Duminica a 4-a după Paști (Vindecarea slăbănogului de la Vitezda)

În vremea aceea era o sărbătoare a iudeilor și Iisus S-a suit la Ierusalim. Iar în Ierusalim, lângă Poarta Oilor era o scăldătoare, care se numea pe evreiește Vitezda, având cinci pridvoare. 

În acestea zăcea mulțime de bolnavi: orbi, șchiopi, uscați, așteptând mișcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora din când în când în scăldătoare și tulbura apa, și cine intra întâi după tulburarea apei se făcea sănătos de orice boală era cuprins.

 Și era acolo un om care era bolnav de treizeci și opt de ani. Iisus, văzându-l pe acesta zăcând și știind că este așa încă de multă vreme, i-a zis: Voiești să te faci sănătos? 

Bolnavul I-a răspuns: Doamne, nu am om ca să mă arunce în scăldătoare, când se tulbură apa; că, până când vin eu, altul se coboară înaintea mea.

 Iisus i-a zis: Scoală-te, ia-ți patul tău și umblă! Și îndată omul s-a făcut sănătos, și-a luat patul și umbla. Dar în ziua aceea era sâmbătă. Deci ziceau iudeii către cel vindecat: Este zi de sâmbătă și nu este îngăduit să-ți iei patul. El le-a răspuns: Cel ce m-a făcut sănătos, Acela mi-a zis: Ia-ți patul tău și umblă. Ei l-au întrebat: Cine este omul care ți-a zis: Ia-ți patul tău și umblă? Iar cel vindecat nu știa cine este, căci Iisus Se dăduse la o parte din mulțimea care era în acel loc.

 După aceasta, Iisus l-a aflat în templu și i-a zis: Iată că te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuiești, ca să nu ți se întâmple ceva mai rău. Atunci, omul a plecat și a spus iudeilor că Iisus este Cel Care l-a făcut sănătos.

Val arctic: „Omega Block”

 

Europa se pregătește pentru un episod de vreme extrem de rece, neobișnuit pentru finalul lunii aprilie, generat de un puternic „Omega Block”, un blocaj atmosferic format peste Atlantic și Groenlanda, potrivit unei analize analizei meteorologice realizate de Severe Weather Europe.

 Fenomenul direcționează o masă de aer arctic spre centrul, estul și sud-estul continentului, amenințând culturile agricole aflate în plină dezvoltare. Temperaturile vor coborî cu 10–15°C sub valorile normale, iar riscul de îngheț este ridicat în numeroase regiuni europene. România, în zona afectată de valul rece.

 Deși analiza se concentrează pe Polonia, Slovacia, Ucraina, Balcani și Turcia, România este menționată explicit. Severe Weather precizează că valul arctic va aduce în România ninsori neobișnuite pentru această perioadă în zonele montane, ceea ce sugerează o răcire severă, cu potențial de afectare a vegetației din zonele submontane. 

Se așteaptă o răcire accentuată în toată Europa de Est, iar România se află în sectorul estic al continentului, unde masa de aer rece va coborî mult. Modelul sinoptic arată că răcirea se extinde dinspre Polonia și Ucraina spre Balcani, ceea ce include și țara noastră. 

Riscuri pentru agricultură Deși nu este menționată direct în lista țărilor cu risc maxim din cauza „Omega Block”, România se află între zonele cu vegetație avansată din cauza încălzirii timpurii din aprilie, posibil îngheț matinal în depresiuni și zone agricole și risc de afectare a livezilor și viilor, aflate în plină înflorire.

 În special Transilvania, Moldova și zonele subcarpatice pot resimți temperaturi apropiate de 0 grade Celsius sau chiar negative în nopțile de joi și vineri. Impactul alteptat în regiune Polonia, Belarus, Ucraina – cele mai severe înghețuri Slovacia, Cehia, Austria – risc de îngheț în văi Balcani și Turcia – temperaturi cu 10–15 grade Celsius sub normal, risc de „catastrophic frost” România – răcire accentuată, ninsori la munte, risc de îngheț în zone agricole.

