Parfum de weekend: Mileanca de altădată!

Hăidăuţu I. Vasile ( n.11.12.1921 - d. 02.02. 1995)

Ziua la final, în Mileanca!

Mâine începe Postul Crăciunului

Mâine începe Postul Crăciunului.
Începând cu ziua de 15 noiembrie până la 24 decembrie, inclusiv, creştinii se pregătesc pentru marele praznic al Naşterii Domnului. Din punct de vedere calendaristic, acesta este primul post din cele patru de durată ale anului bisericesc, dat fiind faptul că anul liturgic începe la 1 septembrie. Durează 40 de zile, iar ca importanţă este al doilea după Postul Sfintelor Paşti.
Ca fel de postire, este mai uşor decât Postul Paştilor, asemănându-se postului de vară, al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Totodată, perioada Postului Crăciunului este strâns legată de numeroase tradiţii ale poporului român.
Ziua de 14 noiembrie este menţionată în calendarul ortodox drept „Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului“. Cele 40 de zile de post ce urmează amintesc de aceeaşi perioadă petrecută de Moise pe Muntele Sinai înainte de primirea Tablelor Legii.
Asemenea celor din Vechiul Testament, noi, creştinii, avem datoria de a ne pregăti, prin post şi rugăciune, pentru primirea Mântuitorului Hristos, Cel ce Se naşte din Sfânta Fecioară Maria. Încă din secolele IV-V, Părinţii Bisericii amintesc de Postul Naşterii Domnului, însă cu durată diferită.
Fericitul Augustin îl menţionează, iar episcopul Leon cel Mare al Romei (440-461) a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit „postul din luna a zecea“.
Uniformizarea se va face în anul 1166, când, la Sinodul de la Constantinopol, sub preşedinţia patriarhului Luca Hrisoveghi, se va stabili ca durata Postului Naşterii Domnului să fie de 40 de zile, de la 15 noiembrie la 24 decembrie.
Întrucât acest post închipuie timpul Vechiului Testament, cântările liturgice rânduite se caracterizează prin numeroase profeţii mesianice şi cuvinte despre împlinirea făgăduinţei Răscumpărătorului.

Bună dimineaţa, Mileanca!

Bună dimineaţa, Mileanca!

Anunţuri importante!

Bună dimineaţa, Mileanca!

De la Marea Ciumă Albă la gripa A/H1N1

Moartea Neagră, aşa cum a fost denumită ciuma, este şi astăzi o temută armă biologică. Şapte mari puteri militare deţin bacteria Yersinia pestis care a cauzat cea mai temută epidemie a lumii.

Japonezii au demonstrat în urmă cu nici 70 de ani că sunt capabili să folosescă temuta Moarte Neagră în luptă.

În 1940, armata japoneză a bombardat mai multe localităţi din China cu saci plini de purici infestaţi cu ciumă bubonică. Epidemia declanşată a fost, cu greu, stăpânită. Ultimele izbucniri ale temutei epidemii s-au înregistrat pe teritoriul continentului negru. În 2003, au fost înregistate peste 2100 de cazuri de ciumă, dintre care 180 s-au soldat cu decese. În 2006, în Congo cel puţin 50 de oameni au murit de ciumă bubonică. Statele Unitre, China, India, Vietnam şi Mongolia sunt printre cazurile care au înregistrat îmbolnăviri cu ciumă în ultimii ani. Netratată în primele 48 de ore de la infectare, ciuma poate cauza şi astăzi decese.Simptomele includ glande inflamate, febră, tuse, respiraţie anevoioasă şi, în majoritatea cazurilor, eliminarea sângelui pe cale orală.

Ciuma este considerată a fi prima pandemie adevărată pe care a avut-o de înfruntat omenirea. Jumătatea din populaţia Europei din secolul 14 a pierit în lupta cu boala. Ciuma este, potrivit cercetătorilor clasici, o plagă epidemică, în două forme: bubonică şi pneumonică.

Ciuma bubonică este transmisă de şobolanii purtători de paraziţi, reprezentând o ameninţare şi astăzi în zonele sărace împânzite de rozătoare. Ciuma pneumonică este mai uşor de tratat şi se răspândeşte pe calea aerului.
Noile tendinţe din medicină susţin că Moartea Neagră a fost provocată de un virus hemoragic, similar cu ebola, care se manifestă prin pierderi masive de sânge. De ciumă au murit aproximativ 46 de milioane de persoane, printre care şi voievodul Transilvaniei Iancu de Hunedoara (1387-1456).

