joi, 5 decembrie 2019

Cadourile lui Moș Nicolae


Sărbătoarea de Sfântul Nicolae este asociată cu darurile pe care le oferim copiilor sau, după caz, rudelor sau prietenilor.
 Cei mai entuziasmați sunt, evident, cei mici.
Ghetuţa lui Moş Nicolae. Ce cadouri se pun În ziua de Moș Nicolae se dăruiesc dulciuri, fructe – struguri, mere, nuci -, cărți, lumânări colorate, o pungă cu grâu sau cu orez, simboluri ale sporuri în gospodărie, flori și mai ales busuioc.
De sute de ani, copiii cuminți și harnici primesc fructe, covrigi și colăcei cu miere de Moș Nicolae, precum și Episcopul Nicolae le oferea celor mici în timpul vieții sale.
 Totodată, se spune că cei care își sărbătoresc onomastica trebuie să primească în dar o floare, pentru a avea împliniri, dulciuri și o lumânare decorativă.
 Darurile trebuie înfășurate în săculețe de culoare albă sau aurie, apoi se vor pune în cizmulițe sau în pantofi.
Tradiția spune că aceste ambalaje de culoare albă și aurie sunt simboluri ale armoniei și, în noaptea Moșului Nicolae, au putere magică.
 Când vine Moș Nicolae Cadourile trebuie puse în ghetuțe în noaptea de 5 spre 6 decembrie, acestea urmând să fie descoperite de cei mici la primele ore ale dimineții de 6 decembrie.
 Circa 800.000 de români poartă numele Nicolae.
Cel mai populare nume sunt Nicolae sau Nicoleta, fiind urmate de Nicola, Nikola, Nicolina, Niculița, Neculița, Nicole, Niculai, Neculai, Niculae sau Nicu. Totodată, alte nume derivate sunt Nicușor și Nicolaie.

marți, 3 decembrie 2019

Rezultate teste PISA


Analfabetismul funcțional: 44% România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018.
 Scorul obținut a este în scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe, potrivit rezultatelor PISA 2018 publicate de către directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
 Procentul de analfabetism funcțional este de 44%, în medie, în creștere față de 2015.
 Rezultatele PISA 2018 la Citire arată că România a obținut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de testarea PISA 2015, cu 10 puncte mai puțin decât la PISA 2012 și un punctaj cu 4 puncte peste cel de la PISA 2009.
 Raportul OECD arată că 59% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la citire, pe lângă o medie de 77% la nivelul OECD.
Asta înseamnă că acești elevi pot cel puțin să identifice principală dintr-un text de mărime medie, pot găsi informația pe baza unor criterii explicite, uneori complexe și pot reflecta asupra scopului și formei unui text, atunci când sunt puși să facă asta.
 De cealaltă parte 41% dintre elevi nu pot ajunge la nivelul 2, acesta fiind nivelul de analfabetism funcțional la citire. Analfabetismul funcțional este definit simplu prin faptul că un elev care citește un text nu poate explica și nu înțelege despre ce este vorba în textul respectiv.
 La matematică sunt și mai mulți elevi care nu se descurcă nici măcar cu operații aritmetice de bază, procentul celor care nu ajung la nivelul 2 de dificultate în testele PISA 2018 fiind de 47%.
 De exemplu, nu s-au descurcat să compare distanța totală a două rute alternative sau să convertească prețuri din lei în valută. Științele marchează o creștere până la 44% a proporției celor care nu pot realiza corelații elementare în acest domeniu.
Acești studenți nu pot oferi explicații posibile în situații familiare sau nu pot trage concluzii bazate pe simple investigații. În medie, procentul de analfabetism funcțional a urcat de la 39% în 2015 la 44% în 2018, marcând o creștere de 5%.

Tranziții rudimentare!

luni, 2 decembrie 2019

Vremea de luni până joi


În următoarele zile iarna va începe să își arate pentru prima oară „colții” și în regiunile nordice și centrale ale țării, unde pe parcursul zilei de luni vor cădea pe spații extinse precipitații predominant sub formă de ninsoare, ca urmare a pasajului unui front rece venit dinspre nord-vestul continentului.
 Și temperaturile vor fi în scădere, în cursul zilei de miercuri urmând să se înregistreze valori negative inclusiv ziua în Transilvania și Maramureș.
În sudul și în sud-estul teritoriului vremea se va menține în general normală termic pentru începutul lunii decembrie, aici urmând să cadă doar local unele precipitații mixte în prima parte a zilei de marți.
 În a doua parte a intervalului vremea se va ameliora ca aspect, țara noastră urmând să între sub influența anticiclonului azoric, însă temperaturile se vor menține la cote relativ scăzute, mai ales în Transilvania și Maramureș.

