Duminica a 27-a după Rusalii (Tămăduirea femeii gârbove)

 

În vremea aceea Iisus învăța într-una din sinagogi sâmbăta. 

Și, iată, era acolo o femeie care avea de optsprezece ani un duh de neputință și care era gârbovă, încât nu putea să se ridice nicidecum.

Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o și i-a zis: Femeie, ești dezlegată de neputința ta!

 Și Și-a pus mâinile asupra ei, iar ea îndată s-a îndreptat și slăvea pe Dumnezeu.

 Atunci, mai-marele sinagogii, mâniindu-se că Iisus a vindecat-o sâmbăta, răspunzând, zicea mulțimii: Șase zile sunt în care trebuie să se lucreze; deci veniți în aceste zile și vă vindecați, iar nu în ziua sâmbetei! 

Domnul însă i-a răspuns și a zis: Fățar­nicilor! Fiecare dintre voi nu dezleagă, oare, sâmbăta boul sau asinul său de la iesle și nu îl duce să-l adape? Dar aceasta, fiică a lui Avraam fiind, pe care a legat-o Satana, iată, de optsprezece ani, nu se cuvenea, oare, să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua ­sâmbetei? Și, zicând El acestea, s-au rușinat toți cei ce erau împotriva Lui, iar poporul întreg se bucura de toate faptele cele ­slăvite, săvârșite de Dânsul.

Sf. Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni

 

Sfântul Nicolae s-a născut pe vremea împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305) şi pentru viaţa sa curată şi nespusa lui bunătate a fost făcut arhiereu. 

Vestind cu mult curaj Evanghelia lui Hristos, a fost întemniţat, dar în timpul lui Constantin cel Mare (306-337) a fost eliberat din închisoare. Mergând el la Mira, nu a trecut multă vreme şi s-a întrunit cel dintâi Sinod Ecumenic de la Niceea. 

A luat parte la lucrările acestui Sinod Ecumenic din anul 325. 

A primit de la Dumnezeu darul facerii de minuni, eliberând din temniţă trei oameni nevinovaţi, care, aflând de timpul când aveau să fie omorâţi, l-au chemat în ajutor pe Sfântul Nicolae pentru a-i izbăvi. 

De aceea, sfântul ca unul grabnic ajutător s-a arătat în vis împăratului Constantin şi eparhului Avlavie.

 Pe acesta din urmă l-a mustrat pentru nedreapta acuzare adusă celor trei oameni, iar pe împărat l-a înştiinţat de nevinovăţia celor trei, scăpându-i astfel de la moarte.

 Pe lângă aceasta a făcut şi multe alte minuni. 

Păstorind cu multă înţelepciune turma cea duhovnicească încredinţată lui, a ajuns la adânci bătrâneţi şi s-a mutat în pace la Domnul, neuitând nici după moarte turma sa. 

Moaştele Sfântului Nicolae se află astăzi la Bari, în sudul Italiei, unde au fost aduse de la Mira Lichiei în data de 9 mai 1087.

 De asemenea, mâna sa se află la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din Bucureşti.

Post scos la concurs

 

Primăria comunei Mileanca scoate la concurs un post de consilier pentru Compartimentul financiar contabil, juridic, resurse umane, investiții, relații cu publicul. 

Se cer studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă în Științe administrative (Ramura de știință), Științe economice ( Ramură de știință), Științe juridice (Ramură de știință). 

Nu se cere vechime în muncă.

Dosarele se depun până la data de 22 decembrie 2025.

1 decembrie, Ziua Națională a României

 

Românii sărbătoresc Ziua Națională pe data de 1 decembrie. În istoria noastră ziua de 1 decembrie are o semnificație aparte. Deși nu a marcat constituirea politică a României Mari, cum mulți cred, a reflectat totuși dorința profundă de unire a românilor – fundamentul esențial al Marii Uniri. 

Pe 1 Decembrie, românii celebrează Ziua Națională – o dată cu o puternică încărcătură simbolică pentru poporul și statul român. Ea marchează evenimentele istorice de la Alba Iulia, din 1918, când românii din Transilvania s-au adunat pentru a cere unirea cu România.

 Deși România Mare avea să se constituie propriu-zis în 1920, atunci când a fost recunoscută pe plan internațional, prin Tratatul de la Paris, ziua de 1 decembrie 1918 este deosebit de importantă pentru mesajul simbolic, social și politic transmis de ardeleni marilor puteri dar și tuturor națiunilor europene. Este momentul în care românii s-au unit „în cuget și simțiri”, ca mai apoi să câștige bătălia diplomatică pentru recunoașterea acestei realități.

 La începutul secolului XX populația majoritară a Transilvaniei, pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar, o reprezentau românii. Adică aproximativ 65% din populație, urmată de maghiari, secui și sași. Această realitate este consemnată și în secolele anterioare. 

De exemplu, în secolul al XVIII lea, învățatul Andreas Teusch, transilvănean de origine săsească scria în „Historia Regni sive Principatus Transylvaniae” că românii formează cel mai numeros grup etnic și că toți scriitorii ardeleni îi consideră descendenți ai coloniștilor romani din Dacia.

 Tocmai de aceea odată cu „secolul națiunilor”( secolul XIX), dar și cu obținerea independenței Regatului României, tot mai mulți români transilvăneni au militat pentru unirea cu patria mamă. Un moment important l-a reprezentat intrarea României în Primul Război Mondial. Importanța națională a Transilvaniei pentru românii din Regat s-a reflectat în interesul militar acordat Ardealului. Practic, primele acțiuni militare ale României în Primul Război Mondial au fost dezrobirea și mai apoi alipirea Transilvaniei. 

