La cuib de rândunele!

De ce nu e Mileanca americană!

Dacă ar fi să mutaţi Mileanca pe coordonatele geografice ale Americii, unde aţi pune-o? Cu care stat s-ar suprapune ea, ca teritoriu? Altfel spus, cât de departe se află Mileanca de pol, comparat cu America? Milencenii au faţă de americani un complex mistic. Ei cred că America a fost creată după chipul şi asemănarea lor. Că Statele Unite sunt un fel de ţări europene, ceva mai bogate (în toate sensurile cuvântului). În aceste ţări locuiesc clonele denaturate ale naţiunilor şi ale geografiilor europene civilizate.Acest mod de a gândi nu e justificat nici de realităţile sociale, nici de cele geografice americane. America nu e o Europă trasă la un xerox demodat. În primul rând, America este mai mare decât vor europenii să recunoască. Europa nu îi poate fi un model, pentru că e prea mică pentru a o cuprinde.America are o suprafaţă cât toată Europa Sud-Centrală, Ucraina, Rusia de Sud, o bună parte din Asia Centrală şi mai tot Orientul Mijlociu. Aruncaţi în puzzle şi Africa de Nord, ca şi întreaga Mare Mediterană, plus Mările Neagră şi Caspică.Spunând acestea, subliniez nu numai că America e uriaşă, dar şi că e o ţară profund „meridională". Luaţi acest simplu adevăr în seamă: New Yorkul se află la aceeaşi latitudine cu Roma. Denverul, de la poalele munţilor stâncoşi e la acelaşi nivel cu Napoli. Cât despre oraşele sudice din America, acestea sunt undeva în centrul Saharei sau al Arabiei Saudite. Niciunul dintre marile oraşe Europene de Nord nu sunt la acelaşi nivel cu America. Berlinul este pe aceeaşi latitudine cu Saskatoonul din tundra canadiană. Londra e la nord de Calgary.Accesând http://www.alterpode.com/. vei afla cât de diferită e America: apeşi pe un punct pe o hartă a Americii, apare un altul pe cealaltă hartă, a Europei, indicând punctele de corespondenţă între cele două spaţii geografice. Apeşi pe Bucureşti, apare un mic orăşel din Minnesota, în America. Apeşi pe Eureka, Montana, apare un steguleţ în Paris, Franţa, apeşi pe Mileanca şi apare oraşul Thief River Falls, statul Minnesota.

America e un continent „cald" din punct de vedere cultural, cum cald este şi din punct de vedere geografic. E un amestec în continuă de rase, idei, geografii. E o depărtare a Europei, nu o copie a ei.

Astăzi, Schimbarea la Faţă!

Schimbarea la Faţă numită în popor şi Preobrajenia sau Probojenia (denumirea slavă a sărbătorii), la 6 august, e săr­bătoarea schimbării minunate la faţă a lui Hristos, pe muntele Taborului, în faţa ucenicilor Săi Petru, Ioan si Iacov .
E o sărbătoare ceva mai nouă decât celelalte praznice împărăteşti. Se pare că a fost la început aniversarea anuală a sfinţirii bi­sericii zidite în sec. IV de Sf. Elena pe locul de pe muntele Taborului unde Domnul S-a schimbat la faţă. După unii, ea ar fi înlocuit o veche sărbătoare păgână a zeiţei Diana.

Atât în Răsărit cât şi în Apus, serba­rea ei începe a fi menţionată în documente din prima jumătate a secolu­lui V, de când avem cuvântări festive în cinstea ei, de la patriarhul Proclu al Constantinopolului, patriarhul Chiril al Alexandriei şi papa Leon cel Mare. O găsim indicată şi într-un calendar liturgic local al Ierusalimului din sec. VII, iar în sinaxarele constantinopolitane şi în alte cărţi liturgice, manuscrise greceşti, apare pe la începutul secolului VIII. În sec. VIII, Sf. Andrei Criteanul ne-a lăsat o frumoasă predică festivă la această sărbătoare.

În tot cazul, sărbătoarea era generalizată în tot Răsăritul până în sec. VIII, când Sfinţii Ioan Damaschinul şi Cosma de Maiuma compun imne pentru slujba zilei.
În Apus sărbătoarea Schimbării la faţă, deşi serbată sporadic încă de prin sec. VII, s-a generalizat mult mai tarziu, prin hotărârea luată de papa Calist III de a consacra definitiv această sărbătoare, drept mulţu­mire pentru biruinţa câştigată de oştile creştine asupra turcilor la Bel­grad, în anul 1456 (indicii despre serbarea ei sporadică în Apus găsim încă din sec. XII, când mai era privită ca o inovaţie).
În această zi se aduc în biserici prinoase (pîrgă) din struguri, se binecuvântează şi se împart (obicei creştin vechi).