 Luni indeosebi in a doua parte a zilei va ninge pe arii extinse in Transilvania, nordul Moldovei, Maramures si nordul Crisanei, unde local se va depune un strat de zapada de pana la 5-10 centimetri, iar in vestul Muntilor Apuseni pana la 20 de centimetri, potrivit Vremea.ro. Vantul va sufla moderat in estul tarii si la munte si slab pana la moderat in restul regiunilor. Temperaturile maxime vor fi cuprinse in general intre 0 si 5 grade in Transilvania si Maramures (cu cele mai scazute valori asteptate a se inregistra in Maramures), 2-7 grade in Banat, Crisana si Oltenia, 4-9 grade in Muntenia si Dobrogea si 1-6 grade in Moldova.

 Marti vor mai cadea unele precipitatii slabe mixte in prima parte a zilei in sudul extrem al tarii, in jumatatea nordica cerul urmand sa devina variabil. Vantul va sufla moderat spre tare in Moldova (cu rafale de pana la 60 de km/h in estul regiunii), moderat in Oltenia si Dobrogea si slab (cel mult slab pana la moderat) in restul teritoriului. Temperaturile maxime se vor situa in general intre -2 si 3 grade in Transilvania si Maramures, 0-5 grade in Banat si Crisana, 3-8 grade in Oltenia, Muntenia si Dobrogea si 1-6 grade in Moldova, cu cele mai scazute valori asteptate in extremitatea nordica a regiunii.

 Miercuri indeosebi in prima parte a zilei cerul va fi mai mult noros in regiunile intracarpatice (nebulozitate stratiforma), insa nu se vor semnala precipitatii. In sud si est cerul va fi variabil, insa – precum in vest, nord si centru – si aici temperaturile vor scadea usor fata de ziua precedenta. Vantul va sufla moderat in sud-estul tarii si mai mult slab in restul regiunilor. Temperaturile maxime vor fi incadrate in general intre -3 si 2 grade in Transilvania, Maramures si nordul Crisanei, 2-7 grade in sudul Crisanei, Banat, Oltenia, Muntenia si Dobrogea (cu cele mai ridicate valori asteptate a se inregistra in sudul Banatului si al Olteniei) si 0-5 grade in Moldova.

 Joi cerul va fi mai mult senin in toata tara. Dimineata, tocmai datorita inseninarii cerului se vor crea inversiuni termice, Vremea.ro prognozand ca temperaturile minime se vor apropia de limita gerului in Transilvania si Maramures, iar in depresiunile intramontane izolat se vor inregistra chiar si pana la -15 grade Celsius. Vantul va sufla moderat in sudul Banatului si in general slab (cel mult slab pana la moderat) in restul teritoriului. Maximele termice vor urca la pranz pana spre 0-5 grade in Transilvania si Maramures si 3-8 grade in restul regiunilor, cu cele mai ridicate valori asteptate, surprinzator (datorita fenomenului de foehn, in conditiile unei circulatii vestice a aerului), in nordul Moldovei.

De aici, parțial!

duminică, 1 decembrie 2019

La mulți ani, România! La mulți ani, români! Este Ziua Naţională a României!


La 1 decembrie 2019 se împlinesc 101 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Ziua de 1 Decembrie este Ziua Naţională a României.