Febra galbenă a apărut în urma cu câteva sute de ani, în timpul descoperirii şi cuceririi noilor teritorii. Strămutaţi dintr-o parte în alta, băşitanşii deveniţi sclavi au răspândit o serie de boli. Sclavii africani care au fost aduşi în coloniile americane au răspândit virusul gripei galbene, care a decimat gospodării şi chiar oraşe întregi.Când împăratul Napoleon a trimis o armată de 33.000 de soldaţi în America de Nord, 29.000 dintre aceştia au fost răpuşi de febra galbenă, printre decedaţi se numără şi cumnatul lui Bonaparte, Charles Leclerc. Napoleon a fost atât de şocat de pierderile suferite, încat a decis că nu merită să îşi asume un risc atât de mare pentru acest teritoriu. Astfel, în 1803 Franţa a vândut statul Louisiana Statelor Unite. Febra galbenă a produs adevărate epidemii în oraşe precum New York, Philadelphia şi Boston. În 1793, cea mai mare epidemie de febră galbenă din istoria SUA a omorât 5.000 de oameni în Philadelphia, reprezentând circa 10% din populaţie. Aproape jumătate dintre rezidenţi au fugit din oraş, printre care şi preşedinteleGeorge Washington. Se presupune că din cauza febrei galbene, aproximativ 300.000 de oameni au murit în Spania, în secolul 19.

Ca şi malaria, febra galbenă se transmite de la om la om prin intermediul muşcăturilor de ţânţar. Simptomele tipice includ febra, frisoane, dureri de cap, dureri musculare şi stări de vomă. Intensitatea acestora poate varia de la mediu până la deces. Infecţiile severe pot duce la sângerări, stare de şoc, cedarea rinichilor şi ficatului. Degradarea ficatului este cea care cauzează îngălbenirea pielii, de unde numele afecţiunii. În ciuda tratamentului şi măsurilor luate, epidemia persistă încă în Africa Centrală, precum şi în America tropicală (Amazonia) şi în America de Sud. Vaccinul împotriva febrei galbene a apătut în 1932, fiind realizat de doctorii Wilbur A. Sawyer, Wray D.M. Lloyd, şi Stuart F. Kitchen, sub sponsorizarea Fundaţiei Rockefeller.

Prima atestare documentară a existenţei holerei a fost semnalată în jurul anului 600 î.Hr., pe Valea Gangelui, în India. În Europa, epidemiile de holeră s-au înregistrat cu mult mai târziu. În secolul XIX a izbucnit o epidemie gravă de holeră în Londra. Se presupune că cei vinovaţi pentru aducerea bolii în Europa au fost negustorii care străbăteau oraşele în timpul revoluţiei industriale de la începutul anilor 1800. Iniţial, s-a crezut că aerul poluat este cauza acestei boli, însă când sistemele sanitare şi de canalizare s-au îmbunătăţit, s-a observat aproape instant o scădere însemnată a numărului de îmbolnăviri.În 1892 epidemia de holeră din Afganistan s-a extins în Rusia. În acelaşi an, în portul Hamburg a izbucnit o epidemie mare (8 600 de morţi).Din secolul XIX până în prezent au avut loc şase epidemii de holeră care au răpus milioane de vieţi omeneşti.Cu toate acestea, în 1961 în Indonezia a apărut un nou tip de holeră, care s-a răspândit ulterior în întreaga lume. Ultima epidemie mare de holeră a avut loc în anul 1991 în Peru de unde s-a extins în America Latină (400 000 de morţi).Nici România n-a fost ocolită de epidemiile de holeră. Acestea s-au înregistrat mai ales în Deltă, cea mai mare fiind cea din 1986-1987.Holera nu a rezistat în Europa, dar continuă să facă ravagii în Africa. În 2004, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a primit raportări de 100 000 de cazuri, din care 2345 decese.
Holera este cauzată de vibrionul holeric „Vibrio cholerae”.
Cauza principală a îmbolnăvirilor este apa de băut infectată. Bacteria se poate transmite prin contact fizic apropiat. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră ca pana 90% din cazurile de holeră sunt transmise prin apă.

Malaria este una dintre epidemiile pe care medicina modernă nu a reuşit să le stârpească. Anual mor de malarie între 1 şi 3 milioane de persoane în regiunea sub-sahariană africană, iar numărul îmbolnăvirilor se situează între 350 şi 500 de milioane de cazuri. Schimbările climaterice cauzate de poluare ar putea aduce malaria pe bătrânul continent, potrivit unui raport întocmit de British Medical Association (BMA) şi citat de Reuters. În urma încălzirii globale clima Europei ar putea deveni din ce în ce mai asemănătoare cu cea tropicală uşurând astfel răspândirea diverselor boli infecţioase specifice zonelor de la tropice.Un alt studiu realizat de către Centrul de Epidemiologie din Australia, arată că până în anul 2080, peste 70 de milioane de oameni vor trăi în zone infestate de malaria.
Înţepătura de ţăntari poate aduce moartea.
Malaria este cauzată de patru specii de microbi Plasmodium, prezenţi la doar două specii: ţânţarii Anofel şi oamenii. Când ţănţarii se hrănesc cu sânge uman, aceştia transmit microbii. Simptomele includ febră, frisoane, transpiratie excesiva, dureri musculare si de cap. Primele mărturii referitoare la această epidemie datează de mai bine de 4.000 de ani.

