duminică, 10 mai 2026

Duminica a 5-a după Paști (a Samarinencei)

 

În vremea aceea a venit Iisus la o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de locul pe care Iacov l-a dat lui Iosif, fiul său. Şi era acolo fântâna lui Iacov. Iar Iisus, fiind ostenit de călătorie, S-a aşezat lângă fântână şi era ca la al şaselea ceas. 
Atunci a venit o femeie din Samaria să scoată apă. Iisus i-a zis: Dă-Mi să beau!, fiindcă ucenicii Lui se duseseră în cetate ca să cumpere de mâncare. Femeia samarineancă I-a zis: Cum Tu, care eşti iudeu, ceri să bei apă de la mine, care sunt femeie samarineancă? Pentru că iudeii nu au amestec cu samarinenii. Iisus a răspuns şi i-a zis: Dacă ai fi ştiut darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel ce-ţi zice: Dă-Mi să beau, tu ai fi cerut de la El şi ţi-ar fi dat apă vie. Femeia I-a zis: Doamne, nici găleată nu ai şi fântâna e adâncă; de unde, dar, ai apa cea vie? Nu cumva eşti Tu mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat această fântână şi au băut din ea el însuşi şi fiii lui şi turmele lui? Iisus a răspuns şi i-a zis: Oricine bea din apa aceasta va înseta iarăşi, dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu va mai înseta, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă curgătoare, spre viaţă veşnică. Femeia a zis către El: Doamne, dă-mi această apă, ca să nu mai însetez, nici să mai vin aici să scot. Iisus i-a zis: Mergi şi cheamă pe bărbatul tău şi vino aici. Femeia a răspuns şi a zis: N-am bărbat. Iisus i-a zis: Bine ai zis că nu ai bărbat, căci cinci bărbaţi ai avut şi cel pe care îl ai acum nu-ţi este bărbat. Aceasta adevărat ai spus. Femeia I-a zis: Doamne, văd că Tu eşti proroc. Părinţii noştri s-au închinat pe acest munte, iar voi ziceţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să ne închinăm. 
Şi Iisus i-a zis: Femeie, crede-Mă că vine ceasul când nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim nu vă veţi închina Tatălui. Voi vă închinaţi căruia nu ştiţi; noi ne închinăm Căruia ştim, pentru că mântuirea din iudei este. Dar vine ceasul, şi acum este, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr, că şi Tatăl astfel de închinători Îşi doreşte. Duh este Dumnezeu, şi cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh şi în adevăr. I-a zis femeia: Ştim că va veni Mesia, Care Se cheamă Hristos; când va veni, Acela ne va vesti nouă toate. Iisus i-a zis: Eu sunt, Cel ce vorbesc cu tine.
 Dar atunci au sosit ucenicii Lui. Şi se mirau că vorbea cu o femeie. Însă nimeni n-a zis: Ce o întrebi? sau: Ce vorbeşti cu ea? Iar femeia şi-a lăsat găleata şi s-a dus în cetate şi a zis oamenilor: Veniţi să vedeţi un om care mi-a spus toate câte am făcut. Nu cumva acesta este Hristos? Şi au ieşit din cetate şi veneau către El. Între timp, ucenicii Lui Îl rugau, zicând: Învăţătorule, mănâncă. Iar El le-a zis: Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o ştiţi. Ziceau, deci, ucenicii între ei: Nu cumva I-a adus cineva să mănânce? Iisus le-a zis: Mâncarea Mea este să fac voia Celui Care M-a trimis pe Mine şi să săvârşesc lucrul Lui. Nu ziceţi voi că mai sunt patru luni şi vine secerişul? Iată, zic vouă: Ridicaţi ochii voştri şi priviţi holdele, că sunt albe pentru seceriş. Iar cel ce seceră primeşte plată şi adună roade spre viaţă veşnică, pentru ca împreună să se bucure şi cel ce seamănă şi cel ce seceră. Căci în aceasta se adevereşte cuvântul: Că unul este semănătorul şi altul secerătorul. Eu v-am trimis să seceraţi ceea ce voi n-aţi muncit; alţii au muncit şi voi aţi intrat în munca lor. Şi mulţi samarineni din cetatea aceea au crezut în El, pentru cuvântul femeii care mărturisea: Mi-a spus toate câte am făcut. 
Deci, după ce au venit la El, samarinenii Îl rugau să rămână la ei. Şi a rămas acolo două zile. Şi mult mai mulţi au crezut pentru cuvântul Lui. Iar femeii îi ziceau: Credem nu numai pentru cuvântul tău, căci noi înşine am auzit şi ştim că Acesta este cu adevărat Hristos, Mântuitorul lumii

