Duminica a 19-a după Rusalii (Predica de pe munte - Iubirea vrăjmașilor)

 

„Zis-a Domnul: Precum voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi asemenea. Și, dacă iubiți pe cei ce vă ­iubesc, ce răsplată puteți avea? Că și păcătoșii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei; și, dacă faceți bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulțumire puteți avea? Că și păcă­toșii fac același lucru; iar dacă dați împrumut celor de la ­care nădăjduiți să luați înapoi, ce mulțumire puteți avea? Că și pă­că­toșii dau cu împrumut păcătoșilor, ca să pri­mească înapoi întocmai. Însă voi iubiți-i pe vrăjmașii voștri și faceți-le bine și dați cu împrumut fără să nădăjduiți nimic în schimb, iar răsplata voastră va fi multă și veți fi fiii Celui Preaînalt, că El este bun cu cei nemulțumitori și răi. Fiți milostivi, precum și ­Tatăl vostru milostiv este.”

România cu cele mai multe zile fără școală!

 

România este anul acesta în top 5 țări din Europa cu cele mai multe zile fără școală: elevii au 8 perioade de vacanță, care înseamnă 120 de zile libere – raport european.

 România, cu 120 de zile libere – vacanțe, sărbători, punți – în anul școlar 2023-2024, figurează și anul acesta în top 5 al țărilor europene cu cele mai multe zile de vacanță, potrivit ultimului raport al rețelei europene Eurydice realizat pe această temă, document publicat recent. Numărul zilelor libere (fără a le lua în calcul pe cele de sfârșit de săptămână) fiind invers proporțional cu cel al zilelor de școală, raportul indică faptul că România se află printre ultimele țări din Europa din punct de vedere al timpului petrecut de elevi la școală, calculat în zile. 

Documentul arată că doar în Malta, Letonia, Estonia și Franța elevii au mai multe zile libere decât cei din România, țară care este egalată doar în cazul ciclului primar de Lituania și, în unele situații, de Portugalia.

 România se situează, alături de Bulgaria, în partea superioară a listei țărilor europene și din punct de vedere al zilelor de vacanță de vară, de exemplu, cu 77 de zile programate la finalul acestui an școlar, potrivit Raportului Eurydice privind organizarea anului școlar 2023-2024.

 Numărul se apropie de cel al țărilor din sudul continentului, cu temperaturi foarte ridicate vara. 

Câte zile de vacanță au țările europene – anul școlar 2023-2024

 [Note: nu sunt prezentate datele pentru Germania, Elveția, Italia, Spania – sisteme puternic descentralizate, cu diferențe foarte mari de la o regiune la alta; cu bold sunt marcate țările cu număr de zile de vacanță mai mare decât sau comparabil cu cel al României] 

 Albania – 114 

 Austria – 114 

 Belgia (Fr./De./Fl) – 112/109/111

 Bosnia-Herțegovina – 116 / 113 

 Bulgaria – 99 în școala primară-gimnaziu, 95 în liceu)

 Republica Cehă – 99 

 Cipru – 115 în școala primară-gimnaziu /104 în liceu) 

 Croația – 107 

 Danemarca – 93

 Estonia – 122 

 Finlanda – 99 

 Franța – 121 

 Grecia – 116 

 Irlanda – 110 

 Islanda – 110 în învățământul primar, 122 în învățământul secundar

 Letonia – 128

 Liechtenstein – 93 de zile 

 Lituania – 122 în școala primară, 108 în învățământul secundar 

 Luxemburg – 115

 Macedonia de Nord – 116

 Malta – 134 

 Muntenegru – 107 

 Olanda – 77 

 Norvegia – 97

 Polonia – 104 

 Portugalia – 117-121 în școala primară și gimnaziu, 86-90 în liceu

 România – 120 

 Serbia – 110 în școala primară și gimnaziu, 103 în liceu 

 Slovacia – 101

 Slovenia – 100 

 Suedia – 95 

 Turcia – 100

 Ungaria – 112.

( Sursa: www.edupedu.ro)

Programul Casa Verde - SUSPENDAT în instanță!

