pentru că se spune că era în chinurile morţii. Aceasta este chinuirea lăuntrică, chinuirea sufletului; firea Lui omenească este aceea care caută mângîiere de la Tatăl; este vorbirea tainică a omului cu Dumnezeirea cea nevăzută, despre ceva de care depinde întreaga lume zidită, de la începuturi pînă la sfîrşit. Pe de o parte se află chinurile îngrozitoare ale Omului a cărui sudoare curge precum picăturile de sînge în răcoarea nopţii; şi pe de altă parte se află planul lui Dumnezeu pentru mîntuirea omului. Acestea două se aflau în război şi trebuiau să fie aşezate în pace.
Omul a spus: “Părinte, de voieşti, treacă de la Mine acest pahar.” Omul-Dumnezeu (Fiul cel ascultător) a adăugat: “dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă” (Luca 22:42). Şi Dumnezeu a hotărât că paharul trebuie să fie băut. Şi atunci când Omul a primit hotărârea lui Dumnezeu, sufletul Său a aflat iarăşi pace, o pace necunoscută pe pământ, care nu poate fi tulburată prin vindere, scuipare, batjocorire, loviri sau cununa de spini, nici prin minciuni, defăimare, nerecunoştinţă ori strigăte fără de judecată ori chiar durerea răstignirii.
Domnul nostru Iisus Hristos a câştigat cea mai mare izbândă asupra lui Satan în Grădina Ghetsimani şi a făcut aceasta întru ascultarea Sa faţă de Dumnezeu Tatăl. Prin neascultarea de Dumnezeu, Adam a fost învins de către Satan; prin ascultare faţă de Dumnezeu, Hristos l-a învins pe Satan, dând mântuire lui Adam şi urmaşilor săi. În Grădina Edenului, Satan a învins omul; în Grădina Ghetsimani, Omul l-a învins pe Satan. Acesta este războiul pe care îl relatează Evanghelia. Era trebuincios ca omul să fie biruitor - omul, nu Dumnezeu, aşa încât toţi oamenii să poată avea înaintea lor acest pildă a războiului şi a biruinţei - o pildă omenească, care să poată fi urmată. Aşadar, Dumnezeu L-a lăsat pe Omul Iisus să lupte cu Satan şi cu toate puterile aceluia. De aici chinurile îngrozitoare ale Omului; de aici strigătul: “treacă de la mine acest pahar!”
De aici sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau de pe faţa Lui. Dar, dacă trupul este neputincios, duhul este întru tărie. Şi duhul a fost biruitor, mai întâi asupra trupului şi apoi asupra lui Satan.
Să ne plecăm întru mărire înaintea suferinţelor Domnului, înaintea Celui răstignit pe Cruce pentru noi, păcătoşii. Să mărturisim şi să slăvim Numele Său cel sfânt. Slavă şi laudă Lui: Omului adevărat şi Dumnezeului adevărat, dimpreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt - Treimea cea deofiinţă şi nedespărţită, acum şi pururea şi-n vecii vecilor.

Joia Mare

În sfânta zi de Joia Mare este rânduită Denia celor 12 Evanghelii. În acea seară s-au petrecut momentele importante din ajunul arestării lui Iisus: cina cea de taină şi trădarea lui Iuda. Într-un foişor din Ierusalim, Iisus a sărbătorit cu ucenicii Săi Paştele. Atunci a fost instituită Sfânta Taină a Euharistiei: "Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu, care se frânge pentru voi.
Beţi dintru aceasta toţi, că acesta este sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă, spre iertarea păcatelor".Iisus ştia că pentru el a sosit ceasul şi adevăratul miel pascal este chiar el. În camera în care se servea cina, atmosfera era tensionată. Iuda se aşezase aproape de Iisus. Seara trebuia să se respecte obiceiul practicat în zilele de sărbătoare - un slujitor să spele picioarele oaspeţilor. Iisus a împlinit chiar El ritualul. Apoi au plecat şi s-au rugat în grădina Ghetsimani şi Iisus a prezis trădarea lui Iuda: "Tată ,Fiul Omului este dat în mâinile păcătoşilor" (Marcu 14,41). Acestea au fost ultimele cuvinte ale Mântuitorului înainte de a fi arestat de soldaţii romani cu ajutorul lui Iuda, care L-a sărutat în semn de recunoaştere şi trădare. (Marcu-14,43-50)*