miercuri, 6 mai 2026

Testări la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a

 

Testele din cadrul Evaluării Naţionale pentru elevii claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, care vizează evaluarea cunoştinţelor şi a deprinderilor dobândite în şcoală, vor avea loc în perioada 12-28 mai.
 Potrivit Ministerului Educaţiei, în perioada 12-28 mai se vor desfăşura testele pentru evaluările naţionale susţinute de elevii claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a. 
Aceste teste vizează evaluarea cunoştinţelor şi a deprinderilor dobândite în şcoală şi includ şi itemi care vizează evaluarea nivelului de alfabetizare funcţională al elevilor.
 Rezultatele obţinute la aceste testări nu se afişează/nu se comunică public şi nu se înregistrează în catalogul clasei decât dacă părintele solicită (în scris) consemnarea lor (în acest caz, punctajele sunt echivalate în calificative/note).
 Rezultatele sunt valorificate prin informarea elevilor şi a părinţilor/reprezentanţilor legali ai elevului asupra stadiului formării şi dezvoltării competenţelor evaluate şi prin elaborarea planurilor individualizate de învăţare.
 Durata alocată rezolvării testelor de evaluare este de 45 de minute pentru fiecare test administrat la EN II şi 60 de minute pentru fiecare test administrat la EN IV şi EN VI.
 Sălile în care se susţine EN-II-IV-VI sunt, de regulă, sălile în care elevii îşi desfăşoară activitatea în mod obişnuit. Testele se evaluează în cadrul unităţii de învăţământ de către cadrele didactice din acea unitate.

luni, 4 mai 2026

Cum arată localitatea ta: câți locuitori, ce venituri și ce cheltuieli are!

 

O hartă detaliată a celor 3186 de localități din România este disponibilă publicului larg, care poate afla printr-un simplu click date esențiale despre localitatea în care se află: număr de locuitori, venituri, cheltuieli cu personalul, cheltuieli totale cu serviciile și cheltuielile de dezvoltare. 
Harta interactivă, realizată de Cosette Chichirău, consilier județean la Iași, agregă date oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică și raportările ANAF. Situație actuală — harta afișează cele 3.186 de UAT-uri existente. 
Culoarea fiecărei comune reflectă relația dintre venituri proprii și cheltuieli: roz deschis dacă veniturile proprii depășesc cheltuielile de funcționare; roșu mediu-deschis dacă acoperă cheltuielile de personal total, dar nu și funcționarea; roșu mediu-închis dacă acoperă doar personalul administrativ; roșu închis dacă nu acoperă nici cheltuielile de personal administrativ. 
Scenariu 5.000 loc. — harta afișează propunerea de reorganizare generată prin algoritmul Max-P Regionalization: 1.333 de unități administrative rezultate prin fuzionarea comunelor cu mai puțin de 5.000 de locuitori cu vecinii lor. 
Culorile disting unitățile propuse, iar granițele macro-regionale sunt vizibile. Joacă-te cu harta de mai jos și simulează propria reformă administrativă, comasări de localități și vezi apoi ce economii s-ar face la buget. 
Concluzii preliminare: 
Peste 2.000 de comune (63%) nu își pot plăti cheltuielile de personal din veniturile proprii. 2.499 de comune și orașe (78,5%) au sub 5.000 de locuitori
. Cheltuielile de funcționare la nivel de UAT (fără CJ) însumează 76 de miliarde de lei. Veniturile proprii însumează 46 de miliarde de lei (incluzând cota de 63% din impozitul pe venit care rămâne la UAT înainte de echilibrări); astfel, veniturile proprii acoperă doar 60% din cheltuielile de funcționare. Adițional, se fac investiții (cheltuieli de dezvoltare) de 49 de miliarde de lei. 
Există o discrepanță masivă între ceea ce se încasează la nivel de comună și ceea ce se cheltuiește. Impozitele cetățenilor susțin un aparat birocratic stufos, ineficient și corupt. 
Prin comasare, se pot îmbunătăți dramatic serviciile publice pentru cetățenii din România. Se pot economisi ușor între 5 și 10 miliarde de lei. VEZI AICI