În unele părţi (Biserica rusă) în această zi se face în biserici şi la cimitire pomenirea generală a morţilor şi mai ales a eroilor morţi pentru apărarea patriei.

Meteo

Precipitaţii ora: 9:: 15 l/mp.

Odihnească-se în pace!

Maftei C. Elena ( n. 1930 - d. 2008)

Publicitate

Credit pentru uz personal: ABN AMRO Bank ( România) S.A. Iaşi. Relaţii: E-mail: iuliana.mandachi@abnamrosales.ro

Alocaţii pentru nou-născuţi

De la începutul anului Serviciul de Alocaţii şi Indemnizaţii Consiliul Mileanca a locat o sumă totală 3105 lei de copii nou-născuţi. " A existat un număr mai mic faţă de anul trecut în ceea ce priveşte cererile pentru acordarea alocaţiilor . Zece mame au primit alocaţia lunară de 204 lei, în cuantum total de 2.040 lei", a spus dna. Alina Ligia Vizitiu, referent asistent social la Primăria Mileanca. " Alte cinci mămici au primit câte 213 lei, valoarea totală fiind de 3105 lei".

La Rădăuţi - Prut, după potop!

Comuna Rădăuţi- Prut este situată la intersecţia drumurilor naţionale 29A (care face legatura cu oraşele Darabani, Dorohoi, Botoşani şi Suceava) şi 24C .

Autorităţile au anunţat din 26 iulie că nivelul Prutului va creşte la Rădăuţi Prut, iar pagubele s-ar putea mări considerabil.Aluviunile râului şi astăzi le întâlneşti pe uliţele satului, emanând un miros de mâl şi peşti în putrefacţie.

De-o parte şi de alta, se caută informaţii certe despre viitura de pe Prut, cine a greşit în acest sens, autorităţile române sau ucrainene!

Se revine la normal, după ce aproximativ 80% din teritoriul comunei a fost acoperit de ape, ca urmare a revărsării râului Prut. Peste 400 de persoane au fost evacuate din case, dupa ce apa a pătruns în mai mult de 200 de gospodării. De asemenea, 80 de case au fost distruse complet de viitură, care a atins cota record de 1.090 de centimetri.

Pompierii militari supraveghează motopompele care funcţionează non stop pentru golirea apei acumulate în mici lacuri improvizate de viitură.

Satul Rădăuţi Prut va fi reconstruit pe alt amplasament.

Deocamdată, sinistraţii de la Rădăuţi Prut stau şi aşteaptă modulele promise de autorităţi...
Modulele nu au sosit încă. Au fost comandate, doar, dar durează să fie adunate fiindcă nu se află la Rezervele Statului. Va dura şi cu transportul... Încap doar două pe un camion. Nu e atât de simplu. Totodată, trebuie pregătit şi terenul, făcută racordarea... promitea ministru X !

Problemele să fie rezolvate până vine frigul au promis autorităţile locale şi centrale.

Râul a năvălit peste case şi curţi pe neaşteptate. Oamenii au fugit din calea apelor, lăsând un urmă agoniseala de generaţii. Mulţi au fost evacuaţi de pompieri, cu bărcile pneumatice.

În unele locuri, apa a ajuns până la patru metri înălţime. Oamenii care au locuinţe în zonele mai înalte au refuzat să plece. Alţii au înfruntat apele şi s-au întors la casele lor, după ce fuseseră evacuaţi!

Oamenii sunt speriaţi şi supăraţi. Ei spun că au fost lăsaţi în calea apelor şi că autorităţile nu au luat măsuri ca să prevină dezastrul, doar promisiunile şi molozul au rămas sub soarele dogoritor de august.

Rămaşi fără case locuitorii satului mai speră în promisiuni, pe care nici păsările de curte nu le mai aşteaptă!

Ca să te convingi de amploarea dezastrului, invită-ţi prietenii la Rădăuţi-Prut acum!

La fiecare sfert de ora câte o casă se prăbuşeşte fără prea mult zgomot, uşor legănată de aburii ce izbucnesc din molozul pereţilor...

Recunoşti lesne avuţia gospodarului după grămada de lucruri care odinioară erau fala stăpânului casei...

În acest loc stăpânii nu s-au mai întors, au fost luaţi cu ambulanţa, preinfarct...

Doar acoperişul mai poate ascunde tragedia familiei alungate de viitura râului...

Şi perdelele de naylon, la modă acum câteva decenii, mai desenează în adierea vântului dezastrul apelor şi mâlului...

Biserica singură se cutremură la vederea atâtor dureri omenesti ...

alături, vecinii au lăsat şi cheia în uşă...

Viorel şi Sebastian coautorii acestui pelerinaj la Rădăuţi Prut.