  România nu este în epicentrul fenomenului, dar este afectată .

Documentul arată clar că România va fi lovită de o masă de aer rece, va avea ninsori în zonele înalte, va experimenta temperaturi mult sub normal și s-ar putea confrunta pierderi agricole, mai ales în livezi și podgorii. 

Prognoza meteo pentru vacanța de 1 Mai

 Meteorologii au transmis că, de 1 Mai, în România vremea se va încălzi ușor în majoritatea regiunilor, cu maxime în general între 18 și 20 grade și minime cuprinse între 4 și 8 grade. Cu toate acestea, sunt așteptate perioade cu precipitații în mai multe zone ale țării.

1880. Mileanca. Viața religioasă a comunității.

 

În secolul al XIX-lea, viața religioasă ocupa un loc central în existența comunităților rurale. Satul tradițional era profund ancorat în credință, iar biserica reprezenta nucleul spiritual, social și cultural al vieții cotidiene. Într-o lume în care accesul la educație și informație era limitat, religia oferea repere morale, explicații asupra lumii și un cadru stabil pentru organizarea vieții.                   Un rol esențial în comunitate îl avea biserica, instituția în jurul căreia gravita întreaga viață a satului. Participarea la slujbele religioase, în special duminica și în zilele de sărbătoare, era nu doar o datorie spirituală, ci și una socială. Preotul era o figură de autoritate, respectată de toți sătenii. El nu era doar conducător spiritual, ci și sfătuitor, mediator în conflicte și, uneori, chiar învățător pentru copiii satului. În lipsa altor instituții, biserica îndeplinea multiple funcții esențiale pentru comunitate.                                                                                                                               Viața religioasă era strâns legată de tradițiile și obiceiurile populare. Marile sărbători creștine, precum Paștele și Crăciunul, erau celebrate prin ritualuri complexe, care îmbinau elemente religioase cu tradiții transmise din generație în generație. Posturile erau respectate cu strictețe, iar momentele importante din viața omului — botezul, cununia și înmormântarea — erau marcate prin ceremonii religioase. În același timp, credința creștină coexistă adesea cu superstiții și practici vechi, unele provenind din perioada precreștină, cum ar fi credința în spirite, farmece sau obiecte protectoare.                                                                                                                                    Educația religioasă avea, de asemenea, un rol important. În multe sate, primele forme de învățământ erau organizate pe lângă biserică. Copiii învățau rugăciuni, cântări religioase și, uneori, elemente de bază de citire și scriere folosind cărți bisericești. Astfel, religia contribuia nu doar la formarea spirituală, ci și la dezvoltarea culturală a comunității.                                                 Religia influența profund și organizarea vieții cotidiene. Calendarul religios stabilea ritmul muncilor agricole și al activităților zilnice. Sărbătorile și posturile marcau perioade de muncă sau de odihnă, iar respectarea acestora era considerată esențială pentru bunăstarea comunității. Normele morale promovate de biserică — respectul, solidaritatea, cinstea — reglementau relațiile dintre oameni și contribuiau la menținerea ordinii sociale.                                                                  În secolul al XIX-lea, mai ales în mediul rural, preoții aveau un rol important și în educație, deoarece erau printre puținii oameni instruiți din sat. Ei predau în școlile organizate pe lângă biserici sau chiar în casele parohiale.

Obiectele predate de preoți

1. Religia (catehismul), era materia principală unde copiii învățau rugăciuni, poruncile, povești din Biblie și li se explicau valorile morale creștine.                                                                                           2. Citirea; se învăța cititul folosind cărți religioase (Psaltirea, Ceaslovul),  accentul era pus pe citirea corectă a textelor bisericești.                                                                                                                            3. Scrierea, elevii învățau să scrie litere și cuvinte simple  și adesea copiau texte religioase.                     4. Aritmetica (socotitul), noțiuni de bază: adunare, scădere, uneori înmulțire,  utilă pentru viața de zi cu zi.                                                                                                                                                                5. Cântarea bisericească, în unele cazuri, copiii învățau să cânte în strană, era importantă pentru slujbe.                                                                                                            