 

”Prin această decizie s-a dispus suspendarea executării Deciziei de soluţionare a contestaţiei privind respingerea dosarului de validare al reclamantei DHELECTRIC SYSTEMS SRL ca şi instalator publicat pe site-ul AFM în data de 28 august 2023 şi suspendarea întregii proceduri de publicare a listei instalatorilor validaţi, de alegere a acestora de către beneficiari şi de încheiere a contractelor de participare şi de finanţare până la soluţionarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului 3168/111/2023”, a transmis, marţi, AFM, într-un comunicat de presă.

 ”Administraţia Fondului pentru Mediu a respectat întocmai toate procedurile privind validarea/invalidarea instalatorilor prevăzute în Ghidul de finanţare a Programului Casa Verde Fotovoltaice, inclusiv în cazul respingerii dosarului depus de DHELECTRIC SYSTEMS SRL”, susţine instituţia.

 Potrivit datelor transmise de AFM, în data de 12 mai 2023, Administraţia Fondului pentru Mediu a solicitat prin intermediul aplicaţiei informatice aferente Programului Casa Verde Fotovoltaice instalatorului DHELECTRIC SYSTEMS SRL să încarce în aplicaţie, în termen de 5 zile lucrătoare, atestatul emis de ANRE de tip B sau alte atestate care includ competenţele de tip B, fiind un document care lipsea din dosarul depus în vederea participării în program, potrivit hotnews.ro.

 ”Conform art. 12, alin. (3) din ghid, lipsa acestui document atrage respingerea cererii de validare dacă nu se transmite instituţiei prin intermediul aplicaţiei informatice aferente Programului Casa Verde Fotovoltaice în termen de 5 zile lucrătoare. 

Ca urmare a neîncărcării documentului lipsă în aplicaţia informatică în termen de 5 zile lucrătoare, dosarul instalatorului DHELECTRIC SYSTEMS SRL a fost respins. Decizia de respingere a dosarului a fost contestată de instalatorul DHELECTRIC SYSTEMS SRL”, a transmis AFM.

 Potrivit instituţiei, în urma reanalizei în cadrul Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, s-a confirmat motivul de respingere, decizie ce a fost postată în data de 28 august 2023 pe site-ul AFM. ”Administraţia Fondului pentru Mediu va depune toate eforturile pentru a clarifica situaţia şi pentru a debloca şi relua Programul Casa Verde Fotovoltaice în cel mai scurt timp”, a mai transmis AFM.

Duminica a 18-a după Rusalii (Pescuirea minunată)

 

„În vremea aceea Iisus şedea lângă lacul Ghenizaret şi a văzut două corăbii oprite lângă ţărm, iar pescarii, coborând din ele, spălau mrejele. Atunci El, urcându-Se într-una din corăbii, care era a lui Simon, l-a rugat s-o depărteze puţin de la uscat şi, şezând în corabie, învăţa din ea mulţimile. 

Iar când a încetat să vorbească, i-a zis lui Simon: Îndepărteaz-o la adânc şi lăsaţi în jos mrejele voastre ca să pescuiţi.

 Şi, răspunzând, Simon a zis: Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi nimic n-am prins, dar, după cuvântul Tău, voi arunca mrejele.

 Şi, făcând ei aceasta, au prins mulţime mare de peşte, încât li se rupeau mrejele.

 De aceea, au făcut semn celor care erau în cealaltă corabie să vină să-i ajute. 

Şi au venit şi au umplut amândouă corăbiile, încât erau gata să se scufunde. 

Iar Simon-Petru, văzând aceasta, a căzut în genunchi, înaintea lui Iisus, zicând: Ieşi de la mine, Doamne, că sunt om păcătos! Căci spaimă îi cuprinsese, pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, pentru pescuirea atâtor peşti. Tot aşa şi pe Iacov şi pe Ioan, fiii lui Zevedeu, care erau împreună cu Simon. Şi a zis Iisus către Simon: Nu te teme; de acum înainte vei fi pescar de oameni. Şi, trăgând corăbiile la ţărm, au lăsat totul şi au mers după El.”

Simptomele „Long Covid”

 

Unul dintre studiile despre Long Covid face referire la efectul cumulat al sechelelor în diverse organe, iar celălalt la un mecanism la nivelul neuronilor, informează AFP, potrivit Agerpres.

 Există „dovezi concrete că diverse organe suferă modificări" după o spitalizare asociată cu COVID-19. Declarația a fost făcută vineri, într-o conferinţă de presă, de Christopher Brightling, coautor al unui studiu publicat vineri în revista Lancet Respiratory Medicine, relatează Agerpres. 

Acel studiu se bazează pe RMN-uri realizate pe 259 de pacienţi care fost spitalizaţi din cauza COVID-19 în perioada 2020-2021. Rezultatele RMN-urilor au fost comparate apoi cu examenele medicale efectuate pe un grup de 50 de persoane care nu au fost niciodată infectate cu SARS-CoV-2. 

Aproape o treime dintre pacienţii cu COVID-19 au prezentat „anomalii" la nivelul mai multor organe timp de mai multe luni după externarea lor. Acele organe au inclus în special creierul, plămânii şi rinichii, precum şi, într-o mai mică măsură, inima şi ficatul. 

Cercetătorii au constatat, de exemplu, leziuni ale substanţei albe din creier, un fenomen care poate fi asociat în literatura ştiinţifică cu un uşor declin cognitiv. Sechele care persistă mai multe luni.

 Pentru autorii studiului, precum şi pentru observatori independenţi, aceste rezultate deschid calea spre posibile explicaţii pentru COVID-19 de lungă durată, un sindrom ce are la bază persistenţa unor sechele ce durează mai multe luni după infectare. 

Această afecţiune, căreia îi lipseşte totuşi o definiţie consensuală, este în continuare puţin înţeleasă pe plan psihologic, mai multe explicaţii concurând între ele fără să fie neapărat exclusive. Studiul publicat vineri sugerează că sindromul COVID-19 de lungă durată „nu se explică prin insuficienţe grave concentrate la un singur organ", ci mai degrabă printr-o „interacţiune între cel puţin două anomalii ale unor organe diferite", a declarat medicul pneumolog Matthew Baldwin, care nu a participat la această cercetare, într-un comentariu publicat în acelaşi număr al revistei Lancet Respiratory Medicine. 

Un alt studiu, publicat cu o săptămână mai devreme în revista eBiomedicine, vorbeşte despre un posibil mecanism care s-ar concentra la nivelul creierului. 

Realizat de o echipă de cercetători de la INSERM, Institutul naţional francez pentru sănătate şi cercetări medicale, acest studiu a vizat aproximativ 50 de pacienţi ale căror creiere au suferit o scădere a concentraţiei de testosteron, asociată cu o alterare produsă de coronavirus asupra unor neuroni ce regularizează funcţiile reproductive. Apoi, cercetătorii francezi au măsurat funcţiile cognitive ale pacienţilor şi au constatat performanţe mai puţin bune atunci când acea categorie de neuroni era afectată. Rezultatele „sugerează că infecţia poate duce la moartea acestor neuroni şi să se afle la originea unor simptome care persistă în timp", a precizat INSERM într-un comunicat.

 Depresia, un efect al infecției pe termen lung Oboseală, tuse, dificultăţi de respiraţie, febră intermitentă, pierderea gustului şi a mirosului, probleme de concentrare şi depresie: COVID-19 de lungă durată se manifestă prin unul sau mai multe simptome de pe o listă lungă, în general în primele trei luni după infectare şi care persistă pentru cel puţin două luni. 

Astfel de simptome nu pot fi explicate prin alte diagnostice şi au un impact asupra vieţii cotidiene a pacienţilor. 

În Franţa, COVID-19 de lungă durată a afectat 4% dintre adulţi, adică 2,06 milioane de persoane cu vârste de peste 18 ani. Un mic procent - 1,2% - dintre ele au declarat că sunt puternic afectate în activităţile de zi cu zi, potrivit unui studiu realizat de Santé Publique France în toamna anului trecut şi ale cărui rezultate au fost prezentate în iunie 2023. 

Marea majoritate a pacienţilor (90%) care suferă de COVID-19 de lungă durată constată totuşi o ameliorare lentă a simptomelor după doi ani, iar ceilalţi trec fie printr-o ameliorare rapidă, fie printr-o persistenţă a problemelor lor medicale, a precizat un studiu publicat în luna mai şi realizat de medicul epidemiolog Viet-Thi Tran de la Universitatea Paris / AP-HP pe 2.197 de pacienţi din grupul "ComPare", care sufereau de COVID-19 de lungă durată şi care au fost monitorizaţi cu regularitate. (Surse: adevărul.ro; www.msn.com; news.sky.com;www.cdc.go;www.nhs.uk;www.bbc.com. www.thelancet.com; /www.santepubliquefrance.fr)

Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci (Luarea Crucii și urmarea lui Hristos)

 

Zis-a Domnul: Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape viața, o va pierde, iar cine îşi va pierde viața sa pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela o va mântui. Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său? Căci de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului Se va ruşina de el când va veni întru slava Tatălui Său, cu sfinţii îngeri. 

Și le zicea lor: Adevărat grăiesc vouă că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere.

Înălțarea Sfintei Cruci

 

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este un adevărat izvor de putere spirituală pentru creştini.

 Aceasta se serbează cu post, pentru că ne aduce aminte de Pătimirile şi moartea Mântuitorului Iisus Hristos în Vinerea Mare. 

În vechime, crucea era un obiect de tortură destinat deţinuţilor, tâlharilor, răufăcătorilor şi în general tuturor celor care se considera că meritau o moarte ruşinoasă. 

Mântuitorul Iisus Hristos fiind răstignit pe cruce a înnobilat acest semn, căci din obiect de tortură ea devine pentru creştini semnul iubirii jertfelnice a Domnului Hristos pentru oameni. 

În momentul în care sângele Mântuitorului Hristos a udat lemnul crucii, aceasta a devenit Altarul jertfirii lui Hristos, altar mai sfânt decât toate obiectele sfinte din templul din Ierusalim. Dar Iisus Hristos Domnul este în acelaşi timp şi jertfa, şi Jertfitorul, şi după cum nu poate exista Altar fără jertfă şi nici jertfă fără Altar, tot astfel din momentul jertfirii lui Hristos, Crucea devine una cu El şi se va numi „Crucea Domnului” (Galateni 6, 14) sau „Crucea lui Iisus” (Ioan 19, 25).

 Aşadar, Crucea devine mijlocul de răscumpărare şi împăcare a oamenilor cu Dumnezeu. În această zi sărbătorim amintirea a două evenimente deosebite din istoria lemnului Sfintei Cruci. 

Aşa cum se menţionează şi în Sinaxarul zilei, primul eveniment se referă la descoperirea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos şi înăl­ţarea ei solemnă în văzul poporului de către Episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie. 

Acest fapt minunat se datorează Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, care după îndelungate eforturi a descoperit Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul. Înainte însă de a descoperi împărăteasa Elena lemnul Sfintei Cruci la Ierusalim, fiul ei, împăratul Constantin cel Mare (306-337), a văzut pe cer în chip minunat semnul Sfintei Cruci, alcătuită din stele, şi cu îndemnul: „In hoc signo vinces” 

- „În acest semn vei învinge”. Văzând în aceasta un semn dumnezeiesc, împăratul a poruncit meşterilor să facă o cruce mare din aur şi din pietre scumpe, care să fie purtată înaintea oştirilor sale.

 Deci, lovindu-se de oastea lui Maxenţiu, marele Constantin l-a biruit pe acela la Pons Milvius - Podul Vulturului şi a intrat biruitor în Roma, în anul 312. Un an mai târziu, Constantin cel Mare a emis celebrul Edict de la Mediolanum, prin care le era acordată creştinilor libertatea deplină. 

Cel de-al doilea eveniment din istoria Sfintei Cruci sărbătorit astăzi este aducerea sau întoarcerea Crucii de la perşii păgâni, în anul 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius (610-641), care a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim, după ce Patriarhul Zaharia a înălţat-o în văzul credincioşilor, tot într-o zi de 14 septembrie.