1880. Mileanca. Viața religioasă a comunității.

 

În secolul al XIX-lea, viața religioasă ocupa un loc central în existența comunităților rurale. Satul tradițional era profund ancorat în credință, iar biserica reprezenta nucleul spiritual, social și cultural al vieții cotidiene. Într-o lume în care accesul la educație și informație era limitat, religia oferea repere morale, explicații asupra lumii și un cadru stabil pentru organizarea vieții.                   Un rol esențial în comunitate îl avea biserica, instituția în jurul căreia gravita întreaga viață a satului. Participarea la slujbele religioase, în special duminica și în zilele de sărbătoare, era nu doar o datorie spirituală, ci și una socială. Preotul era o figură de autoritate, respectată de toți sătenii. El nu era doar conducător spiritual, ci și sfătuitor, mediator în conflicte și, uneori, chiar învățător pentru copiii satului. În lipsa altor instituții, biserica îndeplinea multiple funcții esențiale pentru comunitate.                                                                                                                               Viața religioasă era strâns legată de tradițiile și obiceiurile populare. Marile sărbători creștine, precum Paștele și Crăciunul, erau celebrate prin ritualuri complexe, care îmbinau elemente religioase cu tradiții transmise din generație în generație. Posturile erau respectate cu strictețe, iar momentele importante din viața omului — botezul, cununia și înmormântarea — erau marcate prin ceremonii religioase. În același timp, credința creștină coexistă adesea cu superstiții și practici vechi, unele provenind din perioada precreștină, cum ar fi credința în spirite, farmece sau obiecte protectoare.                                                                                                                                    Educația religioasă avea, de asemenea, un rol important. În multe sate, primele forme de învățământ erau organizate pe lângă biserică. Copiii învățau rugăciuni, cântări religioase și, uneori, elemente de bază de citire și scriere folosind cărți bisericești. Astfel, religia contribuia nu doar la formarea spirituală, ci și la dezvoltarea culturală a comunității.                                                 Religia influența profund și organizarea vieții cotidiene. Calendarul religios stabilea ritmul muncilor agricole și al activităților zilnice. Sărbătorile și posturile marcau perioade de muncă sau de odihnă, iar respectarea acestora era considerată esențială pentru bunăstarea comunității. Normele morale promovate de biserică — respectul, solidaritatea, cinstea — reglementau relațiile dintre oameni și contribuiau la menținerea ordinii sociale.                                                                  În secolul al XIX-lea, mai ales în mediul rural, preoții aveau un rol important și în educație, deoarece erau printre puținii oameni instruiți din sat. Ei predau în școlile organizate pe lângă biserici sau chiar în casele parohiale.

Obiectele predate de preoți

1. Religia (catehismul), era materia principală unde copiii învățau rugăciuni, poruncile, povești din Biblie și li se explicau valorile morale creștine.                                                                                           2. Citirea; se învăța cititul folosind cărți religioase (Psaltirea, Ceaslovul),  accentul era pus pe citirea corectă a textelor bisericești.                                                                                                                            3. Scrierea, elevii învățau să scrie litere și cuvinte simple  și adesea copiau texte religioase.                     4. Aritmetica (socotitul), noțiuni de bază: adunare, scădere, uneori înmulțire,  utilă pentru viața de zi cu zi.                                                                                                                                                                5. Cântarea bisericească, în unele cazuri, copiii învățau să cânte în strană, era importantă pentru slujbe.                                                                                                            

           Bibliografie generală (cărți și studii)

1.      Doru Radosav – Sentimentul religios la români (sec. XVII–XX). O privire istorică

2.      Keith Hitchins – Românii. 1774–1866

3.      Neagu Djuvara – O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri.

4.      Ioan-Aurel Pop – Națiunea română medievală: Solidarități etnice românești în secolele XIII–XVI, 1998; Românii și Români; O scurtă istorie, 1998;Istoria românilor, 2010; Memoriu topografic și statistic asupra Basarabiei, Valahiei și Moldovei, provincii ale Turciei în Europa.