           Bibliografie generală (cărți și studii)

1.      Doru Radosav – Sentimentul religios la români (sec. XVII–XX). O privire istorică

2.      Keith Hitchins – Românii. 1774–1866

3.      Neagu Djuvara – O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri.

4.      Ioan-Aurel Pop – Națiunea română medievală: Solidarități etnice românești în secolele XIII–XVI, 1998; Românii și Români; O scurtă istorie, 1998;Istoria românilor, 2010; Memoriu topografic și statistic asupra Basarabiei, Valahiei și Moldovei, provincii ale Turciei în Europa.

5.      Articole din reviste istorice și teologice (ex: Mitropolia Moldovei, Saeculum).

6.      Constantin Mădularu, ”Mileanca. Studiu monografic pentru viitor” ( în curs de apariție)    

                                                         

                                                           ADDENDA

                     1880. Enoriași din parohia Mileanca

 ALUPOAE N. ION

 ANDRIEŞ GH. IFTIME

ANTOCE CONSTANTIN

BAHRIN NECULAI

BALAN ION

BĂLAN ILIE

BRĂILEANU DUMITRU

CARCEA ION

CĂLIN CONSTANTIN

CĂRUNTU  MIHAI -IOANA

CÂŞLARU  TOADER-MARGHIOALA

CHIRICA GHEORGHE

CHIRILĂ V.GHEORGHE

CIBOTARIU  ION - CASANDRA

CIBOTARIU  VASILE - CASANDRA

CIOBANU DUMITRU

CIOBANU ION

CIUBOTARIU GHEORGHE

CIUBOTARIU HERŞCU

CIUBOTARIU ION

CIUBOTARIU TOADER

CIURARIU GHEORGHE

COMANESCU    TOADER - IFTIMIA 

COMĂNESCU VASILE – IRINA

CONDREA  GH-MARIA

COVIŢ ILIE

CRACANĂ MIHAIL-RUXANDRA

CRACANĂ NATALIA -  GHEORGHE

CRACĂNĂ GH. GRIGORE

CRISTESCU C. CONSTANTIN

CRISTESCU GHEORGHE

DOROFTEI  VASILE-SAVETA

DUBIŢ  RAIHEL-MARIA

DUMITREI GR. ION

DUMITREL GHEORGHE

ENACHE  PETRACHE-SMARANDA

ENACHE GHEORGHE

FRIŢAL GHEORGHE

FRIŢAL R. VASILE

FRIŢEL  ION-MARIA

GALACHE CONSTANTIN

GAVRILESCU DUMITRU

GHILEŢECHE ION

GOREANU ION

HĂIDĂUŢU  GHEORGHE-ELENA

IEPURE  AURICA-GHEORGHE

IFTEME  DUMITRU-ECATERINA

IFTEME  DUMITRU-ELENA

IFTEME  TH- MARIA

IFTEME THEODOR

IFTIME DUMITRU

IFTIME ION

ILCU VASILE

ISACU CONSTANTIN

LIŞNEANU  TOADER

LUCA GHEORGHE

LUCA ION

MANOVICI NECULAI

MATEI I. V. GHEORGHE

MATEI T. ION

MATEI TOADER

MISTREANU SL. NICULAI

MOISA VASILE

MOISA VASILE

MOLDOVANU T. TOADER

MURARIU  GAFITA - TOADER

NECHIFURU VASILE

NICULESCU ION

NIŢĂ I. VASILE

ORNŞTEIN I. LAZĂR

PAIN IACOB

PALAMARU SL. DUMITRU

PALAMARIU  ION – ANGHELINA                                                                                                                             PĂSCĂREANU T. CONSTANTIN

