Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile)

 

În ziua cea din urmă - ziua cea mare a sărbătorii -, Iisus a stat între ei şi a strigat, zicând: Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să bea. 

Cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura, râuri de apă vie vor curge din lăuntrul său. 

Iar aceasta a zis-o despre Duhul pe Care aveau să-L primească cei ce au crezut în El. Căci încă nu era dat Duhul, pentru că Iisus încă nu fusese preaslăvit. 

Deci, mulţi din popor, auzind cuvintele acestea, ziceau: Cu adevărat, Acesta este Prorocul. Iar alţii ziceau: Acesta este Hristos.

 Iar alţii ziceau: Nu cumva din Galileea va să vină Hristos? N-a zis oare Scriptura că Hristos va să vină din seminţia lui David şi din cetatea Betleem, de unde era David? 

Şi s-a făcut dezbinare în mulţime pentru El. Şi unii dintre ei voiau să-L prindă, dar nimeni n-a pus mâinile pe El. Deci slugile au venit la arhierei şi la farisei, iar aceia le-au zis: De ce nu L-aţi adus? Slugile au răspuns: Niciodată n-a vorbit un om aşa cum vorbeşte Acest Om.

 Deci le-au răspuns fariseii: Nu cumva aţi fost şi voi amăgiţi? Nu cumva a crezut în El cineva dintre căpetenii sau dintre farisei? Dar mulţimea aceasta, care nu cunoaşte Legea, este blestemată!

 A zis către ei Nicodim, cel ce venise mai înainte la El noaptea, fiind unul dintre ei: Nu cumva Legea noastră judecă pe om, dacă nu-l ascultă mai întâi şi nu ştie ce a făcut? Ei au răspuns şi i-au zis: Nu cumva şi tu eşti din Galileea? Cercetează şi vezi că din Galileea nu s-a ridicat proroc. 

Şi s-a dus fiecare la casa lui.

 Deci, iarăşi a vorbit Iisus, zicând: Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.

Moșii de vară 2023. Tradiții și obiceiuri

 

De Moșii de vară se pomenesc morții, iar anul acesta, pomenirea celor trecuți dincolo se face pe 3 iunie, cu o zi înainte de Rusalii.

 În fiecare an, în calendarul creștin ortodox se pomenesc Moșii de vară sau Sâmbăta Morților.

 Sărbătoarea are ca scop pomenirea celor dragi, care au plecat dintre noi, însă pe care nu i-am uitat. 

În dimineața de Sâmbăta Morților, oamenii merg la biserică, participă la slujbe și dau alimente de pomană. 

Totul pentru sufletele celor care nu mai sunt printre noi.

 Creștinii merg la biserică cu pachete și colivă, care sunt sfințite de preot și mai apoi sunt împărțite persoanelor nevoiașe. 

Sâmbătă dimineața, preoții săvârșesc Sfânta Liturghie și se roagă, citind numele tuturor morților trecuți în pomelnice. 

De Moșii de vară, oamenii merg la mormintele celor dragi și aprind lumânări, dau cu tămâie și aduc flori. În unele zone, după slujba de pomenire de la biserică, se merge alături de preot la mormântul celui drag care a decedat. 

Acolo preotul face o slujbă. În dimineața zilei în care se pomenesc morții, oamenii merg la biserică și duc colivă, vin și prescuri, pentru a fi sfințite. 

Pomana trebuie împărțită în primul rând persoanelor nevoiașe, dar poate fi oferită și celor prezenți în biserică. 

Pe lângă colivă, vin și prescuri, creștinii pot împărți vase cu mâncare, fructe, dar și plăcinte sau diverse alimente.

 Este indicat ca aceste alimente să fi fost preferatele decedatului, după cum spune tradiția. De asemenea, la mormânt se aprind cel puțin două lumânări.

 Se spune că lumânările au rolul de a încălzi sufletele celor adormiți.

 În tradiția populară se mai spune că orice se dă de pomană trebuie să fie însoțit de o lumânare aprinsă.

Cod Galben de ploi!

 

Se anunță ploi torențiale, însoțite de descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii și grindină.

 Cantitățile de apă vor depăși pe alocuri 20-25 l/mp și izolat peste 40 l/mp. Ploile revin vineri, 2 iunie 2023, în intervalul orar 12:00 - 23:00.

 Județul Botoșani se va afla în această perioadă sub o atenționare meteorologică tip COD GALBEN de instabilitate atmosferică temporar accentuată. 

În intervalul menționat, local vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, averse torențiale, grindină, intensificări ale vântului și vijelii în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, cea mai mare parte a Moldovei, vestul Olteniei, precum și la munte.

 În intervale scurte de timp (1 – 3 ore) cantitățile de apă vor fi de 20...25 l/mp și izolat de peste 40 l/mp, îndeosebi la deal și la munte. Astfel de fenomene se vor semnala astăzi, izolat, și în restul țării. În zilele următoare, vremea va fi instabilă în majoritatea regiunilor.

1 Iunie Ziua Copilului

 

Ziua copilului (numită și Ziua internațională a copilului) este în multe țări o sărbătoare pentru copii care se sărbătorește la date diferite.