5.      Articole din reviste istorice și teologice (ex: Mitropolia Moldovei, Saeculum).

6.      Constantin Mădularu, ”Mileanca. Studiu monografic pentru viitor” ( în curs de apariție)    

                                                         

                                                           ADDENDA

                     1880. Enoriași din parohia Mileanca

 ALUPOAE N. ION

 ANDRIEŞ GH. IFTIME

ANTOCE CONSTANTIN

BAHRIN NECULAI

BALAN ION

BĂLAN ILIE

BRĂILEANU DUMITRU

CARCEA ION

CĂLIN CONSTANTIN

CĂRUNTU  MIHAI -IOANA

CÂŞLARU  TOADER-MARGHIOALA

CHIRICA GHEORGHE

CHIRILĂ V.GHEORGHE

CIBOTARIU  ION - CASANDRA

CIBOTARIU  VASILE - CASANDRA

CIOBANU DUMITRU

CIOBANU ION

CIUBOTARIU GHEORGHE

CIUBOTARIU HERŞCU

CIUBOTARIU ION

CIUBOTARIU TOADER

CIURARIU GHEORGHE

COMANESCU    TOADER - IFTIMIA 

COMĂNESCU VASILE – IRINA

CONDREA  GH-MARIA

COVIŢ ILIE

CRACANĂ MIHAIL-RUXANDRA

CRACANĂ NATALIA -  GHEORGHE

CRACĂNĂ GH. GRIGORE

CRISTESCU C. CONSTANTIN

CRISTESCU GHEORGHE

DOROFTEI  VASILE-SAVETA

DUBIŢ  RAIHEL-MARIA

DUMITREI GR. ION

DUMITREL GHEORGHE

ENACHE  PETRACHE-SMARANDA

ENACHE GHEORGHE

FRIŢAL GHEORGHE

FRIŢAL R. VASILE

FRIŢEL  ION-MARIA

GALACHE CONSTANTIN

GAVRILESCU DUMITRU

GHILEŢECHE ION

GOREANU ION

HĂIDĂUŢU  GHEORGHE-ELENA

IEPURE  AURICA-GHEORGHE

IFTEME  DUMITRU-ECATERINA

IFTEME  DUMITRU-ELENA

IFTEME  TH- MARIA

IFTEME THEODOR

IFTIME DUMITRU

IFTIME ION

ILCU VASILE

ISACU CONSTANTIN

LIŞNEANU  TOADER

LUCA GHEORGHE

LUCA ION

MANOVICI NECULAI

MATEI I. V. GHEORGHE

MATEI T. ION

MATEI TOADER

MISTREANU SL. NICULAI

MOISA VASILE

MOISA VASILE

MOLDOVANU T. TOADER

MURARIU  GAFITA - TOADER

NECHIFURU VASILE

NICULESCU ION

NIŢĂ I. VASILE

ORNŞTEIN I. LAZĂR

PAIN IACOB

PALAMARU SL. DUMITRU

PALAMARIU  ION – ANGHELINA                                                                                                                             PĂSCĂREANU T. CONSTANTIN

PENTELEI ION

PETRESCU GHEORGHE

POMÂRLEANU GHEORGHE

PREPELIŢANU  GHEORGHE APETREI

RĂILEANU C. ION

RĂILEANU GH. CONSTANTIN

RĂILEANU V. GRIGORE

RĂILEANU VASILE-RARIŢA

SĂVESCU NECULAI

ŞTEFĂNESCU T. GHEORGHE

TACU DUMITRU

TARTACAN I. GHEORGHE

TĂNASĂ I. PETREA

TĂNASĂ T. GHEORGHE

TEODORESCU VASILE

ŢURCANAŞU I. MIHAI

ŢURCANU GHEORGHE

URSACHE  SANDU-ECATERINA

URSACHE DUMITRU

URSACHE GH. ION

VASILACHE I. D. TOADER

VASILIU I. GHEORGHE

VINTER H. LEON

VIŞINĂ GH. DUMITRU

VREME ILIE

ZAMBALIC GHEORGHE

ZET  A. ION

ZOLER M. SHIDELA

Duminica a 3-a după Paști (a Mironosițelor)