PENTELEI ION

PETRESCU GHEORGHE

POMÂRLEANU GHEORGHE

PREPELIŢANU  GHEORGHE APETREI

RĂILEANU C. ION

RĂILEANU GH. CONSTANTIN

RĂILEANU V. GRIGORE

RĂILEANU VASILE-RARIŢA

SĂVESCU NECULAI

ŞTEFĂNESCU T. GHEORGHE

TACU DUMITRU

TARTACAN I. GHEORGHE

TĂNASĂ I. PETREA

TĂNASĂ T. GHEORGHE

TEODORESCU VASILE

ŢURCANAŞU I. MIHAI

ŢURCANU GHEORGHE

URSACHE  SANDU-ECATERINA

URSACHE DUMITRU

URSACHE GH. ION

VASILACHE I. D. TOADER

VASILIU I. GHEORGHE

VINTER H. LEON

VIŞINĂ GH. DUMITRU

VREME ILIE

ZAMBALIC GHEORGHE

ZET  A. ION

ZOLER M. SHIDELA

Duminica a 3-a după Paști (a Mironosițelor)

 

În vremea aceea a venit Iosif cel din Arimateea, sfetnic ales, care aștepta și el Împărăția lui Dumnezeu, și, îndrăznind, a intrat la Pilat și a cerut trupul lui Iisus. Iar Pilat s-a mirat că Iisus a murit așa curând și, chemând pe sutaș, l-a întrebat dacă a murit de mult.

 Deci, aflând de la sutaș, a dăruit lui Iosif trupul. Atunci Iosif, cumpărând giulgiu și coborându-L de pe cruce, L-a înfășurat în giulgiu și L-a pus într-un mormânt care era săpat în stâncă și a prăvălit o piatră la ușa mormântului. Iar Maria Magdalena și Maria, mama lui Iosi, priveau unde L-au pus. Și, după ce a trecut ziua sâmbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, și Salomeea au cumpărat miresme, ca să vină să-L ungă. 

Și dis-de-dimineață, în ziua cea dintâi a săptămânii, pe când răsărea soarele, au venit la mormânt; și ziceau între ele: Cine ne va prăvăli nouă piatra de la ușa mormântului? Dar, ridicându-și ochii, au văzut că piatra fusese răsturnată; căci era foarte mare.

 Și, intrând în mormânt, au văzut un tânăr șezând în partea dreaptă, îmbrăcat în veșmânt alb, și s-au spăimântat. Iar el le-a zis: Nu vă înspăimântați! Căutați pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus. Dar mergeți și spuneți ucenicilor Lui și lui Petru că va merge în Galileea mai înainte de voi; acolo Îl veți vedea, după cum v-a spus vouă. Și, ieșind, au fugit de la mormânt, căci erau cuprinse de frică și de uimire, și nimănui nimic n-au spus, căci se temeau.

Sf. Mare Mc. Gheorghe, purtătorul de biruinţă

 

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (†303) a trăit în timpul domniei împăratului persecutor al creştinilor, Diocleţian (284-305). 

Sfântul Gheorghe s-a născut într-o familie creştină. Tatăl său se numea Gherontie şi a fost ofiţer în armata romană, cu rang de stratilat. El era din Capadocia şi a slujit în armata romană în Armenia. Mama Sfântului Gheorghe se numea Polihronia. „Rămas fără tată, sfântul şi mama sa au plecat în Palestina, în cetatea Lida, locul de naştere al mamei sale, pentru că aveau rude şi multe averi ­acolo”, după cum aflăm din volumul al VIII-lea (luna aprilie) al Sinaxarului Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române. Sfântul Gheor­ghe a urmat cariera militară, ­după modelul tatălui său, ajungând în scurt timp la „demnitatea de duce” datorită vitejiei sale. El a ajuns în garda împăratului. 