 În foarte multe țări, este sărbătorită la 20 noiembrie, ziua în care s-a adoptat Declarația Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului. 

În fosta URSS și în țările care i-au fost state satelit, data este 1 iunie, prima zi de vară în Emisfera Nordică. 

O parte din restul țărilor adoptă alte date. Ziua Copilului a început în a doua duminică a lunii iunie, în 1857, datorită reverendului Dr. Charles Leonard, pastor al Bisericii Universaliste a Răscumpărătorului din Chelsea, Massachusetts: Leonard a organizat un serviciu special dedicat și pentru copii. Leonard a numit această zi Ziua trandafirului, deși a fost mai târziu numită Duminică de flori și apoi Ziua Copilului.

 Ziua copilului a fost menționată prima dată la Geneva la Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor în august 1925, la care 54 de reprezentanți din diferite țări, au adoptat Declarația pentru Protecția Copilului. 

După această conferință, multe guverne au introdus „Ziua copilului”. 

În Turcia Ziua copilului a fost sărbătorită pentru prima dată în data de 23 aprilie 1920. 

Data zilei copilului variază foarte mult între țări. 

Aproximativ 30 de state au preluat 1 iunie de la China și SUA. 

La 16 noiembrie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea legii prin care a fost modificat Codul muncii prin declararea zilei de 1 iunie - Ziua Copilului ca sărbătoare legală în care nu se lucrează. 

Astfel, din 2017, ziua de 1 iunie este nelucrătoare.

Comuniune în rugăciune la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”

 

În Duminica Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic, moment în care este evocată Rugăciunea arhierească a lui Iisus din Evanghelia Sfântului Ioan care s-a citit în această zi, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie pe scena amenajată în curtea așezământului monahal.

 Ierarhul a fost înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte slujitori de la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” și clerici de la Centrul Eparhial Suceava, între care arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ. 

Răspunsurile liturgice au fost date de corul mixt al Catedralei Arhiepiscopale, dirijat de părintele Ionuț Lucian Tablan Popescu. În cadrul slujbei, ierodiaconul Antonie Comănescu (Alin Comănescu din Mileanca, n.r.) a fost hirotonit întru ieromonah pe seama Catedralei Arhiepiscopale, cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” și „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”.

 Cuvântul de învățătură despre rolul deosebit de important pe care Sfinții Părinți participanți la Sinoadele Ecumenice l-au avut în ceea ce a însemnat Biserica de-a lungul timpului a fost rostit de pr. Nicolae-Marius Paicu, de la Parohia „Sfântul Nicolae”, Protopopiatul Suceava I.

 Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic i-a mulțumit oaspetelui pentru cuvântul de folos și a adus în atenție momente importante din lucrarea jertfelnică în slujba Bisericii a Protoschimonahului Iacob Bârsan, de la Mănăstirea Mestecăniș, vrednic slujitor al lui Hristos și ctitor al multor așezăminte, trecut la Domnul sâmbătă, 27 mai 2023. 

„În cadrul Sfintei Liturghii l-am pomenit pe părintele protoschimonah Iacob Bârsan de la Mănăstirea Mestecăniș. Sfinția sa a intrat în monahism într-o perioada foarte incomodă pentru Biserică, mai întâi la Mănăstirea Sihăstria, apoi la Mănăstirea Putna, și a fost implicat alături de cele mai luminoase figuri ale monahismului din acea perioadă în lucrarea de reconstruire a Casei Domnești de la Putna, alături de părintele Iachint, de părintele Sebastian, de părintele Tudor și, desigur, de alți părinți din acea vreme care s-au implicat în lucrările de reconstruire, restaurare și înfrumusețare a ansamblului monastic.

 După 1990, sfinția sa a ctitorit mai multe edificii, în țară și în străinătate. De numele sfinției sale se leagă și construirea ansamblului de la Ierihon, din Țara Sfântă. A fost și la Mănăstirea Sfântul Sava și a vegheat timp de câțiva ani buni la racla Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, fiind ucenicul ucenicului Sfântului Ioan Iacob, și anume al părintelui Ioanichie Pârâială. Tot sfinția sa, prin părintele său duhovnicesc, a adus Seminarului de lângă Mănăstirea Neamț degetul Sfântului Ioan Hozevitul și camilafca, precum și ceaslovul Sfântului Ioan.

 Le găsiți ca relicve sfinte așezate într-o raclă în Catedrala Seminarului Teologic. De numele sfinției sale se leagă și schiturile, sau mănăstirile, cum vreți să le numiți, Pojorâta și Mestecăniș. Sâmbătă, ieri, s-a strămutat la cele veșnice. 

A lucrat până în ultima zi. Era un părinte foarte duhovnicesc, de aceea, cei care vreți să vă reculegeți puțin în acea zonă foarte frumoasă a Sucevei, la Mănăstirea Mestecăniș o puteți face, în felul acesta punând și o lumânare la căpătâiul părintelui care a făcut foarte mult, într-o perioadă foarte dificilă pentru Biserică. A avut peste 10 operații și de fiecare dată doctorii îi spuneau să se cumințească și el atât de mult îi asculta pe doctori că mergea de fiecare dată și punea temelia unui schit, prin cel mai mare desiș al județului Suceava și nu numai. Și la Schitul Sfântul Daniil Sihastru, care nu este departe de Mănăstirea Putna, a avut o implicare foarte serioasă, alături de părintele Pamvu, un alt părinte duhovnicesc, format în Mănăstirea Sihăstria, dar cu experiență majoră în Mănăstirea Putna.” 