Alexandru cel Mare şi Lordul Byron au căzut victime ale malariei, iar Abraham Lincoln, Theodor Roosevelt, John F. Kennedy, Mahatma Gandhi, Maica Teresa, Christopher Lee au suferit de ea.

Poliomielita este o boală transmisibilă, care în anii '50 a facut mii de victime în România şi în toată lumea. Această maladie virală care presupune de fapt o infecţie intestinală a provocat epidemii pentru o perioada foarte lungă de timp, paralizând şi omorând sute de mii de copii în toată lumea. Odată cu descoperirea vaccinului, în 1960, ameninţarea îmbolnăvirii a disparut. Însă cu toate că poate fi prevenită, această afecţiune nu poate fi şi tratată. La această oră nu există un tratament care să garanteze o însănătoşire completă. În anul 1988 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a luat iniţiativa eradicării poliomielitei de pe planeta noastră până în anul 2000. La acest program de eradicare a aderat, la acea vreme, şi România.

Poliomielita este o maladie infecţioasă acută din grupul bolilor intestinale, provocată de virusuri, care se transmit de la omul bolnav la cel sănătos, mai frecvent, prin intermediul mecanismului fecalo-oral, caracterizându-se prin diferite forme clinice. Cele mai grave presupun lezarea sistemului nervos central, exprimată prin variante paralitice, spinale, encefalitice şi cu tulburări respiratorii.
Această infecţie se manifestă cu precădere la copii, însă nici adulţii nu sunt feriţi de această boală necruţătoare. Sistemul imunitar este mai bine pregatit pentru a lupta cu boala la o vârstă timpurie. Cu cât pacientul este mai înaintat în vârstă, cu atât creşte riscul paraliziei sau chiar al decesului.
În ultimul timp s-a ajuns la concluzia că virusul polio se transmite mai frecvent în ţările cu nivel slab de cultură sanitară prin intermediul “mâinilor murdare” . În ţările cu nivel înalt de cultură sanitară acest virus se transmite preponderent pe calea aero-picături, adică prin intermediul tusei, strănutului, graiului, sărutului etc.Perioada de incubaţie variază între 2 şi 35 zile, mai frecvent 5-12 zile.Actorul Donald Sutherland, fostul preşedinte al Americii, F.D. Roosevelt, scriitorul Arthur C. Clarke, omul de afaceri Kerry Packer, politicianul australian Kim Beazley, omul de radio John Laws, jucătorul de golf Jack Nicklaus, actriţa Mia Farrow, actorul Alan Alda sunt doar câteva dintre personalităţile care au suferit de poliomielita.

Tifosul epidemic sau "febra războilui" sau a “ocnaşilor” este o boală infecţiaoasă transmisă prin intermediul păduchilor şi puricilor şi este favorizată de lipsa de igienă. Boala este produsă de microbul Rickettsia prowazeki.Tifosul epidemic a făcut ravagii în timpul războaielor. Prima consemnare a tifosului datează din anul 1487, din timpul războiului maurilor cu regele Granadei. Cardano, un mare medic al secolului al XVI-lea, a făcut pentru prima dată, în 1536, diferenţa între erupţia rujeolica şi cea specifică tifosului exantematic, cele doua fiind frecvent confundate în acea vreme. Treizeci de ani mai târziu, în 1566, în timpul războiului turco-austriac, maladia a apărut pe teritoriul Ungariei şi al Transilvaniei.În timpul razboiului de 30 din Europa (1618 - 1648), tifosul, ciuma si foamea au făcut împreună un număr aproximativ de 10 milioane de victime. Soarta multor bătălii a fost decisă de acesată boală contagioasă. Eşecul invaziei lui Napoleon Bonaparte în Rusia, în 1812, este pus de mulţi istorici pe seama acestei maladii. Se estimeaza că 4/5 din armata lui Napoleon a fost decimată de tifosul exantematic. În 1825 ţarul Alexandru I al Rusiei (1777 – 1825) se afla într-o călătorie în Crimeea când a răcit, iar mai târziu a făcut tifos şi a murit.În timpul primului război mondial, boala a cauzat milioane de decese în Rusia, Polonia şi România. 300 de medici şi asistente din România au decedat după contactarea bolii. De tifos a murit şi medicul francez Pierre Edouard Jean Clunet (1878 - 1917) care s-a îngrijit de românii care s-au îmbolnăvit pe front de această maladie.Bacteriologul american Herald Reah Cox (1907 -1986) a preparat primul vaccin eficient împotriva tifosului. În 1943 a început utilizarea la scară largă, astfel că au scăzut semnificativ cazurile de tifos exantematic în lume. În timpul deportărilor sovietice, din cauza condiţiilor mizere au murit mii de români din Basarabia şi Bucovina.
Simptomele tifosului epidemic includ migrene, pierderea apetitului şi creşterea temperaturii. Febra se instalează rapid şi este acompaniată de frisoane şi greaţă. Netratată, boala afectează circulaţia sangvină care se manifestă prin cangrene locale, pneumonie şi afecţiuni ale rinichilor. Epuizarea provocata de temperatura ridicata poate duce în cele din urmă la delir, comă şi atac de cord. În ciuda tratamentelor şi condiţiilor medicale moderne, se mai înregistrează cazuri de tifos în America de Sud, Africa şi Asia.

