Sclavi în Cehia!

Mafioţii ucraineni care patronează piaţa neagră a muncii din Praga plătesc 100 de euro pe cap de român.În cinci ani, peste 600 de români au fost vânduţi, ca robi, în Cehia. Ei erau ademeniţi cu contracte de 800 de euro pe lună, dar în lagăre nu primeau nimic.
„Loc de muncă în construcţii, în Cehia, salariu atractiv, 700-800 de euro pe lună. Transport şi cazare asigurată“. Aşa sună oferta din ziare şi a racolatorilor care bat la pas satele din judeţele sărace ale Moldovei. Cea mai afectată zonă este cea a Botoşaniului.
Începând cu 2004, sute de români au fost băgaţi în autobuze, iar după ce au trecut graniţa au devenit sclavi. Actele erau confiscate, iar autobuzul devenea un transport de robi sub pază armată. Încărcăturile au fost livrate, de fiecare dată, în Cehia "la periferia capitalei, Praga" unor ucraineni.
Noii stăpâni ai românilor plăteau sume modice: 100-150 de euro pe cap de român. Transportul ajungea, în cele din urmă, în barăci tip Auschwitz, unde sclavii dormeau claie peste grămadă. Ziua erau scoşi la munci grele, seara erau păziţi cu Kalaşnikovul.
De pe urma lunilor de chin nu s-au ales decât cu câţiva euro.
Reţeaua de la Botoşani Reţeaua de la Botoşani s-a "aprovizionat" din trei sate: Corni, Orăşeni Vale şi Mileanca. Cel din urmă este unul în care sărăcia este cruntă. De aici, aproape jumătate de sat a plecat în sclavie.
În iulie 2006, când pe uliţe a apărut "comisionarul de la cehi", s-a bulucit lumea ca la urs. Comisionarul nu ştia cum e cu aceste construcţii, avea habar doar că e rost de salariu bun. Omul lucra pentru o firmă de plasare a forţei de muncă de la oraş. Pe post de firmă era reţeaua: şapte inşi, fiecare specializat pe câte o activitate "de profil". Şefii erau George Aboaice şi Cristian Grumeza. Primul are 33 de ani, al doilea - 29, iar acum sunt în arest, după ce filiera lor a fost dezmembrată.
Mecanismul racolării până la "falimentul" afacerii, reţeaua a mers ca unsă. Filiera începea cu "racolatorul" cel care prezenta ofertele de muncă în satele sărace.
După formarea loturilor intrau în rol transportatorul şi însoţitorul. Cei doi asigurau "marfa" până la destinaţie, în Cehia. Acolo îşi intra în rol omul de legătură, cel care negocia cu banda ucrainenilor preţul unui sclav român. După ce se bătea palma, însoţitorul transportului preda "stăpânilor" actele românilor. După ce "marfa" era predată, traficanţii din Botoşani nu se mai interesau de soarta sclavilor vânduţi. 100 de euro a fost preţul mediu al fiecărui om adus în Cehia de traficanţi.

Ovidiu Boşoancă are 30 de ani şi e din satul Orăşeni Vale. Când a apărut "comisionarul" în faţa casei, acesta a zis că a dat norocul peste el.

"Domnul funcţionar de la Botoşani" venise cu o superofertă de muncă în străinătate: 800 de euro, lunar, ca zilier.

"Acum vreo doi ani a venit unul din Botoşani, pe care nici nu ştiu cum îl cheamă, şi a întrebat care vrea să meargă la muncă în Cehia. Cum nu aveam de lucru şi voiam să câştigăm un ban, am fost mai mulţi care am zis că mergem. Am fost vreo 20 de băieţi din zonă care am plecat cu un autocar", povesteşte botoşăneanul.

"Negocieri"cu pistolul la tâmplă!

Ovidiu Boşoancă era fericit avea de muncă, iar străinul plătise drumul pentru toţi tovarăşii. Când a ajuns la Praga, Ovidiu a dat de iad: "Prima dată ne-au luat actele. Ne-au băgat într-o cameră cu paturi suprapuse. Ca la puşcărie. Erau câte patru paturi, unul peste altul. A doua zi am început lucrul pe şantier".