La rândul lor, românii transilvăneni au primit cu entuziasm intrarea României în război contra Austro-Ungariei, dar și intrarea trupelor regățene în Ardeal. Ziua de 1 decembrie 1918 este importantă fiindcă românii din toate teritoriile desprinse din imperiile în descompunere ale Europei și-au exprimat oficial dorința de unire. Era cel mai important pas pe baza căruia puteau fi duse luptele diplomatice ulterioare pentru recunoașterea acestei realități. 

Totodată așa cum arată istoricii, Marea Adunare de la Alba Iulia din 1918 a încheiat procesul de constituire a statului național român modern. Inițial, ziua de 1 decembrie 1918 a fost sărbătorită mai ales de transilvăneni, în perioada interbelică, ca o dată simbol a obținerii independenței față de Ungaria dar și a unificării cu România. Nu a fost însă zi națională a României. 

Până în anul 1948, ziua națională a României se sărbătorea pe 10 mai. Această dată amintea de înscăunarea lui Carol I ca domnitor al Principatelor Unite pe 10 mai 1866 și instaurarea Hohenzollernilor ca dinastie conducătoare. 

Ulterior 10 mai a fost încărcată și de alte semnificații. Pe 10 mai 1877, Senatul României a votat proclamaţia de independenţă faţă de Imperiul Otoman. Din acel moment, ziua naţională a Principatelor Române Unite semnifica obţinerea independenţei. Tot pe 10 mai, dar de această dată în 1881, Parlamentul a votat transformarea ţării din Principatele Române Unite în Regatul României, iar Carol I devenea primul său rege. 

După revoluția din 1989, în România, odată cu regimul, s-a schimbat din nou data zilei naționale. Parlamentul dominat de FSN și cu aprobarea lui Ion Iliescu, primul președinte post-decembrist al României, a hotărât ca noua zi națională să fie sărbătorită pe 1 Decembrie. Decizia a fost consfințită prin Legea nr 10 din 31 iulie 1990. Prin alegerea acestei date, Iliescu și FSN-iștii doreau să combată și simpatiile monarhiste (care cereau revenirea la 10 mai ca zi națională), dar și opoziția anticomunistă care cerea ca zi națională datele de 16 sau 22 decembrie, zilele revoluției din Timișoara și București. În plus, făcea trimitere la Marea Unire și la momentul final al unificării Transilvaniei cu România. Și așa, 1 decembrie a rămas Ziua Națională a României.

Duminica a 30-a după Rusalii (Dregătorul bogat - păzirea poruncilor)

 

În vremea aceea un om oarecare s-a apropiat de Iisus și L-a întrebat, ­zicând: Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viața de veci?

 ­Iar Iisus i-a zis: Pentru ce Mă numești bun? Nimeni nu este bun, decât Unul Dumnezeu. Știi poruncile: Să nu săvârșești adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu mărturisești strâmb, cinstește pe tatăl tău și pe mama ta.

 Iar el a zis: ­Toate acestea le-am păzit din tinerețile mele.

 Auzind, Iisus i-a zis: Încă una îți lipsește: Vinde toate câte ai și le împarte săracilor, și vei avea comoară în ceruri; și vino de urmează Mie. Iar el, auzind acestea, s-a întristat, căci era foarte bogat.

 Și văzându-l întristat, Iisus a zis: Cât de greu vor intra cei ce au averi în Împărăția lui ­Dumnezeu! Că mai lesne este a trece cămila prin urechile acului decât să intre bogatul în Împărăția lui Dumnezeu. 

Zis-au cei ce ascultau: Și cine poate să se mântuiască? 

Iar El a zis: Cele ce sunt cu neputință la oameni sunt cu putință la Dumnezeu.

APIA Botoșani – Plăți în avans

 

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) – Centrul Județean Botoșani a autorizat la plată, în perioada 16 octombrie – 27 noiembrie 2025, în cadrul Campaniei de plăți în avans aferentă anului de cerere 2025, un număr de peste 24.000 de fermieri, cu suma totală de aproximativ 30.000.000 euro.

 Campania de plăți în avans se derulează până la finalul lunii noiembrie 2025, urmând ca, începând cu data de 2 decembrie 2025, să fie demarată autorizarea plăților finale, reprezentând diferența dintre cuantumul total calculat și sumele acordate în avans. 

 Procesul de autorizare și plată a avansului implică un volum ridicat de activități complexe: verificări administrative riguroase, analiză atentă a datelor, coordonare între structurile locale și centrale, rezolvarea rapidă a situațiilor neprevăzute și menținerea unui dialog constant cu fermierii. 

Plățile pentru intervențiile finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă se efectuează în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 lei/euro.

 APIA rămâne și în această campanie aproape de fermieri, asigurând transparență și sprijin constant pentru beneficiarii fondurilor europene și naționale.

Duminica a 26-a după Rusalii (Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina)

 

Zis-a Domnul pilda aceasta: Unui om bogat i-a rodit din belşug țarina.

 Și el cugeta în sine, zicând: Ce voi face, că n-am unde să adun roadele mele?

 Și a zis: Aceasta voi face: Voi strica hambarele mele și mai mari le voi zidi și voi strânge acolo toate roadele mele și bunătățile mele; și voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunătăți strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea, veselește-te.

 Însă Dumnezeu i-a zis: Nebune! În această noapte vor cere de la tine sufletul tău. Și cele ce ai pregătit ale cui vor fi?

 Așa se întâmplă cu cel ce-și adună comori pentru sine însuși și nu se îmbogățește în Dumnezeu.