Exista credinta ca in cursul zilei de Joia Mare nu este bine sa dormi, caci cine doarme in aceasta zi va ramâne lenes un an intreg. In special daca doarme o femeie, va veni Joimarita care o va face incapabila de lucru tot anul. Joia Mare este considerata o zi binefacatoare si aparatoare a mortilor. De aceea, mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pana in sambata dinainte de Rusalii. Deoarece in Joia Mare deobicei nu e prea cald dimineata, se fac focuri in curtea casei, pentru ca mortii sa se poata incalzi. Toate slujbele, pomenirile si parastasele care au inceput in prima sambata a Postului Mare, dureaza numai pana in Joia Mare. In unele locuri se duc la biserica bauturi si mancaruri, care se sfintesc si se dau de pomana, pentru sufletul mortilor. In alte parti se impart la biserica coliva si colaci. Joia Mare este ultima zi din Postul Mare, zi in care se pomenesc mortii. Din aceasta cauza, in unele zone se numeste si Ziua Mortilor. Inrosirea oualor de Pasti se face in Joia Mare, afirmandu-se ca ouale rosite si fierte in aceasta zi nu se strica pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodata. O alta traditie este nunta (maritarea) urzicilor, ceea ce inseamna inflorirea si, implicit, incetarea acestora de a mai fi bune de mancat. In decursul Saptamanii Mari sunt trei privegheri. Cea mai insemnata e in noaptea de Joia Mare, cand se citesc cele 12 evanghelii.

Meteo

Precipitaţii ora 7,oo : 43 l m/p; ora 19,00 : 11 l m/p.

Vremea de Paşti

Vremea se va îmbunătăţi, începând de joi după-amiază.
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a făcut publică, miercuri, prognoza pentru următoarele zile, inclusiv pentru zilele de Paşti şi cele de 1 şi 2 Mai.
Astfel, începând de joi seară, arealul ploilor se va restrânge spre zona de sud vest a ţării, urmând ca, până sâmbătă, acestea să părăsească teritoriul ţării.
În Noaptea de Înviere, va fi o vreme plăcută în toată ţara, şansele de ploaie fiind reduse. Cu toate acestea, meteorologii spun ca este posibil ca unele înnorări să apară, dar numai în Banat.
Duminică vremea va fi în general frumoasă, urmând ca, spre după-amiază, să fie condiţii de ploaie în S şi SE ţării, în special în zona litorală, dar şi la munte.
În legătură cu zilele de 1, 2 şi 3 Mai, se prognozează o vreme frumoasă în toată ţara, cu temperaturi specifice începutului de vară.

Tichete cadou pentru toţi bugetarii

Cadrele didactice şi angajaţii primăriei din comuna Mileanca au primit tichetele cadou. Primăria a cuprins în buget, pentru prima tranşă, acordarea a nouă tichete cadou pentru dascali, care au şi fost distribuite înainte de Paşte.
Tichetele cadou sunt bonuri valorice nefungibile, folosite ca instrument de plata in toate tipurile de centre comerciale afiliate de catre societatea care a emis respectivele tichete. Reglementarea juridica a tichetelor cadou a fost publicata abia in anul 2006, cu mult mai tarziu fata de lansarea efectiva a tichetelor de masa, in anul 1998 Conform Legii nr. 193 din 17/05/2006 privind acordarea tichetelor cadou (si de cresa), publicate in Monitorul Oficial, Partea I nr. 446 din 23/05/2006, tichetele cadou se acorda angajatilor din cadrul societatilor comerciale, regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale, institutiilor din sectorul bugetar, unitatilor cooperatiste. De asemenea, persoanele fizice care incadreaza personal pe baza de contract individual de munca pot utiliza bilete de valoare sub forma tichetelor cadou. Tichetele cadou se pot utiliza pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclama si publicitate, precum si pentru cheltuieli sociale. In conformitate cu prevederile legale, valoarea unui tichet cadou, este de 10 lei (RON) sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei (RON). Comercializarea de catre salariati a tichetelor cadou contra unei fractiuni de pret sau a altor servicii decat cele stabilite prin prezenta lege constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei (RON) la 1.000 lei (RON).
Pentru a fi valabil, un tichet cadou trebuie sa aiba inscris numarul sub care a fost inseriat de unitatea emitenta. De asemenea, este obligatoriu ca pe tichet sa fie imprimate urmatoarele:
-denumirea si sediul societatii emitente;
-date care definesc angajatorul (denumire si sediu, numarul de inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului, cod fiscal);
-valoarea nominala a tichetului in cifre si litere;
-perioada de valabilitate;
-spatiul pentru inscrierea numelui si prenumelui salariatului indreptatit sa utilizeze tichetul cadou;
-spatiul destinat inscrierii datei si aplicarii stampilei unitatii la care a fost utilizat tichetul cadou;
-interdictia de a se primi rest in bani la tichetul cadou. Pentru a fi protejate impotriva tentativelor de falsificare, tichetele cadou contin elemente de siguranta (diferite elemente grafice, cerneala termica sau fluorescenta etc).