După o săptămână de muncă grea, oamenii şi-au primit "leafa", "câteva coroane (echivalentul a 50 de lei), cât să-şi ia de mâncare".Până atunci, am mâncat ce aveam de-acasă, dar se terminase , povesteşte Ovidiu. Cele câteva coroane, primite săptămânal, au rămas singurii bani pe care sclavii aveau să-i mai obţină pentru munca de pe şantier. Fiindcă şi-a dat seama că a fost păcălit, Ovidiu a vrut să plece. Patronul ceh s-a supărat. "A venit imediat patronul ceh, mi-a pus pistolul la cap şi mi-a spus că mă omoară dacă încerc să fug".

Ovidiu mai povesteşte că traiul greu al românilor vânduţi în Cehia era completat cu ameninţări cu armele, înjurături şi bătăi.

După negocieri, însoţitorul transportului oferea "stăpânilor" cehi actele românilor. După ce "marfa" era predată, traficanţii din Botoşani nu se mai interesau de soarta sclavilor vânduţi. Ovidiu Boşoancă a stat în lagărul din Praga două luni. De frică, într-o seară, el şi alţi trei colegi au decis să fugă.

"Am împrumutat de la un coleg 200 de lei şi le-am spus celor din camera în care stăteam că mergem în oraş să ne luăm de mâncare. Era 9.00 seara. Am mers la autogară şi ne-am ascuns până dimineaţă la 7.00, când aveam autocarul. Am venit până la Arad, iar de la Arad la Suceava am mers cu naşul. Apoi, de la Suceava la Botoşani am venit cu o ocazie", povesteşte Ovidiu Boşoancă. Omul e trist că a trecut prin "iadul de la Praga". Mai crede însă şi acum că o să-şi recupereze banii pentru care a muncit trei luni de zile.

Marius Motoc, din Corni (judeţul Botoşani), a stat o lună în sclavie. Şi el a pus la cale un plan de scăpare.

"Lucram la un fost spital care urma să se facă hotel. Erau cabluri acolo, pe care le scoteam şi le vindeam la fier vechi. Am luat vreo 200 de lei în banii noştri şi astfel am avut cu ce veni.

Actele erau la patron, iar noi ne-am dus la ambasadă şi ne-au dat nişte bilete. Cu astea am ajuns în ţară", povesteşte Marius.

Mulţi dintre prietenii lui au rămas mai mult timp în sclavie, la Praga. Au ajuns acasă după ce rudele lor "speriate de poveştile spuse de evadaţi" şi-au vândut şi bruma de avere ce o mai aveau, să trimită bani pentru a-i scoate din sclavie.

Primele loturi au fost livrate în 2004 .

Autorităţile române au reuşit să anihileze prima reţea de traficanţi de carne vie în 2004. Prin intermediul mafiei ucrainene, în numai o jumătate de an, trei maramureşeni au reuşit să vândă în Cehia peste 500 de sclavi români.

"Agăţaţi" cu actele, oamenii erau livraţi imediat unei reţele de mafioţi ucraineni, fiecare sclav fiind vândut contra sumei de 5.000 de coroane ceheşti, adică vreo 150 de euro. La începutul acestui an, alţi 40 de români au căzut în plasa unei alte reţele de traficanţi care acţiona în judeţul Prahova. Oamenii au ajuns la ferme din localităţile cehe Voykovice şi Melnik, unde patronii i-au pus să muncească de dimineaţă, de la 4.30, până la căderea serii, când nu mai vedeau să lucreze pe câmp. Primeau, în schimb, câţiva cartofi fierţi şi câte două felii de pâine. Erau păziţi permanent de câţiva ucraineni înarmaţi cu puşti automate", spun anchetatorii care au destructurat filiera. Potrivit procurorilor, cei care nu au reuşit să evadeze au primit corecţii aspre. "Au fost bătuţi, iar ucrainenii i-au scos în faţa grupului şi şi-au testat pe ei noile aparate de electroşocuri cu care fuseseră «dotaţi» de patron. (...) Pentru ca românii să nu le dea idei celorlalţi sclavi, bulgari şi moldoveni, patronul s-a gândit, în final, să-i vândă unui alt fermier care avea şi un abator. Au fost vânduţi ca nişte "vite", spun procurorii în rechizitoiu.

"Căutăm ceea ce fuge de noi şi fugim de ceea ce ne caută." (H. F. Amiel)
Informaţie semnalată de dl Sorin Iftimi,Iaşi.

