Loading...

vineri, 18 aprilie 2014

“Din ce cauză a murit Hristos?”

În fiecare an, în săptămâna sfântă, ne întrebăm deseori: “Din ce cauză a murit Hristos?”.
S-au scris nenumărate cărţi pe acest subiect, arta a căutat să zugrăvească cât mai intuitiv agonia din Ghetsimani, suferinţa Domnului pe cruce.
 Oameni de ştiinţă – savanţi, medici celebri, oameni din toate domeniile ştiinţei – au fost preocupaţi de această întrebare.
Urmaşii lui Hipocrate presupun că Iisus ar fi murit din cauza puternicelor emoţii trăite.
 Primele semne prevestitoare morţii lui Iisus s-ar fi declanşat în clipa agoniei din Grădina Ghetsimani. Evanghelistul Luca relatează faptul că sudoarea de pa faţa Sa se făcuse «ca nişte picături de sânge ce cad pe pământ».
 Cu ceva timp în urmă, am citit cartea «Cum a murit de fapt Iisus? Investigatiile unui medic», scrisă de medicul creştin Luigi Malantrucco, carte apărută la Editura Deisis, în 2004.
Autorul a studiat timp de 15 ani cauzele morţii lui Iisus, pe baza Giulgiului de la Torino şi a mărturiilor evangheliştilor, notând mai multe detalii: urmele a sute de răni produse în momentul biciuirii, urmele coroanei de spini pe cap, tumefierea feţei, semnele lemnului crucii purtat pe spate, membrele superioare şi inferioare perforate cu piroane, rigiditatea cadaverică a corpului înfăşurat în giulgiu, o rană în regiunea hemitoracelui drept, cu o abundentă pierdere de sânge etc.
 Episodul declanşator al infarctului lui Iisus ar fi avut loc în momentul rugăciunii sfâşietoare din Grădina Ghetsimani: «Părinte, de voieşti, treacă de la Mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se împlinească».
Natura umană a lui Iisus, luând la cunoştinţă de taina jertfei ce urmează, trăieşte angoasa anticipării suferinţelor ce aveau să vină, trăieşte puternicul conflict dintre ascultarea faţă de Cuvântul Tatălui şi posibilitatea de a se sustrage sacrificiului.
Primele simptome ale morţii lui Iisus vor fi trăite în Grădina Ghetsimani, finalizându-se, în cele din urmă, totul, pe cruce.
 Prin moartea Sa pe cruce şi prin Învierea Sa, Fiul lui Dumnezeu deschide o nouă perspectivă întregii umanităţi.
 Când ne împărtăşim, primim această capacitate de reînnoire a trupului dincolo de moarte, pentru a fi părtaşi veşniciei.
 Luăm Trupul lui Hristos şi Sângele Lui din potirul sfânt «spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci».
 Numai aşa înţelegem cuvintele lui Pavel: «Hristos a înviat din morţi, fiind începătura învierii noastre.

Vinerea Mare

În Vinerea Mare, Iisus a fost răstignit pe cruce.
În această zi nu se ară, nu se seamănă şi nu se sădesc pomi întrucât tradiţia spune că aceştia nu vor rodi. Femeile nu au voie să coacă, să coasă, să ţeasă, să spele rufe sau să toarcă.
Despre oamenii care nu lucrau în Vinerea Mare se credea că nu vor avea dureri de cap şi vor avea noroc până la sărbătoarea următoare.
Specialiştii în etnografie susţin că, în comunităţile tradiţionale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând fără protecţie divină. Se spunea că Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obişnuite, denumirea de Vinerea Seacă explicându-se prin postul negru pe care mulţi oameni obişnuiau să-l ţină.
Cine face vreun rău semenului său în această zi se spune că va fi pedepsit înzecit pentru fapta sa. În unele zone ale ţării se afumă cu tămâie pomii şi casele pentru a le feri de animale sălbatice, de trăsnete, boli şi dăunători.
De asemenea, există tradiţia că dacă plouă va fi un an îmbelşugat, iar dacă nu, va fi mare sărăcie tot anul.
Tot în această zi nu se mănâncă urzici, existând credinţa că Iisus a fost bătut cu un mănunchi de urzici. Oamenii din popor cred că postul negru este bun pentru ”secarea” guşii şi vindecarea bolilor de piele (Bucovina, Moldova, Transilvania), că îl va feri pe cel care posteşte de toate bolile şi îl va face să fie sănătos tot restul anului.
În Vinerea Mare, dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare: se crede că cel care se cufundă de trei ori în apă rece în Vinerea Seacă va fi sănătos şi va avea noroc tot anul.
 Sunt băi purificatoare în vederea întâmpinării Sâmbetei Învierii.
Tradiţia este păstrată şi acum în toată ţara.
 Un obicei deosebit de pitoresc avea legătură cu economia socială a vechilor comunităţi româneşti: în noaptea spre sâmbătă avea loc strigarea peste sat, respectiv satirizarea sătenilor – o formă de blam colectiv şi nocturn.
Era o mare onoare pentru acela care rămânea nestrigat! Strigoaicele cărora li se strigă numele nu mai au putere.
 BUCOVINA:
 Tradiţiile şi superstiţiile din Săptămâna Mare Tradiţiile specifice sărbătorilor pascale din judeţul Suceava aveau menirea de a-l pregăti pe credincios pentru a spiritul sărbătorii.
Oamenii credeau că dacă respectă tradiţiile moştenite din bătrâni vor fi sănătoşi tot anul şi vor avea recolte îmbelşugate.
 Celebrarea Sărbătorilor Pascale, prin credinţele populare dominate de acte purificatoare, de practici obligatorii sau interdicţii, îl pregăteau pe om pentru spiritul sărbătorii, pentru înnoirea timpului, pentru o existenţă sub auspicii benefice, de sănătate şi belşugi.
Fetele se spală pe cap cu apă cu busuioc pentru a fi iubite Săptămâna Mare începe de la Florii, sărbătoarea creştină a Intrării Domnului în Ierusalim, în amintirea căreia se duc la biserică mâţişori sau crengi de salcie pentru a fi sfinţite.
 Fetele se spălau pe cap cu apă fiartă cu busuioc pentru a avea păr frumos şi a fi iubite.
 Mâţişorii sfinţiţi în ziua de Florii căpătau proprietăţi magice care erau transferate asupra familiei sau animalelor din gospodărie.
Copiii erau atinşi cu mâţişorii ca să crească şi să înflorească, vitele se atingeau pentru a fi ferite de boli sau se presărau la stupi şi pe straturile de legume cu credinţa că ajutau la rod bogat.
Crenguţele se păstrau la icoane sau deasupra uşii de la intrare, iar peste an se foloseau la tratarea bolilor de gât, se afumau vitele bolnave sau erau aruncate împotriva grindinei.