duminică, 3 mai 2026

Duminica a 4-a după Paști (Vindecarea slăbănogului de la Vitezda)

În vremea aceea era o sărbătoare a iudeilor și Iisus S-a suit la Ierusalim. Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor era o scăldătoare, care se numea pe evreiește Vitezda, având cinci pridvoare. 
În acestea zăcea mulțime de bolnavi: orbi, șchiopi, uscați, așteptând mișcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora din când în când în scăldătoare și tulbura apa, și cine intra întâi după tulburarea apei se făcea sănătos de orice boală era cuprins.
 Și era acolo un om care era bolnav de treizeci și opt de ani. Iisus, văzându-l pe acesta zăcând și știind că este așa încă de multă vreme, i-a zis: Voiești să te faci sănătos? 
Bolnavul I-a răspuns: Doamne, nu am om ca să mă arunce în scăldătoare, când se tulbură apa; că, până când vin eu, altul se coboară înaintea mea.
 Iisus i-a zis: Scoală-te, ia-ți patul tău și umblă! Și îndată omul s-a făcut sănătos, și-a luat patul și umbla. Dar în ziua aceea era sâmbătă. Deci ziceau iudeii către cel vindecat: Este zi de sâmbătă și nu este îngăduit să-ți iei patul. El le-a răspuns: Cel ce m-a făcut sănătos, Acela mi-a zis: Ia-ți patul tău și umblă. Ei l-au întrebat: Cine este omul care ți-a zis: Ia-ți patul tău și umblă? Iar cel vindecat nu știa cine este, căci Iisus Se dăduse la o parte din mulțimea care era în acel loc.
 După aceasta, Iisus l-a aflat în templu și i-a zis: Iată că te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuiești, ca să nu ți se întâmple ceva mai rău. Atunci, omul a plecat și a spus iudeilor că Iisus este Cel Care l-a făcut sănătos.

marți, 28 aprilie 2026

Val arctic: „Omega Block”

 