(www.DIROBENELU.comSitul Românilor din Benelux )

Parfum de weekend : ...La aniversare!

La Mulţi Ani: Gheorghe şi Alina!

Bună dimineaţa, Mileanca!

Bună dimineaţa, Mileanca!

Încep plăţile!

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, a autorizat pentru prima zi de plată suma de 2,7 milioane de euro, adică 11,5 milioane de lei.

Banii vor ajunge la peste 6.200 de fermieri.

În comunicat se mai precizează faptul că plăţile vor continua în perioada următoare.

Beneficiază de acest avans fermierii din regiunile în care, în urma controlului, nu s-au constatat diferenţe faţă de datele declarate în cereri şi care îndeplinesc condiţiile impuse de regulamentele europene.

Bună dimineaţa, Mileanca!

Bună dimineaţa, Mileanca!

Mileanca, după amiază...

Precipitaţii ora 18: 19l/mp.

Bună dimineaţa, Mileanca!

Cod galben de ploi!

Mileanca, în amurg...

Rechizitele, mai târziu!

Elevii milenceni beneficiari ai rechizitelor şcolare gratuite mai au de aşteptat mai mult de o luna până le vor primi.
Rechizitele şcolare gratuite vor ajunge la elevi în perioada 10 – 25 octombrie.
În acest an şcolar sunt 256 de beneficiari ai acestor rechizite.
Rechizitele pentru fiecare elev au o valoare cuprinsa intre 25 si 30 de lei, fiind diferentiate in functie de nivelul clasei.
Pentru a putea beneficia de rechizite gratuite, elevii trebuie sa provina din familii al caror venit mediu net lunar pe membru, realizat in luna iulie, sa fie de cel mult 50% din salariul de baza minim brut pe tara, adica nu mai mult de 250 de lei.
Un elev de clasa I va gasi intre rechizitele gratuite cate doua caiete de tip I si tip II, cate un caiet special abecedar, respectiv matematica, patru creioane, un stilou, ghiozdan, guma, rigla, patru coperti, acuarele sau penar.
Elevii de clasele II-IV vor primi pachete identice, la fel ca elevii de clasele V-VII. Un pachet de rechizite diferentiat vor primi elevii de clasa a VIII-a. Ei vor avea mai multe caiete dictando si de matematica fata de colegii lor mai mici, precum si pixuri.