Una dintre cele mai longevive boli cu care omenirea s-a confruntat este Tuberculoza. Grecii antici o numeau Phthisis, boala epuizării.
Cu o vechime de 9.000 de ani, potrivit ultimelor cercetări, maladia extrem de periculoasă este provocată de bacteria Mycobacterium tuberculosis (descoperită de medicul german Robert Koch în 1882) şi se transmite prin aer. Odată contactată, bacteria se instalează în plămâni, provocând dureri în piept, slăbiciune, pierdere în greutate, febră, transpiraţie nocturnă şi tuse cu sânge. În anumite cazuri, bacteria poate afecta creierul şi rinichii.Timp de 2 secole, începând cu anii 1.600, epidemia de tuberculoză, cunoscută sub denumirea cde Marea Ciumă Albă a devastat populaţia europeană, omorând unul din şapte infectaţi. Tuberculoza a cauzat cel puţin 20% din totalul deceselor din Anglia şi Ţara Galilor în 1650.

În secolul al XIX-lea, coloniile din Americane s-au confruntat cu acesată teribilă maladie, astfel că spre sfârşitul veacului 10% din decese au fost provocate de tuberculoză.Streptomicina, antibioticul care a venit de hac microbului a fost descoperit în 1944, însă boala a continuat să infecteze anual 9 milioane de oameni. În anii ’70, medicii credeau că au învins maladia, însă ea a revenit în forţă după 1990. În fiecare an 2 milioane de oameni mor de această boală în Africa şi Asia, iar 25% dintre decesele cauzate de TBC sunt corelate infecţiei cu HIV. Tuberculoza este întâlnită în România mai frecvent decât în alte ţări ale Uniunii Europene, se estimează că apar în medie 130 de cazuri la 100 000 de locuitori, faţă de media europeană de circa 30 bolnavi la suta de mii de locuitoriDe-a lungul timpului, victime ale tuberculozei au căzut şi numeroase personalităţi marcante, cum sunt: Frederic Chopain, А.P. Cehov, Lord Bayron, Florens Nightingale, Paul Gauguin, Nicolo Paganini. La numai 39 de ani, poetul Mihai Emiescu a murit din cauza acestei boli.

În secolul al XIX-lea, coloniile din Americane s-au confruntat cu acesată teribilă maladie, astfel că spre sfârşitul veacului 10% din decese au fost provocate de tuberculoză.Streptomicina, antibioticul care a venit de hac microbului a fost descoperit în 1944, însă boala a continuat să infecteze anual 9 milioane de oameni. În anii ’70, medicii credeau că au învins maladia, însă ea a revenit în forţă după 1990. În fiecare an 2 milioane de oameni mor de această boală în Africa şi Asia, iar 25% dintre decesele cauzate de TBC sunt corelate infecţiei cu HIV. Tuberculoza este întâlnită în România mai frecvent decât în alte ţări ale Uniunii Europene, se estimează că apar în medie 130 de cazuri la 100 000 de locuitori, faţă de media europeană de circa 30 bolnavi la suta de mii de locuitoriDe-a lungul timpului, victime ale tuberculozei au căzut şi numeroase personalităţi marcante, cum sunt: Frederic Chopain, А.P. Cehov, Lord Bayron, Florens Nightingale, Paul Gauguin, Nicolo Paganini. La numai 39 de ani, poetul Mihai Emiescu a murit din cauza acestei boli.