Europa se pregătește pentru un episod de vreme extrem de rece, neobișnuit pentru finalul lunii aprilie, generat de un puternic „Omega Block”, un blocaj atmosferic format peste Atlantic și Groenlanda, potrivit unei analize analizei meteorologice realizate de Severe Weather Europe.
 Fenomenul direcționează o masă de aer arctic spre centrul, estul și sud-estul continentului, amenințând culturile agricole aflate în plină dezvoltare. Temperaturile vor coborî cu 10–15°C sub valorile normale, iar riscul de îngheț este ridicat în numeroase regiuni europene. România, în zona afectată de valul rece.
 Deși analiza se concentrează pe Polonia, Slovacia, Ucraina, Balcani și Turcia, România este menționată explicit. Severe Weather precizează că valul arctic va aduce în România ninsori neobișnuite pentru această perioadă în zonele montane, ceea ce sugerează o răcire severă, cu potențial de afectare a vegetației din zonele submontane. 
Se așteaptă o răcire accentuată în toată Europa de Est, iar România se află în sectorul estic al continentului, unde masa de aer rece va coborî mult. Modelul sinoptic arată că răcirea se extinde dinspre Polonia și Ucraina spre Balcani, ceea ce include și țara noastră. 
Riscuri pentru agricultură Deși nu este menționată direct în lista țărilor cu risc maxim din cauza „Omega Block”, România se află între zonele cu vegetație avansată din cauza încălzirii timpurii din aprilie, posibil îngheț matinal în depresiuni și zone agricole și risc de afectare a livezilor și viilor, aflate în plină înflorire.
 În special Transilvania, Moldova și zonele subcarpatice pot resimți temperaturi apropiate de 0 grade Celsius sau chiar negative în nopțile de joi și vineri. Impactul alteptat în regiune Polonia, Belarus, Ucraina – cele mai severe înghețuri Slovacia, Cehia, Austria – risc de îngheț în văi Balcani și Turcia – temperaturi cu 10–15 grade Celsius sub normal, risc de „catastrophic frost” România – răcire accentuată, ninsori la munte, risc de îngheț în zone agricole.
  România nu este în epicentrul fenomenului, dar este afectată .
Documentul arată clar că România va fi lovită de o masă de aer rece, va avea ninsori în zonele înalte, va experimenta temperaturi mult sub normal și s-ar putea confrunta pierderi agricole, mai ales în livezi și podgorii. 
Prognoza meteo pentru vacanța de 1 Mai
 Meteorologii au transmis că, de 1 Mai, în România vremea se va încălzi ușor în majoritatea regiunilor, cu maxime în general între 18 și 20 grade și minime cuprinse între 4 și 8 grade. Cu toate acestea, sunt așteptate perioade cu precipitații în mai multe zone ale țării.

duminică, 26 aprilie 2026

1880. Mileanca. Viața religioasă a comunității.

 



În secolul al XIX-lea, viața religioasă ocupa un loc central în existența comunităților rurale. Satul tradițional era profund ancorat în credință, iar biserica reprezenta nucleul spiritual, social și cultural al vieții cotidiene. Într-o lume în care accesul la educație și informație era limitat, religia oferea repere morale, explicații asupra lumii și un cadru stabil pentru organizarea vieții.                   Un rol esențial în comunitate îl avea biserica, instituția în jurul căreia gravita întreaga viață a satului. Participarea la slujbele religioase, în special duminica și în zilele de sărbătoare, era nu doar o datorie spirituală, ci și una socială. Preotul era o figură de autoritate, respectată de toți sătenii. El nu era doar conducător spiritual, ci și sfătuitor, mediator în conflicte și, uneori, chiar învățător pentru copiii satului. În lipsa altor instituții, biserica îndeplinea multiple funcții esențiale pentru comunitate.                                                                                                                               Viața religioasă era strâns legată de tradițiile și obiceiurile populare. Marile sărbători creștine, precum Paștele și Crăciunul, erau celebrate prin ritualuri complexe, care îmbinau elemente religioase cu tradiții transmise din generație în generație. Posturile erau respectate cu strictețe, iar momentele importante din viața omului — botezul, cununia și înmormântarea — erau marcate prin ceremonii religioase. În același timp, credința creștină coexistă adesea cu superstiții și practici vechi, unele provenind din perioada precreștină, cum ar fi credința în spirite, farmece sau obiecte protectoare.                                                                                                                                    Educația religioasă avea, de asemenea, un rol important. În multe sate, primele forme de învățământ erau organizate pe lângă biserică. Copiii învățau rugăciuni, cântări religioase și, uneori, elemente de bază de citire și scriere folosind cărți bisericești. Astfel, religia contribuia nu doar la formarea spirituală, ci și la dezvoltarea culturală a comunității.                                                 Religia influența profund și organizarea vieții cotidiene. Calendarul religios stabilea ritmul muncilor agricole și al activităților zilnice. Sărbătorile și posturile marcau perioade de muncă sau de odihnă, iar respectarea acestora era considerată esențială pentru bunăstarea comunității. Normele morale promovate de biserică — respectul, solidaritatea, cinstea — reglementau relațiile dintre oameni și contribuiau la menținerea ordinii sociale.                                                                  În secolul al XIX-lea, mai ales în mediul rural, preoții aveau un rol important și în educație, deoarece erau printre puținii oameni instruiți din sat. Ei predau în școlile organizate pe lângă biserici sau chiar în casele parohiale.