 

În vremea aceea a venit Iosif cel din Arimateea, sfetnic ales, care aștepta și el Împărăția lui Dumnezeu, și, îndrăznind, a intrat la Pilat și a cerut trupul lui Iisus. Iar Pilat s-a mirat că Iisus a murit așa curând și, chemând pe sutaș, l-a întrebat dacă a murit de mult.

 Deci, aflând de la sutaș, a dăruit lui Iosif trupul. Atunci Iosif, cumpărând giulgiu și coborându-L de pe cruce, L-a înfășurat în giulgiu și L-a pus într-un mormânt care era săpat în stâncă și a prăvălit o piatră la ușa mormântului. Iar Maria Magdalena și Maria, mama lui Iosi, priveau unde L-au pus. Și, după ce a trecut ziua sâmbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, și Salomeea au cumpărat miresme, ca să vină să-L ungă. 

Și dis-de-dimineață, în ziua cea dintâi a săptămânii, pe când răsărea soarele, au venit la mormânt; și ziceau între ele: Cine ne va prăvăli nouă piatra de la ușa mormântului? Dar, ridicându-și ochii, au văzut că piatra fusese răsturnată; căci era foarte mare.

 Și, intrând în mormânt, au văzut un tânăr șezând în partea dreaptă, îmbrăcat în veșmânt alb, și s-au spăimântat. Iar el le-a zis: Nu vă înspăimântați! Căutați pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus. Dar mergeți și spuneți ucenicilor Lui și lui Petru că va merge în Galileea mai înainte de voi; acolo Îl veți vedea, după cum v-a spus vouă. Și, ieșind, au fugit de la mormânt, căci erau cuprinse de frică și de uimire, și nimănui nimic n-au spus, căci se temeau.

Sf. Mare Mc. Gheorghe, purtătorul de biruinţă

 

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (†303) a trăit în timpul domniei împăratului persecutor al creştinilor, Diocleţian (284-305). 

Sfântul Gheorghe s-a născut într-o familie creştină. Tatăl său se numea Gherontie şi a fost ofiţer în armata romană, cu rang de stratilat. El era din Capadocia şi a slujit în armata romană în Armenia. Mama Sfântului Gheorghe se numea Polihronia. „Rămas fără tată, sfântul şi mama sa au plecat în Palestina, în cetatea Lida, locul de naştere al mamei sale, pentru că aveau rude şi multe averi ­acolo”, după cum aflăm din volumul al VIII-lea (luna aprilie) al Sinaxarului Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române. Sfântul Gheor­ghe a urmat cariera militară, ­după modelul tatălui său, ajungând în scurt timp la „demnitatea de duce” datorită vitejiei sale. El a ajuns în garda împăratului. 

La îndemnul împăratului Diocleţian, ginerele său, cezarul Maximian Galeriu, a pornit o persecuţie ­împotriva creştinilor în anul 303. Aflând acest lucru, Sfântul Gheor­ghe a venit în faţa împăratului şi a mărturisit că este creştin. „Uimit de această mărturisire, Diocleţian a dat poruncă să fie dus în temniţă şi pus la chinuri, ca să se lepede de credinţă. Sfântul Gheorghe a fost trecut prin toate chinurile muceniciei: loviri cu suliţa, bătăi la tălpi, lespezi de piatră pe piept, chinul la roată, groapa cu var, încălţăminte plină de cuie care îl înţepau în tălpi, băutură otrăvită, bătaie cu vine de bou şi altele. Toate acestea şi altele asemenea Sfântul Gheorghe le-a îndurat cu bărbăţie, stând tare în credinţă, întărit şi păzit de harul lui Dumnezeu” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul VIII, luna aprilie). 