Simptomele afecţiunii sunt febră ridicată, mâncărimi şi erupţii la nivelul corpului. Boala se răspândeşte prin contactul direct cu persoana infectată sau pe calea aerului, în cazul unui spaţiu închis şi îngust.Vaccinul împotriva variolei a fost descoperit în 1796 de Edward Jenner (1749 – 1823), un doctor din Berkeley, Gloucestershire, din Anglia. La 14 mai 1796, vaccinul a fost testat pe un băieţel de opt ani, James Phipps, bolnav de variolă.

Bună dimineaţa, Mileanca!

Precipitaţii ora 7:: 5 lm/p

“Ciuma secolului XXI”

Din Ucraina până în Afganistan, guvernele se luptă cu gripa nouă care se extinde rapid. Numărul celor care contactează virusul este în continuă creştere în ciuda închiderii şcolilor şi a celorlalte măsuri de prevenire.

După ce peste 70 de oameni au murit de gripă în Ucraina iar Ministerul Sănătăţii a anunţat că numărul celor bolnavi a crescut la 450.000, autorităţile de la Kiev au hotărât să închidă toate şcolile timp de trei săptămâni pentru a împiedica răspândirea virusului. Mai mult, toate adunările publice au fost interizise.

Ţara se confruntă şi cu lipsa unei capacităţi de diagnosticare, astfel că nu se poate determina exact dacă moartea este cauzată chiar de gripa nouă.

În Rusia, autorităţile au introdus în unele regiuni „regimul măştilor” pentru toţi cei care merg la teatru, la cinema, pentru vânzători şi pentru angajaţii din domeniul transportului public, pentru a preveni răspândirea gripei. În regiunea Baikal s-au stabilit şi amenzi de 500 de ruble(echivalentul a 17 dolari) pentru cei care ignore aceste reguli.

Serbia, unde au fost confirmate 169 de cazuri de gripă nouă, a prelungit vacanţa şcolară de toamnă în speranţa că va opri răspândirea bolii. Cererea pentru măşti de protecţie din tifon a explodat iar fabricile producătoare au primit deja comenzi pentru tot anul. Aceeaşi măsură de a închide şcolile pentru a-i proteja pe copii de gripă a fost luată în Iran, unde potrivit datelor oficiale 3000 de cetăţeni sunt infectaţi cu virusul H1N1, iar 28 au decedat. Şi Afganistanul, unde au fost confirmate 700 de cazuri de îmbolnăviri, a declarat starea de urgenţă la nivel naţional în materie de sănătate şi a închis toate instituţiile de învăţământ.

“În timp ce mass media este obsedată, şi pe bună dreptate, de această boală care se răspândeşte repede, eu sunt îngrijorat de următoarea criză, mult mai mortală şi mai catastrofală, cu adevărat genul de criză despre care cei mai mulţi oameni cred, în mod greşit, că nu se mai poate întâmpla în zilele noastre şi în această epocă. Dacă aş fi eu autorul, acest roman de care e nevoie urgentă, ar trebui numit “Ciuma”, scrie medicul şi romancierul Robin Cook.

În condiţiile în care începe sezonul gripei din emisfera nordică, epidemia actuală de gripă porcină H1N1 a beneficiat, justificat, de multă atenţie deoarece organismul s-a împrăştiat pe toată suprafaţa Globului în decurs de câteva luni. Dar indiferent cât de impresionantă e transmisibilitatea ei de la om la om, această tulpină pur şi simplu nu poate fi subspecia gripei A din romanul nostru. Aceasta e subspecia numită HPAI A(H5N1), care înseamnă, pe scurt, gripa aviară care se extinde acum încet din sud-estul Asiei, explică Cook. El argumentează că aceasta are transmisibilitate foarte mică, dar letalitate extrem de mare. Circa 60% din cei care au contactat boala în ultimii trei ani au murit rapid. Una dintre caracteristicile cele mai alarmante ale gripei A este capacitatea ei de a-şi recombina, din abundenţă, cele 11 gene, care sunt aranjate pe cele opt bucăţi de ARN ale sale. Aceasta produce ceea ce se cheamă mutaţie genetică—cu alte cuvinte, transferul de gene întregi sau de combinaţii de gene, şi astfel, de caracteristici. “Aviara H5N1 şi porcina adaptată la om H1N1 pot intra simultan în celulele porcului prin celule separate epiteliale receptoare, disponibile. Şi, desigur, asta se întâmplă în Ciuma, dând celor două virusuri posibilitatea de a se recombina unul cu altul. În timpul milioanelor sau miliardelor de replici ale virusului în interiorul porcilor, fie H5N1 îi dă virulenţa sa lui H1N1, fie H1N1 îi conferă transmisibilitatea sa lui H5N1. În oricare dintre cazuri, apar subspecii modificate genetic şi întrega lume se confruntă cu ceva similar cu ceea ce s-a confruntat Europa în 1346, când primul şobolan infectat cu Y. pestis a coborât de pe navă în Crimeea”, avertizează Robin Cook în amplul eseu “Ciuma secolului XXI”, din numărul 13 al revistei “Foreign Policy România”.

O şcoală... de "analfabeţi funcţional"!

Şcoala care se face în România este multă şi proastă, arată o cercetare a Societăţii Academice Române, care a fost făcută publică ieri şi care a reunit opiniile a 29 de specialişti de top din învăţământ şi cercetare.

Elevii pricep tot mai greu sau chiar deloc matematica, fizica şi chimia. De vină sunt metodele vechi de predare şi programa şcolară foarte încărcată. Experţi universitari arată că modul de predare în şcoala românească produce „analfabeţi funcţional“, iar pe elevi îi face să urască şcoala şi să o resimtă ca pe un chin.

Manualele sunt ticsite de informaţii grele şi inutile care plictisesc şi obosesc elevul. Metodele de predare sunt şi ele învechite, iar corpul profesoral este îmbătrânit. În plus, elevii stau la şcoală mai mult de 30 de ore pe săptămână, la care se adaugă alte ore necesare pregătirii temelor.

Manualele de fizică şi chimie după care învaţă elevii în şcolile româneşti sunt scrise astfel încât să arate ce geniali sunt autorii şi nu sunt de niciun folos elevilor.

Aceeaşi situaţie la matematică. În clasa a V-a de exemplu, elevului i se predă după logica pe care o înveţi doar în facultate. Mulţi elevi nu înţeleg şi ajung încet-încet să urască această materie.

Programa stufoasă impusă de Ministerul Educaţiei nu le permite însă profesorilor să aprofundeze materia.

Un elev de clasa a V-a are zilnic cel puţin cinci ore de curs. Uneori trebuie să stea şi câte şase ore la şcoală. La acestea se adaugă alte două sau trei ore pentru temele de acasă. În total, opt ore de lucru.

Pe lângă manualele destinate mai curând geniilor şi programa şcolară încărcată, elevii români mai au o problemă. Numărul mare de ore de curs şi de teme pentru acasă.

Atunci când vine acasă se apucă să-şi facă temele, care durează şi ele cel puţin trei ore. Astfel, elevii din învăţământul preuniversitar ajung să petreacă la şcoală peste 30 de ore în fiecare săptămână, dacă nu punem la socoteală şi timpul destinat temelor pentru a doua zi. În aceste condiţii, nu prea mai rămâne vreme pentru a viziona un film, a citi o carte în afara programei sau a te relaxa pur şi simplu. Experţii în educaţie arată că, de multe ori, elevii ajung să lucreze pentru şcoală mai multe ore decât munceşte un angajat la serviciu, ceea ce este anormal.

Bună dimineaţa, Mileanca!

Toamna se numără...pruncii!

O echipă de cercetători a Universităţii Indiana a concluzionat că toamna este anotimpul perfect pentru procreere. Specialiştii spun că primăvara şi începutul verii sunt perioadele cele mai puţin indicate pentru a concepe un copil deoarece, în această perioadă, există riscuri majore ca bebeluşii să se nască cu diferite malformaţii sau afecţiuni respiratorii.
Cercetătorii americani susţin că, din luna aprilie şi până în luna iulie, aerul din atmosferă are un conţinut ridicat de pesticide. Acestea sunt extrem de dăunătoare pentru un om matur şi au efecte negative asupra embrionului, completează experţii.

Pentru a ajunge la această concluzie, oamenii de ştiinţă au evaluat starea de sănătate a 200 de bebeluşi, pe o perioadă de doi ani de zile. Copiii au fost împărţiţi în patru categorii în funcţie de momentul în care au fost procreaţi. Aproximativ 30 la sută dintre bebeluşii care au fost concepuţi pe perioada primăverii sau a verii s-au născut prematur. În acelaşi timp, 22 la sută dintre copiii procreaţi atât în cele două anotimpuri cât şi iarna aveau probleme respiratorii. De altfel, imediatdupă naştere, aceştia au fost conectaţi la aparate, deoarece nu puteau respira singuri. În plus, 10 la sută dintre bebeluşi concepuţi primăvara prezentau malformaţii cardiace. Mai mult, 40 la sută dintre copiii concepuţi în lunile decembrie, ianuarie sau februarie s-au născut înainte de termen.

Experţii completează că substanţele care sunt preluate de om din praf, zăpadă sau pamântul umed după ploaie, se afla în cantităţi considerabile în organismul uman aflat în momentul reproducerii.