Obiectele predate de preoți

1. Religia (catehismul), era materia principală unde copiii învățau rugăciuni, poruncile, povești din Biblie și li se explicau valorile morale creștine.                                                                                           2. Citirea; se învăța cititul folosind cărți religioase (Psaltirea, Ceaslovul),  accentul era pus pe citirea corectă a textelor bisericești.                                                                                                                            3. Scrierea, elevii învățau să scrie litere și cuvinte simple  și adesea copiau texte religioase.                     4. Aritmetica (socotitul), noțiuni de bază: adunare, scădere, uneori înmulțire,  utilă pentru viața de zi cu zi.                                                                                                                                                                5. Cântarea bisericească, în unele cazuri, copiii învățau să cânte în strană, era importantă pentru slujbe.                                                                                                            

           Bibliografie generală (cărți și studii)

1.      Doru Radosav – Sentimentul religios la români (sec. XVII–XX). O privire istorică

2.      Keith Hitchins – Românii. 1774–1866

3.      Neagu Djuvara – O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri.

4.      Ioan-Aurel Pop – Națiunea română medievală: Solidarități etnice românești în secolele XIII–XVI, 1998; Românii și Români; O scurtă istorie, 1998;Istoria românilor, 2010; Memoriu topografic și statistic asupra Basarabiei, Valahiei și Moldovei, provincii ale Turciei în Europa.

5.      Articole din reviste istorice și teologice (ex: Mitropolia MoldoveiSaeculum).

6.      Constantin Mădularu, ”Mileanca. Studiu monografic pentru viitor” ( în curs de apariție)    


                                                         