Totodată, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre cel care a primit în această zi darul hirotoniei, părintele Antonie, ucenic al Mănăstirii Zosin. „Este cel care a fost econom la Mănăstirea Zosin în timpul construirii întregului ansamblu monastic de acolo. Timp de 20 de ani a fost economul Mănăstirii Zosin. O vreme a fost în Maramureș, la Vlădica Iustin, și dintr-o mică neatenție l-a scăpat înapoi în Eparhie și eu l-am hirotonit, pentru că avem foarte multă nevoie de părinți monahi, mai ales că am redeschis, eu nu am înființat, am redeschis, ca o reparație morală, mănăstirile care au fost închise. Fără îndoială, mai avem Mănăstirea – Catedrala Mirăuți de redeschis și încă vreo câteva; în timp vom face și acestea, când vom avea personalul adecvat unei astfel de zone.”

 La eveniment au fost prezenți credincioși din diferite zone ale țării, veniți să se bucure de binecuvântarea arhierească și să înalțe rugăciuni la racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou, grabnic ajutător și mare făcător de minuni. 

La finalul slujbei, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a citit rugăciuni pentru sănătatea sufletului și trupului și rugăciuni de dezlegare și i-a binecuvântat pe cei prezenți prin stropire cu apă sfințită.( Sursa: Comuniune în rugăciune la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” – Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților

Duminica a 7-a după Paști (a Sfinților Părinţi de la Sinodul I Ecumenic)

 

În vremea aceea Iisus, ridicându-Şi ochii către cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preaslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul să Te preaslăvească, precum I-ai dat stăpânire peste tot trupul, ca să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui. Şi aceasta este viaţa veşnică: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos, pe Care L-ai trimis. Eu Te-am preaslăvit pe Tine pe pământ; lucrul pe care Mi l-ai dat să-l fac, l-am săvârşit. Şi acum, preaslăveşte-Mă Tu, Părinte, la Tine Însuţi, cu slava pe care am avut-o la Tine mai înainte de a fi lumea. Arătat-am numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai Tăi erau şi Mie Mi i-ai dat şi cuvântul Tău l-au păzit. Acum au cunoscut că toate câte Mi-ai dat sunt de la Tine, căci cuvintele pe care Mi le-ai dat, Eu le-am dat lor, iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit şi au crezut că Tu M-ai trimis. Eu pentru aceştia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, că ei sunt ai Tăi. Şi toate ale Mele sunt ale Tale şi ale Tale sunt ale Mele şi M-am preaslăvit întru ei. Şi Eu nu mai sunt în lume, iar ei în lume sunt şi Eu vin la Tine.

 Părinte Sfinte, păzeşte-i în numele Tău pe cei pe care Mi i-ai dat, ca să fie una, precum suntem Noi. Când eram cu ei în lume, Eu îi păzeam în numele Tău pe cei pe care Mi i-ai dat; şi i-am păzit şi n-a pierit nici unul dintre ei, decât numai fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura.

 Iar acum vin la Tine şi pe acestea le grăiesc în lume, pentru ca bucuria Mea să o aibă deplină în ei.

Ziua Eroilor marcată la Mileanca cu oficialități și milenceni

 

Sărbătorită în acest an la data de 25 mai, „Ziua Eroilor şi Martirilor Neamului Românesc” a fost marcată şi la Mileanca, printr-un ceremonial religios organizat la monumentul Eroilor, monument ridicat în cinstea eroilor milenceni.

 Festivitatea a debutat la ora 12:00 cu o slujbă religioasă care a fost oficiată  de preotul paroh Constantin Bogdan Bejenariu, urmată de cuvântul primarului Alexandru Azamfirei şi apoi de depunerile de coroane. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa oficialităţilor locale, reprezentanţilor instituţiilor publice, precum şi a unui public numeros. 

Totodată, în memoria eroilor milenceni căzuți la datorie pe câmpurile de luptă, s-a păstrat un moment de reculegere.

 La baza monumentului au fost depuse coroane menite să aducă un omagiu întru cinstirea şi pomenirea celor care s-au jertfit şi care au luptat pentru neamul românesc. 

Coroanele au fost depuse de oficialităţile comunei, urmate de reprezentanţi ai instituţiilor publice, ai formațiunilor politice, veterani de război şi elevi ai școlii.

 Pomenirea eroilor la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. 

Această decizie a fost consfinţită ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 1999 şi 2001.

 Mai târziu, prin Legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.

 Astăzi, ca de altfel la fiecare Sfântă Liturghie săvârşită în bisericile ortodoxe, sunt pomeniţi „eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei ortodoxe strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român”.

(Foto sursa: Anna Turcanu | Facebook )