Legatura între efectul substanţelor luate din aer asupra organismului uman şi defectele bebeluşului la naştere este una puternică.

Din nou la şcoală!

Vacanţa elevilor din clasele I - IV şi a preşcolarilor a luat sfârşit. Nu s-a luat în calcul şi o eventuală prelungire a vacanţei ca şi măsură pentru prevenirea extinderii gripei porcine. Acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Bună dimineaţa, Mileanca!

Despre îngeri

Mihail: Cuvântul "înger" derivă din grecescul "angelos" care înseamnă "mesager". După cum ne sugerează şi numele lor, îngerii au rolul de a intermedia relaţia omului cu Dumnezeu, transmiţând mesajele de la Divinitate către om şi invers, de la om către Dumnezeu. Dar ei nu sunt doar nişte simpli mesageri în înţelesul strict al cuvântului ; ei au sarcina şi de a ne ghida şi susţine pe lungul drum al vieţii. Îngerii reflectă perfecţiunea divină: bunătate şi generozitate infinită, fiind capabili de o dragoste nelimitată şi beneficiind mereu de o mare fericire pe care doresc să o împărtăşească cu noi. Ei cunosc instantaneu consecinţele nenumărate ale unui principiu sau miile de faţete ale realităţii. Cunosc secretele naturii, stăpânesc legile care guvernează Universul, sunt păstrătorii unei ştiinţe foarte vaste şi a unei înţelepciuni infinite. Ei lucrează constant pentru binele omului, întotdeauna şi pretutindeni.

Gavril: Chiar dacă noi nu percepem prezenţa lor şi nu le acordăm nici un gând, îngerii veghează asupra noastră în orice clipă, ne ajută în momentele dificile şi ne apără de tot felul de pericole. Îngerii se află pretutindeni: ei veghează asupra caselor, ne însoţesc în călătorii, sunt alături de persoanele care suferă şi care au nevoie de susţinere şi consolare în momentele de descurajare. Nefiind îngrădiţi de legile impuse de materie, ei se pot deplasa cu o viteză inimaginabilă pentru noi, care suntem constrânşi de legile spaţiului şi ale timpului ; este suficient să ne gândim la ei şi imediat sunt alături de noi, gata să ne ofere ajutorul lor preţios.

Mihail: În întreg Universul, fiecare înger are atribuţii precise. Galaxiile, planetele, stelele sau, dacă vorbim de lumea în care trăim, oceanele, râurile, oraşele, naţiunile, sunt încredinţate supravegherii îngerilor. Pentru a-şi îndeplini misiunea pe care o au pe Pământ, ei se consacră foarte mult pentru ghidarea şi protecţia oamenilor. Încă de la naştere, fiecare fiinţă umană este lăsată sub protecţia unui înger care are sarcina precisă de a o asista în orice moment al vieţii sale, fără s-o abandoneze niciodată.

Gavril: Fiecare persoană are deci propriul său înger păzitor, indiferent de rasă, cultură sau religia de care aparţine. Chiar şi persoanele care spun că sunt atee, materialiste convinse sau cele care refuză să creadă într-o altă dimensiune decât cea terestră, au un înger personal. Dar ce face mai precis îngerul nostru păzitor? Probabil că n-o să ştim niciodată cu precizie în cursul vieţii noastre terestre. Nu ştim niciodată exact cât de mult veghează şi câte fac pentru noi proprii părinţi pe care îi cunoaştem şi îi percepem fizic, cum am putea şti precis câte fac îngerii care nu sunt vizibili ochilor noştri fizici ? Dar, dintre numeroasele lucruri pe care le fac, putem enumera câteva dintre ele. Îngerul nostru personal ne fereşte de pericolele care ne pândesc fără ca noi măcar să le bănuim ; ne îndeamnă să ne deschidem către ceea ce este bun şi să evităm răul ; are sarcina de a transmite mai departe rugăciunile noastre şi intervine neobosit pentru ca noi să primim întotdeauna dragostea divină.

Mihail:În împrejurări particulare, îngerul păzitor se manifestă şi sub aparenţe perceptibile nouă, iar când este absolut necesar, poate lua formă umană pentru a disipa confuzia şi dezorientarea celui căruia i-a fost dat să-l vadă. Numeroase persoane care au intrat în contact cu îngerii îi descriu ca fiind creaturi înaripate, radiind de lumină şi schimbându-şi fără încetare culoarea şi forma. Relatările celor care spun că au întâlnit un înger într-un moment particular al vieţii lor sunt destul de diferite.