Să comunicăm ... lumină!

joi, 17 aprilie 2014

Lumina Sfântă de la Ierusalim

Lumina Sfântă de la Ierusalim nu va mai fi adusă, anul acesta, cu o cursă charter de pe aeroportul de la Otopeni la cel de la Salcea, ci va fi adusă cu avionul până la Bacău, iar de acolo cu un transport auto a cărui primă oprire va fi la Fălticeni, după care va ajunge la Suceava.
  Aterizarea la Salcea era imposibilă după ce pista betonată a fost decapată, iar varianta cu pista înerbată de lângă cea betonat, nefiind potrivită, în condiţiile în care avionul nu ateriza pe timp de zi, ci spre seară.
 Lumina Sfântă pleacă de la Ierusalim la Bucureşti după amiază, ajunge după vreo două ore şi jumătate, iar de la Bucureşti pleacă în jurul orei 20 – 21 spre Bacău.
 De acolo va ajunge cu o colooană oficială la Fălticeni unde, de la biserica Sfântul Ilie va fi luată de preoţii din zona de munte a judeţului Suceava, precum şi de cei din zona Rădăuţilor şi a Siretului.
 Ulterior, va fi o deplasare la Suceava, unde la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” va fi distribuită preoţilor de la bisericile din municipiul Suceava şi din localităţile limitrofe în fiecare an, în sâmbăta dinaintea Paştilor.
 La slujba creştinilor ortodocşi oficiată în biserica Sfântului Mormânt, apare în jurul amiezii, în altar, o lumină despre care se spune că ara vea origine divină şi care în primele minute nu arde.
 Aceasta este împărţită credincioşilor iar primele atestări documentare cu privire la această minune sunt din perioada în care încă Ierusalimul se afla în graniţele Imperiului Roman de Răsărit. In ultimele decenii, în ţările cu populaţie creştin ortodoxă s-a dezvoltat un obicei de a aduce Lumina Sfântă de la biserica Sfântului Mormânt, cu curse charter, chiar în sâmbăta Paştelui şi de a distribui la diferite biserici pentru ca, de acolo, credincioşii să o primească de la preoţi, la slujba de Inviere oficiată la miezul nopţii.
Prima dată când a fost adusă Lumina Sfântă de la Ierusalim la Suceava cu o cursă charter a fost în 2009 iar de atunci acest eveniment a fost organizat de fiecare dată, la Paşti.

Informare meteo

Administrația Națională de Meteorologie a emis o informare meteo pentru intervalul 18 aprilie, ora 06.00 – 19 aprilie, ora 09.00.
 În intervalul menţionat va ploua în sudul, centrul şi estul ţării.
Cantităţile de apă cumulate vor fi de 15...20 l/mp şi izolat peste 25 l/mp, în cursul zilei în Oltenia, Muntenia şi zona Carpaţilor de Curbură, iar noaptea în Moldova, vestul şi nordul Olteniei.
Temporar vântul va avea intensificări cu viteze ce vor atinge la rafală 55...60 km/h, iar în zona Carpaţilor Orientali vor depăşi 70 km/h.

Schiță... uncool!