Dialoguri de criză: Despre parvenire

Critias: Pentru parvenire nu există reguli şi nici scrupule: apelează la metode nu tocmai cinstite, dar important este să-şi atingă scopurile.
Tricias : Dar nu uita : parvenitul/parvenita există în aproape orice comunitate, dar iese în evidenţă mai ales la serviciu pentru că aici are ce câştiga.
Critias : Poate fi definit ca o persoană motivată exclusiv financiar, ce avansează în carieră pe baza unor criterii care nu ţin de experienţă, competenţe şi potenţial, ci datorită unor conjuncturi favorabile.
Tricias :Este o persoană destul de întâlnită, mai ales în companii foarte mari în care se poate «ascunde» cu urşurinţă !Relaţii extraconjugale, vorbele rele despre colegi, starea continuă de agitaţie care vrea să denote faptul că munceşte mult, activarea reţelei de cunoscuţi - nimic nu lipseşte din arsenalul acestui personaj toxic.
Critias: Parvenita, mai ales, se infiltrează uşor printre colegii-cheie, mai ales că pentru ea scopul scuză mijloacele.Este caracterizată de o motivaţie puternică pentru reuşită şi depune eforturi pentru a ajunge acolo unde îşi doreşte, chiar dacă aceste eforturi nu sunt întotdeauna direcţionate pe căi etice şi corecte.
Tricias : La serviciu, parvenita ajunge de cele mai multe ori şefă. Toţi colegii din departament îl numesc pe la spate parvenita. A ajuns în funcţie de conducere pentru că şi-a săpat colegii şi pentru că are o relaţie apropiată cu una dintre şefele cele mari.
Critias : Cazul tău nu este singular. Parvenita are şanse mari de reuşită în marile insituţii, acolo unde munca altora îi acoperă uşor propriile lipsuri.
Tricias : Ca simplu coleg,însă, parvenitul este mult mai greu de suportat. Rezultatele muncii sale pot avea un impact negativ asupra rezultatelor şi moralului echipei din care face parte, producând un dezechilibru în departamentul respectiv din perspectiva performanţei. Astfel, colegii îl pot privi cu neîncredere, evitând colaborarea cu acesta şi nu înţeleg cum a ajuns în acest departament dacă, practic, nu ştie să facă prea multe. Oamenii vorbesc despre «strâmbele» pe care le băga colegilor turnându-i şefului tot felul de vorbe despre ceilalţi oameni din firmă. Critias : Parveniţii nu se feresc să-şi declare scopurile. O demonstrează şi deviza unui grup de blogeri care se mândresc cu faptul că sunt arivişti.„Eu sunt un arivist. Şi sunt român. Ceea ce vreau e să câştig cât mai mulţi bani, fără muncă. Sau cu muncă cât mai puţină. Vreau să maximizez pe cât se poate raportul bani/muncă. Iar banii să fie cât mai mulţi“, scrie unul dintre aceştia.
Tricias : Parvenitul nu este nici pe departe asociat cu prostia.El îşi foloseşte inteligenţa pentru a găsi modalităţi prin care poate să scape de responsabilităţi şi, în acelaşi timp, să se aleagă şi cu laude.
Critias : „Pentru asta e nevoie de idei“, spun psihologii.
Competiţia între colegi a devenit o situaţie normală. Mulţi dintre angajaţii din companiile mari sau medii sunt nevoiţi să lupte pentru a obţine o promovare. Ce se întâmplă însă atunci când eşti mulţumit cu slujba ta, cu salariul tău şi nu eşti interesat de o promovare?
Tricias:Aici intervine aproape mereu parvenitul. În acest caz ar trebui să fii cu ochii-n patru pentru că ar putea exista persoane interesate de funcţia ta! Angajaţii aflaţi în acestă situaţie se vor simţi ameninţaţi, iar randamentul lor va fi mult mai scăzut: vor avea tulburări de somn, vor fi storşi de energie şi nu se vor mai putea concentra. Aceştia îşi pot rezolva problemele apelând la mai multe metode de terapie. Sfatul psihologilor ce dă rezultate întotdeauna este unul singur: nu lăsaţi garda jos!
Critias : De foarte multe ori arivistul pândeşte cea mai mică greşeală a colegului a cărui funcţie o visează şi îl atacă în faţa şefului cel mare. Competiţia neloială poate apărea şi când vine vorba de un concurs de proiecte. Parvenitul nu s-ar jena în nici un fel să fure ideea colegului sau să provoace conflicte între echipe.
Tricias : Poziţia parvenitului nu este întotdeauna foarte sigură. Uneori acesta poate fi identificat încă de la interviul de angajare, prin întrebări legate de motivaţia de schimbare, solicitarea de exemple concrete din activitatea profesională, proiecte în care a fost implicat şi rezultatele pe care le-a înregistrat.
Critias: Poate avansa destul de uşor dacă este într-un context favorabil. La fel de uşor însă poate fi descoperit şi îndepărtat dintr-o firmă care valorizează performanţa, ceea ce ar genera şi un val de referinţe negative care să circule în piaţă

Duminică sau cum devenim noi înşine biserici!

Omul cel nou este, de asemenea, cel pe care credinţa îl eliberează de „marea spaimă a secolului al XX-lea“; teama de bombe, teama de cancer, frica de moarte. E un om a cărui credinţă este mereu un mod de a iubi lumea şi de a-L urma pe Domnul până la pogorârea Lui în iad. Dumnezeu lasă deoparte logica proprie, căreia îi adaugă - fără a contraria dreptatea - o dimensiune nouă, iar noi trebuie să păstrăm intact secretul ultim al condescendenţei Sale. A fi alt om înseamnă a-L anunţa toată viaţa pe Cel care vine, aflându-Se deja în sinea vestitorului Său. Înseamnă să fii, aşa cum spune Sfântul Grigorie de Nyssa, plin de „beţia sobră“ care te îndeamnă să spui oricărui trecător: „Vino şi bea“. Omul înnoit este cel care cântă, împreună cu Sfântul Ioan Scărarul: „Dragostea Ta mi-a rănit sufletul, iar inima mea e pârjolită de flăcări; merg înainte slăvindu-Te...“. (Texte selectate din Paul Evdokimov, Iubirea nebună a lui Dumnezeu, trad. de Theodor Baconsky, Ed. Anastasia, Bucureşti, 1992).