Gavril: Aceste persoane vorbesc în general despre fiinţe în carne şi oase care le-au ajutat în situaţii de urgenţă, pentru ca ulterior să dispară în mod misterios. Nimic nu ne împiedică să credem că persoanele întâlnite aparent întâmplător într-un moment al vieţii (poate chiar în circumstanţe banale) ar putea fi îngeri : fiinţe cu care ne intersectăm în drumul nostru şi care, înainte de a pleca, au rostit cuvinte potrivite pentru a ne lumina şi a ne modifica profund viaţa.

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil

Numele complet al sărbătorii este Soborul mai-marilor Arhistrategi (căpetenii) Mihail şi Gavriil şi a tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri. Cu alte cuvinte, în data de 8 noiembrie nu îi prăznuim doar pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ci, totodată, toate cetele îngereşti.
Vechimea sărbătorii este de cincisprezece secole, iar la origine a fost doar o prăznuire a Sfântului Arhanghel Mihail.

Părintele Ene Branişte afirmă că, în secolul al V-lea, a fost construită o biserică închinată Sfântului Arhanghel Mihail la Thermele lui Arcadius din Constantinopol şi, iniţial, sărbătorirea era legată de amintirea sfinţirii acestei biserici. Ulterior, sfera sărbătoririi a fost lărgită, fiind „cooptat“ şi Sfântul Arhanghel Gavriil. În cele din urmă, sărbătoarea a devenit o zi de prăznuire a tuturor cetelor îngereşti.

Ne putem întreba acum de ce „Soborul Sfinţilor Arhangheli“? În principal pentru că acest lucru aminteşte de tradiţia care atestă modul în care a pus capăt Sfântul Arhanghel Mihail revoltei îngerilor răi. În momentul în care Satana a căzut împreună cu cei care l-au urmat în răzvrătirea lui, Sfântul Arhanghel Mihail ar fi spus: „Să luăm aminte! Să stăm bine, să stăm cu frică înaintea Celui ce ne-a făcut pe noi şi să nu cugetăm cele potrivnice lui Dumnezeu. Să luăm aminte ce au pătimit cei ce erau împreună cu noi zidiţi şi cum se împărtăşeau cu noi din dumnezeiasca lumină. Să luăm aminte cum, îndată, din lumină s-au prefăcut în întuneric pentru mândria lor şi din înălţime au fost aruncaţi jos, în adînc. Să luăm aminte, cum a căzut din cer luceafărul cel ce răsărea dimineaţa şi s-a sfărâmat pe pământ“ (Vieţile Sfinţilor pe luna Noiembrie).

Trebuie să amintim câteva lucruri esenţiale despre fiecare dintre cei doi Arhangheli menţionaţi. Astfel, Sfântul Arhanghel Mihail este cel care a pus capăt căderii îngerilor răi şi, totodată, este unul dintre cei care i-au vestit lui Lot pierirea Sodomei şi Gomorei. I s-a arătat lui Iacov când fugea de mânia fratelui său Isav şi a vrăjitorului Valaam, care voia să blesteme poporul Israel. Tot el este cel care a venit şi l-a întărit pe Iosua, fiul lui Navi, înainte de începerea cuceririi Canaanului. Cât despre Sfântul Arhanghel Gavriil, acesta este binevestitorul Naşterii Domnului şi al celui mai important prooroc: Sfântul Ioan Botezătorul. El i-a tâlcuit proorocului Daniel viziunile. Tot Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit naşterea Fecioarei Maria. El a hrănit-o pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu în Sfânta Sfintelor. În Minei se precizează că există mărturii cum că Sfântul Arhanghel Gavriil este cel care a prăvălit piatra de la uşa mormântului Mântuitorului şi a şezut deasupra ei. În concluzie, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt îngerii cei mai cunoscuţi nouă şi apar foarte des în textele Sfintei Scripturi.

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, împreună cu toate cetele îngereşti sunt apărătorii noştri, care se străduiesc să ne ajute întru mântuirea noastră. De aceea, trebuie să ne rugăm să ne fie alături în cele ce ne sunt de folos. În definitiv, fiecare creştin trebuie să aibă o evlavie faţă de îngerul său păzitor. Nu mai mare decât rânduiesc învăţăturile Bisericii, aşa cum s-a amintit mai sus, dar nici mai mică. Aşa cum la slujbe ne rugăm împreună cu îngerii, este bine să nu uităm că sunt alături de noi şi în viaţa de zi cu zi( Primul ziar crestin din Romania - Ziarul Lumina )

Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil

Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este sărbătoarea pe care Biserica o dedică îngerilor. Cultul sfinţilor îngeri este destul de dezvoltat în Biserica Ortodoxă şi este încurajat de scrierile Sfinţilor Părinţi.