La îndemnul împăratului Diocleţian, ginerele său, cezarul Maximian Galeriu, a pornit o persecuţie ­împotriva creştinilor în anul 303. Aflând acest lucru, Sfântul Gheor­ghe a venit în faţa împăratului şi a mărturisit că este creştin. „Uimit de această mărturisire, Diocleţian a dat poruncă să fie dus în temniţă şi pus la chinuri, ca să se lepede de credinţă. Sfântul Gheorghe a fost trecut prin toate chinurile muceniciei: loviri cu suliţa, bătăi la tălpi, lespezi de piatră pe piept, chinul la roată, groapa cu var, încălţăminte plină de cuie care îl înţepau în tălpi, băutură otrăvită, bătaie cu vine de bou şi altele. Toate acestea şi altele asemenea Sfântul Gheorghe le-a îndurat cu bărbăţie, stând tare în credinţă, întărit şi păzit de harul lui Dumnezeu” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul VIII, luna aprilie). 

Văzând curajul Sfântului în chinurile la care a fost supus, mulţi păgâni au devenit creştini. Mai ales că Sfântul Gheorghe, pe când era ţinut în temniţă, atingându-se de un mort, l-a înviat. Împăratul a încercat să-l determine să părăsească credinţa creştină promiţându-i ranguri imperiale şi averi, însă Sfântul a refuzat, rămânând până la capăt alături de Hristos. În faţa mărturisirii Sfântului Gheorghe, împăratul a ordonat să i se taie capul. El ajungând la locul unde urma să fie martirizat s-a rugat lui Dumnezeu, mulţumind pentru toate binefacerile primite. A primit cununa muceniciei în ziua de 23 aprilie 303.

Duminica a 2-a după Paști (a Sfântului Apostol Toma)

 

În ziua cea dintâi a săptămânii, fiind seară şi ușile încuiate, acolo unde erau adunați ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus şi a stat în mijlocul lor şi le-a zis: Pace vouă!

 Şi, zicând acestea, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii văzându-L pe Domnul. Atunci Iisus le-a zis iarăși: Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi. Şi, spunând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luați Duh Sfânt! Cărora veți ierta păcatele, le vor fi iertate, şi cărora le veți ține, ținute vor fi.

 Însă Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Iisus. Deci i-au spus lui ceilalți ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede. Şi, după opt zile, ucenicii Lui erau iarăși înăuntru, şi Toma era împreună cu ei. 

Şi a venit Iisus, ușile fiind încuiate, şi a stat în mijlocul lor şi a zis: Pace vouă! Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele, şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea, şi nu fi necredincios, ci credincios! 

A răspuns Toma şi I-a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu! Iisus i-a zis: Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiți cei ce n-au văzut şi au crezut! Iisus a făcut înaintea ucenicilor Săi şi alte multe minuni, care nu sunt scrise în cartea aceasta. Iar acestea s-au scris ca să credeți că Iisus este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi, crezând, viață să aveți în numele Lui.

A îneput școala după vacanța de Paște

 

Elevii se întorc la școală de miercuri, 15 aprilie, la trei zile după Paștele ortodox.

 După vacanța de Paște, începe ultimul modul de cursuri al anului școlar 2025-2026, care se va încheia vineri, 19 iunie.

 Vacanța de Paște a început în 4 aprilie. În acest an școlar, elevii au cinci perioade de cursuri, organizate în module, și tot atâtea vacanțe. 

La revenirea din vacanța de Paște, ei vor intra în ultimul modul de cursuri din acest an școlar. 

Următoarea vacanță a elevilor este cea mare, din vară, care va începe vineri, 19 iunie, și se va încheia în 6 septembrie. Elevii claselor a VIII-a și a XII-a, care au de susținut Evaluarea Națională, respectiv Bacalaureatul, vor încheia anul școlar mai devreme.

 Elevii clasei a VIII-a vor susține Evaluarea Naţională 2026 în perioada 22-26 iunie. 

Rezultatele înainte de contestații vor fi afișate în 2 iulie, iar cele finale, în 9 iulie. Bacalaureatul 2026 va începe în 8 iunie, cu probele orale, iar probele scrise vor fi între 29 iunie şi 3 iulie. 

Primele rezultate la BAC 2026 vor fi anunțate în 7 iulie, iar rezultatele finale, după contestații, în 13 iulie.