Văzând curajul Sfântului în chinurile la care a fost supus, mulţi păgâni au devenit creştini. Mai ales că Sfântul Gheorghe, pe când era ţinut în temniţă, atingându-se de un mort, l-a înviat. Împăratul a încercat să-l determine să părăsească credinţa creştină promiţându-i ranguri imperiale şi averi, însă Sfântul a refuzat, rămânând până la capăt alături de Hristos. În faţa mărturisirii Sfântului Gheorghe, împăratul a ordonat să i se taie capul. El ajungând la locul unde urma să fie martirizat s-a rugat lui Dumnezeu, mulţumind pentru toate binefacerile primite. A primit cununa muceniciei în ziua de 23 aprilie 303.

Duminica a 2-a după Paști (a Sfântului Apostol Toma)

 

În ziua cea dintâi a săptămânii, fiind seară şi ușile încuiate, acolo unde erau adunați ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus şi a stat în mijlocul lor şi le-a zis: Pace vouă!

 Şi, zicând acestea, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii văzându-L pe Domnul. Atunci Iisus le-a zis iarăși: Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi. Şi, spunând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luați Duh Sfânt! Cărora veți ierta păcatele, le vor fi iertate, şi cărora le veți ține, ținute vor fi.

 Însă Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Iisus. Deci i-au spus lui ceilalți ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede. Şi, după opt zile, ucenicii Lui erau iarăși înăuntru, şi Toma era împreună cu ei. 

Şi a venit Iisus, ușile fiind încuiate, şi a stat în mijlocul lor şi a zis: Pace vouă! Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele, şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea, şi nu fi necredincios, ci credincios! 

A răspuns Toma şi I-a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu! Iisus i-a zis: Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiți cei ce n-au văzut şi au crezut! Iisus a făcut înaintea ucenicilor Săi şi alte multe minuni, care nu sunt scrise în cartea aceasta. Iar acestea s-au scris ca să credeți că Iisus este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi, crezând, viață să aveți în numele Lui.

A îneput școala după vacanța de Paște

 

Elevii se întorc la școală de miercuri, 15 aprilie, la trei zile după Paștele ortodox.

 După vacanța de Paște, începe ultimul modul de cursuri al anului școlar 2025-2026, care se va încheia vineri, 19 iunie.

 Vacanța de Paște a început în 4 aprilie. În acest an școlar, elevii au cinci perioade de cursuri, organizate în module, și tot atâtea vacanțe. 

La revenirea din vacanța de Paște, ei vor intra în ultimul modul de cursuri din acest an școlar. 

Următoarea vacanță a elevilor este cea mare, din vară, care va începe vineri, 19 iunie, și se va încheia în 6 septembrie. Elevii claselor a VIII-a și a XII-a, care au de susținut Evaluarea Națională, respectiv Bacalaureatul, vor încheia anul școlar mai devreme.

 Elevii clasei a VIII-a vor susține Evaluarea Naţională 2026 în perioada 22-26 iunie. 

Rezultatele înainte de contestații vor fi afișate în 2 iulie, iar cele finale, în 9 iulie. Bacalaureatul 2026 va începe în 8 iunie, cu probele orale, iar probele scrise vor fi între 29 iunie şi 3 iulie. 

Primele rezultate la BAC 2026 vor fi anunțate în 7 iulie, iar rezultatele finale, după contestații, în 13 iulie.

Duminica a 6-a din post (a Floriilor)

 

În vremea aceea, cu şase zile înainte de Paşti, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morţi. Şi I-au făcut acolo cină şi Marta slujea.

 Iar Lazăr era unul dintre cei ce şedeau cu El la masă. Deci Maria, luând o litră cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Iisus şi le-a şters cu părul capului ei, iar casa s-a umplut de mireasma mirului. Dar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, care avea să-L vândă, a zis: Pentru ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de dinari şi să-i fi dat săracilor?