Ziua Pământului - Earth Day

Ziua Pământului – 22 aprilie – fiecare an marchează aniversarea naşterii miscarii moderne a interesului pentru mediul inconjurator (1970).
Printre multe alte lucruri, anul 1970 a adus introducerea fibrei optice, Apollo 13, ultimul album al formatiei Beatles, moartea lui Jimi Hendrix, nasterea lui Mariah Carey si accidentul de la centrala nucleara din Savannah River din apropierea orasului Aiken, Carolina de Sud USA – incident care nu a fost recunoscut timp de 18 ani…
Intr-o asemenea lume, a luat nastere, pentru prima data, un eveniment numit Ziua Pamantului.
Intemeietorul a fost Gaylord Nelson, apoi un senator american din Wisconsin, care a propus primul protest national legat de mediul inconjurator, “p entru a zgudui aranjamentele politice si pentru a forta introducerea acestei probleme in agenda natioanla ”. “ A fost un pariu riscant ” isi aduce aminte “dar a mers”.
Pe 22 aprilie, 20 de milioane de americani, au iesit in strazi, parcuri sau in amfiteatre pentru a protesta in favoarea unui mediu inconjurator mai stabil si mai sanatos. Denis Hayes, coordonatorul national, si tanara lui echipa, au organizat proteste masive din oras in oras. Mii de colegii si universitati au organizat proteste impotriva deterioararii mediului inconjurator. Grupuri care militau impotriva varsarilor de petrol, fabricilor care poluau si a centralelor electrice, deseurilor toxice, pesticidelor, pierderea faunei, au realizat dintr-o data ca au atat de multe valori si principii in comun.
Ziua Pamantului in 1970 a atins un rar aliniament politic, obtinand ajutor de la republicani si democrati, de la oamenii bogati dar si de la cei saraci, oraseni si tarani, muncitori dar si de la lideri. Prima zi a pamantului a dus la creerea Agentiei pentru Protectia Mediului Inconjurator a Statelor Unite ale Americii si a deschiderii caii pentru un aer curat, apa curata si actiuni pentru speciile pe cale de disparitie.
Senatorul Nelson a primit Medalia Prezidentiala pentru Libertate – cel mai de onoare titlu dat civililor in SUA – pentru rolul sau in intemeierea Zilei Pamantului.
Pe masura ce anul 1990 se apropia, un grup de lideri ce militau pentru mediul inconjurator, a lansat ideea unei noi mari campanii si au cerut ajutorul lui Denis Hayes. De data aceasta, Ziua Pamantului devenise un eveniment international, mobilizand 200 de milioane de oameni din 141 tati, astfel aducand pe scena mondiala chestiunile mediului inconjurator. Ziua Pamantului 1990, a dat un mare imbold eforturilor internationale pentru reciclare si a ajutat la pavarea caii pentru Summitull Natiunilor Unite pentru Pamant 1992 – Rio de Janeiro.
Cum mileniul se apropia, Hayes a acceptat ideea unei noi campanii, de data aceasta concentrandu-se asupra fenomenului de incalzire globala si a propulsarii energiei “ curate”. Ziua Pamantului 2000, a combinat esenta primei zile a pamantului cu grandoarea internationala a activismului din 1990 (22 aprilie).
Ziua Pamantului, a trimis un mesaj foarte clar si foarte puternic, si anume ca cetatenii intregii lumi vroiau masuri rapide si decisive legate de energia curata.
Ziua Pamantului este acum sarbatorita pe plan international ca o expresie comuna, ca o dorinta publica de a construi o societate stabila. Unind cetatenii activisti, aceasta zi educa si mobilizeaza oamenii din intreaga lume pentru a proteja mediul inconjurator. Inspira necesitatea de a actiona, la nivel personal, comunitar, national si international.
Activitatile si programele de Ziua Pamantului, reamintesc de promisunea, de dorinta publica si implica participarea tuturor nivelelor sociale. Pot participa tari, grupuri sociale, guverne locale, afaceristi, vecini, scoli, universitati si grupuri bazate pe inceredere si speranta. Sunt catalizate optiunile individuale si colective ce reflecta valorile mediului inconjurator si aduc suportul publicului pentru a realiza o schimbare. Ziua Pamantului a devenit un eveniment anual in foarte multe comunitati din intreaga lume. Ofera imensa oportunitate de a unii oamenii pentru a realiza actiuni benefice tuturor. Foarte des, se lanseaza proiecte al caror efect este de a realiza beneficii comunitatii si ajuta la intarirea legaturii dintre grupurile comunitatii.

Meteo

Precipitaţii ora 19.00 : 19 l/mp.

FotoinfoM

Odihnească-se în pace!