                                                           ADDENDA

                     1880. Enoriași din parohia Mileanca

 ALUPOAE N. ION

 ANDRIEŞ GH. IFTIME

ANTOCE CONSTANTIN

BAHRIN NECULAI

BALAN ION

BĂLAN ILIE

BRĂILEANU DUMITRU

CARCEA ION

CĂLIN CONSTANTIN

CĂRUNTU  MIHAI -IOANA

CÂŞLARU  TOADER-MARGHIOALA

CHIRICA GHEORGHE

CHIRILĂ V.GHEORGHE

CIBOTARIU  ION - CASANDRA

CIBOTARIU  VASILE - CASANDRA

CIOBANU DUMITRU

CIOBANU ION

CIUBOTARIU GHEORGHE

CIUBOTARIU HERŞCU

CIUBOTARIU ION

CIUBOTARIU TOADER

CIURARIU GHEORGHE

COMANESCU    TOADER - IFTIMIA 

COMĂNESCU VASILE – IRINA

CONDREA  GH-MARIA

COVIŢ ILIE

CRACANĂ MIHAIL-RUXANDRA

CRACANĂ NATALIA -  GHEORGHE

CRACĂNĂ GH. GRIGORE

CRISTESCU C. CONSTANTIN

CRISTESCU GHEORGHE

DOROFTEI  VASILE-SAVETA

DUBIŢ  RAIHEL-MARIA

DUMITREI GR. ION

DUMITREL GHEORGHE

ENACHE  PETRACHE-SMARANDA

ENACHE GHEORGHE

FRIŢAL GHEORGHE

FRIŢAL R. VASILE

FRIŢEL  ION-MARIA

GALACHE CONSTANTIN

GAVRILESCU DUMITRU

GHILEŢECHE ION

GOREANU ION

HĂIDĂUŢU  GHEORGHE-ELENA

IEPURE  AURICA-GHEORGHE

IFTEME  DUMITRU-ECATERINA

IFTEME  DUMITRU-ELENA

IFTEME  TH- MARIA

IFTEME THEODOR

IFTIME DUMITRU

IFTIME ION

ILCU VASILE

ISACU CONSTANTIN

LIŞNEANU  TOADER

LUCA GHEORGHE

LUCA ION

MANOVICI NECULAI

MATEI I. V. GHEORGHE

MATEI T. ION

MATEI TOADER

MISTREANU SL. NICULAI

MOISA VASILE

MOISA VASILE

MOLDOVANU T. TOADER

MURARIU  GAFITA - TOADER

NECHIFURU VASILE

NICULESCU ION

NIŢĂ I. VASILE

ORNŞTEIN I. LAZĂR

PAIN IACOB

PALAMARU SL. DUMITRU

PALAMARIU  ION – ANGHELINA                                                                                                                             PĂSCĂREANU T. CONSTANTIN

PENTELEI ION

PETRESCU GHEORGHE

POMÂRLEANU GHEORGHE

PREPELIŢANU  GHEORGHE APETREI

RĂILEANU C. ION

RĂILEANU GH. CONSTANTIN

RĂILEANU V. GRIGORE

RĂILEANU VASILE-RARIŢA

SĂVESCU NECULAI

ŞTEFĂNESCU T. GHEORGHE

TACU DUMITRU

TARTACAN I. GHEORGHE

TĂNASĂ I. PETREA

TĂNASĂ T. GHEORGHE

TEODORESCU VASILE

ŢURCANAŞU I. MIHAI

ŢURCANU GHEORGHE

URSACHE  SANDU-ECATERINA

URSACHE DUMITRU

URSACHE GH. ION

VASILACHE I. D. TOADER

VASILIU I. GHEORGHE

VINTER H. LEON

VIŞINĂ GH. DUMITRU

VREME ILIE

ZAMBALIC GHEORGHE

ZET  A. ION

ZOLER M. SHIDELA




Duminica a 3-a după Paști (a Mironosițelor)

 

În vremea aceea a venit Iosif cel din Arimateea, sfetnic ales, care aștepta și el Împărăția lui Dumnezeu, și, îndrăznind, a intrat la Pilat și a cerut trupul lui Iisus. Iar Pilat s-a mirat că Iisus a murit așa curând și, chemând pe sutaș, l-a întrebat dacă a murit de mult.
 Deci, aflând de la sutaș, a dăruit lui Iosif trupul. Atunci Iosif, cumpărând giulgiu și coborându-L de pe cruce, L-a înfășurat în giulgiu și L-a pus într-un mormânt care era săpat în stâncă și a prăvălit o piatră la ușa mormântului. Iar Maria Magdalena și Maria, mama lui Iosi, priveau unde L-au pus. Și, după ce a trecut ziua sâmbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, și Salomeea au cumpărat miresme, ca să vină să-L ungă. 
Și dis-de-dimineață, în ziua cea dintâi a săptămânii, pe când răsărea soarele, au venit la mormânt; și ziceau între ele: Cine ne va prăvăli nouă piatra de la ușa mormântului? Dar, ridicându-și ochii, au văzut că piatra fusese răsturnată; căci era foarte mare.
 Și, intrând în mormânt, au văzut un tânăr șezând în partea dreaptă, îmbrăcat în veșmânt alb, și s-au spăimântat. Iar el le-a zis: Nu vă înspăimântați! Căutați pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus. Dar mergeți și spuneți ucenicilor Lui și lui Petru că va merge în Galileea mai înainte de voi; acolo Îl veți vedea, după cum v-a spus vouă. Și, ieșind, au fugit de la mormânt, căci erau cuprinse de frică și de uimire, și nimănui nimic n-au spus, căci se temeau.