 Însă el a zis aceasta nu pentru că îi era grijă de săraci, ci pentru că era fur şi, având punga, lua din ce se punea în ea. A zis, deci, Iisus: Las-o, că pentru ziua îngropării Mele l-a păstrat. Că pe săraci totdeauna îi aveţi cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna. Deci, mulţime mare de iudei au aflat că este acolo şi au venit nu numai pentru Iisus, ci să vadă şi pe Lazăr, pe care-l înviase din morţi.

 Şi s-au sfătuit arhiereii ca şi pe Lazăr să-l omoare, căci, din pricina lui, mulţi dintre iudei mergeau şi credeau în Iisus. A doua zi, mulţimea cea mare, care se adunase la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, a luat ramuri de finic şi a ieşit întru întâmpinarea Lui şi striga: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel! 

Şi Iisus, găsind un asin tânăr, a şezut pe el, precum este scris: „Nu te teme, fiica Sionului! Iată, Împăratul tău vine şezând pe mânzul asinei”. Acestea nu le-au înţeles ucenicii Lui la început, dar, când S-a preaslăvit Iisus, atunci şi-au adus aminte că acestea erau scrise despre El şi că acestea I le-au făcut Lui. Aşadar, dădea mărturie mulţimea care era cu El când l-a strigat pe Lazăr din mormânt şi l-a înviat din morţi. De aceea L-a şi întâmpinat mulţimea, pentru că auzise că El a făcut minunea aceasta.

vacanța de Paște a elevilor

 

Vineri, 03.04.2026, elevii intră în vacanța de Paște, odată cu încheierea penultimului modul al anului școlar.

 Urmează o perioadă de respiro de 11 zile, iar din 15 aprilie copiii și profesorii revin la școală. 

Ultimul modul va fi unul încărcat pentru o parte dintre ei: elevii din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor susține Evaluarea Națională în luna mai, iar cei de a VIII-a și XII-a se vor afla pe ultima sută de metri cu pregătirea pentru examenele naționale.

 Toate acestea vor avea loc pe fondul oboselii pe care elevii o resimt la final de an școlar. Pentru că ultimul modul va fi unul stresant nu doar pentru elevii care susțin evaluările naționale, ci și pentru cei care vor învăța pentru menținerea sau creșterea mediilor la final de an școlar, e important ca vacanța aceasta să fie una de odihnă. În cazul în care există teme, e recomandat ca ele să fie organizate în așa fel încât să permită copiilor să se relaxeze și să-și încarce bateriile.

 Conform reglementărilor Ministerului Educației, în perioadele de vacanță elevii nu ar trebui să primească teme obligatorii, acestea fiind considerate, cel mult, recomandări suplimentare, cu statut opțional.

 Practic, vacanțele sunt gândite ca intervale de odihnă reală, în care copilul are dreptul să iasă din ritmul școlar. Ce urmează după vacanță: ultimul modul, diferit ca ritm și miză față de cele anterioare.

 După această pauză, copiii intră în ultimul modul al anului școlar, care începe miercuri, 15 aprilie 2026, și se încheie, pentru majoritatea elevilor, vineri, 19 iunie 2026.

 Elevii claselor a II-a, a IV-a și a VI-a susțin în luna mai Evaluarea Națională, o testare prin care se verifică nivelul lor, în așa fel încât să poată fi evaluată, în timp, evoluția. Aceste testări nu necesită o pregătire specială. 

Datele la care au loc sunt următoarele: Evaluarea națională clasa a II-a: 12 mai: Limbă și comunicare- scris 

13 mai: Limbă și comunicare- citit 

14 mai: Matematică și explorarea mediului- scris

 Evaluarea națională clasa a IV-a: 19 mai: Limbă și comunicare 20 mai: Matematică și științe ale naturii Evaluarea națională clasa a VI-a: 26 mai: Limbă și comunicare 27 mai: Matematică și științe ale naturii