BINTIUC IFTIMI ( 12.01.1925 - 17.04.2008 )

Sfântul Gheorghe, de Florii

Astăzi, în Biserica Ortodoxă Română se va săvârşi şi slujba Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă, pentru că în acest an sărbătoarea cade în Săptămâna Patimilor.Credincioşii ortodocşi îl vor prăznui pe Sfîntul Gheorghe de Florii şi nu conform calendarului, la 23 aprilie, întrucât sărbătoarea cade, în acest an, în Săptămîna Patimilor.23 aprilie cade miercuri, în Săptămâna Patimilor, conform rânduielilor liturgice, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a aprobat, la propunerea Permanenţei Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, ca slujba Sfîntului Gheorghe să fie oficiată împreună cu slujba praznicului Intrării Domnului în Ierusalim. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia, către sfârşitul secolului al IV-lea. În timpul împăratului roman Diocleţian (284-305), s-a înrolat în armata romană, unde a fost ridicat la rang de ofiţer în garda imperială. În 303, Diocleţian a emis un edict de persecuţie a creştinilor, care a declanşat un imens val de arestări, torturi, crime, toate sub lozinca imperială. Aflat în preajma împăratului, Sfîntul Gheorghe şi-a mărturisit de bună voie credinţa în Hristos. Sfântul a fost torturat în zadar – bătut cu vine de bou, acoperit cu lespezi de piatră, aruncat în groapa de var: el nu s-a lepădat de credinţă. În cele din urmă, nereuşind să-l facă să renunţe la credinţă, Diocleţian l-a condamnat la moarte prin decapitare, sentinţa fiind executată la 23 aprilie 303.În Biserica Ortodoxă, Sfântul Gheorghe este considerat protectorul armatei. Sfântul a fost patronul militar al Moldovei medievale, portretul său fiind pictat pe steagul lui Ştefan cel Mare. Martirul este celebrat şi de Bisericile Catolică şi Anglicană (sfântul este patronul Angliei), fiind sărbătorit în Germania, Italia, Anglia, Portugalia şi Spania. Oamenii se roagă la icoana sa pentru a fi feriţi de primejdii şi boli grele.În tradiţia populară românească, de Sfântul Gheorghe este Sângiorzul, sărbătoare care împarte anul pastoral, împreună cu Sâmedru (26 octombrie) în două anotimpuri: vară şi iarnă. Se mai celebrează şi Sâmbra sau Măsurişul Oilor, adică primul muls al oilor.

Sărbătoarea Floriilor este situată după 40 de zile de postire care s-au împlinit în vinerea de dinaintea Floriilor, pe care o prăznuim în toate bisericile ortodoxe, şi anume Sâmbăta lui Lazăr, rememorînd astfel, aducîndu-ne aminte şi retrăind în cadru liturgic momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos, venit în Betania, l-a scos din mormânt şi l-a înviat pe prietenul său Lazăr. Învierea lui Lazăr este un semn al biruinţei vieţii asupra morţii şi am putea-o numi chiar Mica Înviere, în sensul că ea prefigurează ceea ce se va întâmpla peste o săptămînă, în ziua de Înviere, faptul că Mântuitorul Iisus Hristos va birui moartea. Aflându-se Mântuitorul în Betania, au venit oameni mulţi să-l vadă, iar sfântul evanghelist Ioan istoriseşte că majoritatea au venit pentru că au auzit că Lazăr a fost înviat din morţi. Ierusalimul are şi o semnificaţie spirituală, căci intrarea Mântuitorului în cetate semnifică întemeierea împărăţiei sale, o împărăţie pe care noi o numim Împărăţia noului Ierusalim. În noaptea de Înviere vom cânta cu toţii, credincioşii «Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit». Prin această intrare în Ierusalim însă El pregăteşte şi Săptămâna Patimilor. Atunci cînd s-a aflat pe vârful muntelui Măslinilor, Iisus Hristos a şi plâns pentru Ierusalim: «Ierusalime, Ierusalime, cum am vrut eu să-i adun pe fiii tăi, aşa cum îşi adună cloşca puii sub aripi, dar fiii tăi nu m-au ascultat». Din această perspectivă, Mântuitorul îşi pregăteşte cumva şi îşi cunoaşte de dinainte patima la care urma să se supună din iubire pentru noi, oamenii, şi pentru mântuirea noastră”. Începând cu secolul al IV-lea este atestat în Ierusalim pelerinajul de Florii, imediat după ce creştinii au primit libertate, după domnia fratelui Constantin cel Mare, care a murit în anul 337 şi care în 326 a sfinţit Biserica Învierii Mântuitorului, prin aceasta inaugurînd sacralitatea şi putinţa de a cinsti locurile sfinte de la Ierusalim.