
Un simplu tampon înmuiat pe interiorul obrazului oferă destulă informaţie genetică pentru că tehnicienii să poatş compara ADN-ul clientului cu o bază de date de zeci de mii de descendenţe şi zeci de mii de grupuri etnice au rămas relativ neschimbate de generaţii întregi.
Recent oamenii de ştiinţă observau că unii bărbaţi creştini din Liban poartă cu ei urme genetice din Europa de Vest. Explicaţia: mii de bărbaţi din Anglia, Franta, Germania şi Italia au trecut prin statul din Orientul Mijlociu în patru cruciade, între secolele al XI-lea şi al XIII-lea, iar mulţi dintre ei au rămas să ridice castele şi alte aşezăminte, amestecându-se cu populaţia locală.
Tot la sfârşitul lunii trecute, un studiu realizat de universităţi din America Latină, SUA şi Europa demonstra că latino-americanii ar fi produsul încrucişării conchistadorilor din secolul al XVI-lea cu băştinaşe din America sau cu sclave din Africa. Iar la finele lui februarie, trei studii publicate de Universitatea din Stanford, cea din Michigan şi cea din Cornell concluzionau că „suntem extrem de înrudiţi unii cu alţii“ şi că oamenii moderni au plecat din Africa de Est, au cutreierat Asia Centrală şi s-au imprastiat apoi care spre est, care spre vest, pentru a popula întreaga planetă.
Academicienii au comparat mostrele bărbaţilor din Anglia cu cele dintr-o regiune a Olandei de unde se crede că se trag anglo-saxonii şi au observat că genele lor sunt aproape identice. În schimb, au ieşit la iveală diferenţe clare atunci când au fost studiaţi şi galezii.
Acum, oamenii de ştiinţă iau tot mai des la cercetat cromozomul masculin şi ADN-ul mitocondrial (transmis exclusiv pe linie maternă) pentru a extrage seva expansiunii şi diversificării umane.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu