Ghișeul.ro - plata online a impozitelor

 

Proiectul legii privind reforma administrației, pus în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării, obligă primăriile să se înroleze în maximum 6 luni în platforma ghiseul.ro pentru plata online a impozitelor. 

Proiectul prevede că primăriile care refuză această înrolare în platforma nu vor mai primi bani de la guvern. 

Plata online a impozitelor a fost cerută insistent de cetățeni de un deceniu pentru a evita pierderea de timp la ghișee.

 Multe primării s-au înrolat deja în platforma ghiseul.ro, dar există sute de localități unde acest lucru s-a realizat. 

Prevederile din proiectul de lege pe care premierul Ilie Bolojan vrea să își asume răspunderea în fața Parlamentului: 

(1) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, toate unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale sunt obligate să se înregistreze în Sistemul National Electronic de Plată Online (SNEP). 

(2) Agenția pentru Agenda Digitală a României verifică respectarea prevederilor alin. (1) și sesizează Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/Administrațiile județene ale finanțelor publice în cazul nerespectării acestora.

(3) În cazul nerespectării prevederilor alin. (1) directorii direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice/șefii administrațiilor județene ale finanţelor publice sistează alimentarea atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, cu excepția plăților pentru achitarea drepturilor salariale și a contribuțiilor aferente, inclusiv a drepturilor cuvenite asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, precum și a indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav și a plăților privind finanțarea sistemului de protecție socială, după caz, atunci când nu pot fi asigurate din venituri proprii. Alocarea și utilizarea cotelor defalcate din impozitul pe venit și a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, care au fost sistate în condițiile altor acte normative, se mențin. 

(4) Alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, se reia la data respectării prevederilor alin. (1), în baza comunicării Agenției pentru Agenda Digitală a României.

Despre super-gripă K

 

Sentimentul din ultimele săptămâni că „toți suntem răciți” are justificare în realitatea că super-gripa K, tulpina de virus gripal cea mai răspândită în acest sezon în Europa, a ajuns și în România. 

E contagioasă și are nouă tulpină „mutantă”, care face ca și persoanele vaccinate să se poată îmbolnăvi de gripă Statistica Institutului Național de Sănătate Publică arată că numărul de îmbolnăviri de gripă în ultima săptămână în care datele au fost centralizate este de aproape 4 ori mai mare decât media ultimelor 5 sezoane 10.570 de cazuri de gripă clinică s-au înregistrat la nivel național în săptămâna 29 decembrie 2025 – 4 ianuarie, cea mai recentă perioadă centralizată de Institutul Național de Sănătate Publică. 

Numărul conține doar pacienții care merg la spital și la medic în general. El, în realitate, este mult mai mare, Asta pentru că, în mod just, spun medicii, nu oricine trebuie să meargă la spital. Numărul este în scădere față de săptămâna anterioară (12.630 de cazuri), dar specialiștii INSP vorbesc despre o „subraportare în contextul sărbătorilor de iarnă”. 

Vorbim însă, conform INSP, de 3,8 ori mai mult faţă de media ultimelor cinci sezoane (2.778). Și e mai mult decât dublu, de 2,2 ori mai mult, faţă de aceeaşi săptămână a sezonului precedent (4.694). 

În aceeaşi săptămână, INSP a anunțat și 8 decese la persoane care sufereau de gripă. În total, de la debutul acestui sezon rece, s-au înregistrat 11 decese. 

 Cei mai mulți dintre pacienți sunt diagnosticați cu varianta K a virusului gripal, care în Europa a primit denumirea de „super gripa K”. Este o tulpină a gripei A, iar prezența sa în România a fost confirmată prin secvențiere în laboratorul de genetică al Institutului „Matei Balș”.

 Simptomele provocate de gripa K sunt similare celor ale gripei „clasice”. în cazul gripei, afectarea stării de sănătate este generală, cu „febră mare, dureri musculare, dureri mari de cap, eventual cu dureri de gât și tuse seacă. Efectiv, omul este pus în pat. gripa nu e o simplă răceală, e o boală care te pune la pat. Durează, în general, ca episod acut, o săptămână, dar poate să dureze și mai mult. 

Uneori, simptomatologia, spre exemplu tusea, poate persista și după această perioadă. Lumea crede că este tot episodul acut. Poate fi vorba despre un simptom care rămâne ca evoluție prelungită, dar nu înseamnă că am febră înaltă sau că am un risc prelungit de a face complicații. 

La copiii cu vârsta sub 3 luni, antitermicul (Paracetamol) se administrează atunci când febra urcă la 38, iar peste vârsta de 3 luni antitermicul ar trebui administrat doar atunci când febra ajunge la 38. Medicul de familie mai spune că nu toți pacienții cu gripă ar trebui să ia medicamente antivirale, deoarece „antiviralul este eficient numai dacă este administrat în primele 24-48 de ore de la apariția simptomelor. El scade simptomatologia în momentul în care îl administrezi foarte repede.

Ideal era ca vaccinul să fie făcut în luna noiembrie. Dar, dacă nu am făcut-o până acum, e clar că e important să ne protejăm individual. Odată vaccinat, probabilitatea de a face o formă severă de boală, care să îți pună viața în pericol, este mult mai mică. (Sursa: hotnews)

Duminica după Botezul Domnului (Începutul propovăduirii Domnului)

 

În vremea aceea, auzind că Ioan a fost întemnițat, Iisus a plecat în Galileea. 

Și, părăsind Nazaretul, a venit să locuiască în Capernaum, lângă mare, în hotarele lui Zabulon și Neftali, ca să se împlinească ceea ce s-a zis prin Isaia prorocul, care zice: „Pământul lui Zabulon și pământul lui Neftali spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; poporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare și celor ce ședeau în latura și în umbra morții lumină le-a răsărit”. 

De atunci a început Iisus să propovă­duiască și să spună: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor”.

Vacanţa de iarnă s-a terminat

 Elevii revin astăzi la cursuri după vacanţa prilejuită de sărbătorile de iarnă. Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, anul şcolar 2025 – 2026 este structurat pe intervale de cursuri şi vacanţe, după cum urmează: 

Intervale de cursuri :

– de luni 8 septembrie 2025 până vineri 24 octombrie 2025; 

– de luni 3 noiembrie 2025 până vineri 19 decembrie;

 – de joi 8 ianuarie 2026 până vineri 6 februarie 2026, respectiv vineri 13 februarie 2026 sau vineri 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor şcolare;

 – de luni 16 februarie 2026, respectiv luni 23 februarie 2026 sau luni 2 martie 2026, la decizia inspectoratelor şcolare, după caz, până vineri 3 aprilie 2026;

 – de miercuri 15 aprilie 2026 până vineri 19 iunie 2026 

Intervale de vacanţă: 

– de sâmbătă 25 octombrie 2025 până duminică 2 noiembrie 2025;

 – de sâmbătă 20 decembrie 2025 până miercuri 7 ianuarie 2026;

 – o săptămână, la decizia inspectoratelor şcolare, în perioada 9 februarie – 1 martie 2026;

 – de sâmbătă 4 aprilie 2026 până marţi 14 aprilie 2026;

 – de sâmbătă 20 iunie 2026 până duminică 6 septembrie 2026.

 Programele „Şcoala altfel” şi „Săptămâna verde” se desfăşoară în perioada 8 septembrie 2025 – 3 aprilie 2026, în baza deciziilor luate de unităţile de învăţământ.

Sfântul Proroc Ioan Botezătorul

 

A doua zi după Botezul Domnului, Sfinţii Părinţi ai Bisericii au rânduit a se prăznui Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, căci se cădea a cinsti cu praznic pe cel ce a slujit la taina Botezului dumnezeiesc, punând mâna sa pe creştetul Stăpânului. Sfântul Proroc Ioan a descoperit cel dintâi lumii, după semnul ce i s-a dat de sus, că Hristos-Domnul este adevăratul Mesia, trimisul lui Dumnezeu Cel mult aşteptat să vină să ne cureţe, să ne sfinţească şi să ne mântuiască. 

Sfântul Ioan a fost Proroc şi Înaintemergător al Domnului, pecetluit fiind cu această chemare încă de la venirea sa pe lume, printr-o naştere minunată, vestită de înger (Luca 1, 17; 76). El face ceea ce predică, prin înfrânarea şi viaţa de jertfă pe care o duce; îmbrăcat în haină aspră de păr de cămilă, nemâncând pâine, nici bând vin (Matei 3, 4; Luca 7, 33), hrănindu-se doar cu lăcuste şi miere sălbatică, precum un adevărat înger în trup.

 De aceea, Sfântul Ioan Botezătorul este reprezentat în unele icoane având două aripi mari la spate, ce amintesc de cuvintele profetului Maleahi „Iată, Eu trimit pe îngerul Meu şi va găti calea înaintea feţei Mele” (Maleahi 3, 1). Pictat în acest fel, Sfântul Ioan nu este doar un simbol al mesagerului, ci și al vieții ascetice a unui „înger pământesc și om ceresc”. Mântuitorul Însuşi îl cinsteşte pe Sfântul Proroc Ioan Botezătorul ca pe un adevărat profet zicând: „Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie?... Un proroc? Da, zic, vouă, şi mai mult decât un proroc... Adevărat zic vouă: Nu s-a ridicat între cei născuţi din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul” (Matei 11, 7; 9; 11).

Botezul Domnului (Dumnezeiasca Arătare - Boboteaza)

 

Pe când Ioan boteza în râul Iordan pe fiii lui Israel care-şi mărturiseau păcatele, a venit la el Domnul Iisus Hristos, din Galileea, fiind de 30 de ani. În acea vreme, Ioan spunea poporului: „Eu vă botez cu apă, dar vine Cel ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor. El vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc” (Luca 3, 16). Deci a venit Iisus să Se boteze, deşi nu Îi trebuia Botezul, ca Unul care era curat şi fără de păcat, născut fiind de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria. Şi L-a cunoscut Ioan cu duhul şi se smerea pe sine zicând: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?” (Matei 3, 14). 

Fiindcă Sfântul Ioan avea nevoie cu adevărat să fie botezat de Domnul Iisus Hristos, ca unul ce era în păcatul neascultării protopărinţilor Adam şi Eva, ce era asupra a tot neamul omenesc. Însă Hristos-Domnul a zis către Ioan: „Lasă acum, că aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea” (Matei 3, 15). Deci s-a botezat Iisus în Iordan la vârsta bărbatului desăvârşit, adică la 30 de ani. Şi ieşind Domnul din ape, I s-au deschis Lui cerurile, iar Duhul lui Dumnezeu S-a coborât peste El în chip de porumbel („nu în trup de porumbel – trebuie ştiut bine lucrul acesta” – atrage atenţia Sfântul Ioan Gură de Aur), iar din cer, glasul Tatălui s-a auzit zicând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit” (Matei 3, 17). A venit Mântuitorul Iisus la ape, ca să sfinţească firea apelor; a venit să Se boteze, ca să ne pregătească nouă scăldătoarea Sfântului Botez; a venit la Ioan, ca acesta să fie pentru El martor adevărat, ca unul ce a văzut pe Duhul Sfânt pogorându-Se peste El.

Ajunul Bobotezei: Post negru

 

Pe 5 ianuarie, credincioșii ortodocși din Botoșani și întreaga Moldovă țin post negru în Ajunul Bobotezei. 

Această zi marchează începutul sărbătorilor de iarnă și este însoțită de tradiții și rugăciuni.

 Pe 5 ianuarie, credincioșii ortodocși din Botoșani, dar și din alte județe ale Moldovei, marchează Ajunul Bobotezei printr-un post aspru, cunoscut drept post negru.

 În această zi, cei care pot respecta rânduiala nu mănâncă și nu beau nimic până la sfințirea apei, pregătindu-se astfel pentru sărbătoarea Bobotezei din 6 ianuarie. 

Postul este însoțit de rugăciune, iar preoții recomandă ca persoanele care nu pot ține post negru din motive de sănătate să postească măcar cu alimente de post, fără carne, ouă sau lactate.

 Ajunul Bobotezei este considerat primul moment important de post din noul an, având o semnificație aparte pentru comunitățile ortodoxe din nord-estul țării.

 Pe lângă post, ziua de 5 ianuarie este legată de o serie de tradiții și obiceiuri, respectate în special în mediul rural din județele Botoșani, Iași, Suceava și Vaslui. 

În multe sate, oamenii se pregătesc pentru sfințirea apei, iar gospodăriile sunt curățate, iar mesele rămân neatinse până la finalul slujbei de la biserică.

 Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai importante praznice ale anului bisericesc, iar pregătirile din ajun subliniază importanța spirituală a momentului. 

Preoții din zonă reamintesc că postul și rugăciunea din Ajunul Bobotezei sunt menite să îi apropie pe credincioși de semnificația sărbătorii și să aducă binecuvântare în casele lor.