 Momente de istorie pe care le reamintim de fiecare data de 1 Decembrie

 Unirea Basarabiei și Bucovinei cu România Basarabia a fost prima provincie românească care s-a unit cu România. În faţa ameninţărilor Rusiei şi Ucrainei, Basarabia şi-a proclamat independenţa la 24 ianuarie/6 februarie 1918. Sfatul Ţării, care cuprindea reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, a adoptat, la 27 martie/9 aprilie 1918, cu majoritate de voturi, hotărârea Basarabiei de a se uni cu România. La 15/28 noiembrie 1918, a avut loc al doilea mare moment din procesul de reîntregire naţională a statului român, când Congresul General al Bucovinei, format din reprezentanţii aleşi ai românilor şi ai naţionalităţilor din Bucovina, a hotărât, în unanimitate, ″unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României″, potrivit volumului ″Istoria României în date″, (Editura Enciclopedică, 2003).
 Mișcarea națională din Transilvania Mişcarea naţională a românilor din Transilvania s-a amplificat în toamna anului 1918, în condiţiile înfrângerii Puterilor Centrale şi ale prăbuşirii Austro-Ungariei. Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român, întrunit la Oradea, la 29 septembrie/12 octombrie 1918, a adoptat, în unanimitate, o declaraţie redactată de Vasile Goldiş, privind hotărârea naţiunii române din Transilvania de a se aşeza ″printre naţiunile libere″, (în baza dreptului naţional ca fiecare naţiune să dispună liber de soarta sa), potrivit volumului menţionat anterior. Se sublinia, astfel, necesitatea convocării unei adunări naţionale, care să delege organele abilitate ″să trateze şi să hotărască în treburi care se referă la situaţia politică a naţiunii române″. Totodată, se cerea ″afirmarea şi valorificarea drepturilor ei, nestrămutate şi inalienabile, la deplina viaţă naţională″.
Documentul a fost citit de Alexandru Vaida-Voievod în Parlamentul de la Budapesta, în şedinţa din 5/18 octombrie 1918. Declaraţia de la Oradea, care afirma dreptul naţiunii române la autodeterminare, precum şi ideea convocării adunării naţionale a reprezentat un act cu o semnificaţie istorică deosebită privind procesul de unificare naţională. A urmat constituirea, ca organ de conducere al românilor, a Consiliului Naţional Român Central la Budapesta (17/30 octombrie, cu sediul la Arad din 21 oct/3 nov.). Era format din şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ştefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod şi Aurel Vlad) şi şase social-democraţi (Tiron Albani, Ioan Flueraş, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu şi Baziliu Surdu), notează sursa de mai sus. La 18/31 octombrie, prin Proclamaţia către naţiunea română, se aducea la cunoştinţa opiniei publice constituirea Consiliului Naţional Român Central, ca unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum şi principiile sale de acţiune.
 La 5/18 noiembrie 1918, manifestul ″Către popoarele lumii″, tipărit în română, franceză şi engleză, a fost lansat de Marele Sfat Naţional din Transilvania. Manifestul dezvăluia opresiunea exercitată de clasa stăpânitoare a poporului maghiar şi refuzul guvernului de la Budapesta de a recunoaşte poporului român dreptul la autodeterminare şi aducea la cunoştinţa opiniei publice internaţionale poziţia românilor. „Istoria ne cheamă la fapte” A urmat lansarea, la 7/20 noiembrie, a Manifestului privind convocarea Adunării Naţionale de la Alba Iulia, care începea cu cuvintele ″Istoria ne cheamă la fapte″: ″În numele dreptăţii eterne şi al principiului liberei dispoziţiuni a naţiunilor (...) naţiunea română din Ungaria şi Transilvania are să-şi spună cuvântul său hotărâtor asupra sorţii sale şi acest cuvânt va fi respectat de lumea întreagă″, potrivit lucrării ″Istoria românilor″ (vol. VII, tom II, Editura Enciclopedică, 2003). Consiliul Naţional Român Central s-a întrunit la 9/22 noiembrie 1918 şi a adoptat o Notă Ultimativă care cerea guvernului maghiar ″puterea de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal şi Ţara Ungurească″.
 Răspunsul era aşteptat până la 12 noiembrie. Tratativele între delegaţia Consiliul Naţional Român Central şi cea a Consiliului Naţional Maghiar au avut loc la Arad, între 13 şi 15 noiembrie. Partea maghiară a propus ca Transilvania să rămână în continuare în cadrul Ungariei, sub forma unui guvernământ românesc autonom, reprezentat în guvernul maghiar. Datorită acestei poziţii, tratativele au eşuat, notează aceeaşi lucrare. În acest context, Consiliul Naţional Român Central, prin Vasile Goldiş, a declarat că ″naţiunea română pretinde cu tot dreptul deplina sa independenţă de stat şi nu admite ca acest drept să fie întinat prin rezolvări provizorii″. Consiliul Naţional Român Central a stabilit legături cu forurile politice de la Iaşi, unde se refugiase guvernul român şi familia regală, şi a trecut la organizarea adunării care să confirme voinţa de unire a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Marea Adunare Națională de la Alba Iulia Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, convocată pentru data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, a fost considerată de contemporani decisivă pentru ″unitatea naţională a tuturor românilor″.
 Astfel, la data hotărâtă, se aflau în Sala Unirii (fost cazinou militar) din Alba Iulia, pe lângă cei 1.228 de delegaţi (deputaţi) aleşi în circumscripţiile electorale cât şi ai tuturor instituţiilor şi organizaţiilor politice, culturale, profesionale, de învăţământ, religioase, militare, de femei, de sindicat ş.a., şi ″peste 100.000 de ţărani, muncitori şi orăşeni veniţi din toate părţile unde se vorbea româneşte, de la Iza maramureşeană până la Dunărea bănăţeană, din ţara Bârsei până la Crişuri″, potrivit volumului ″Scurtă istorie a românilor″ (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, 1977). Preşedintele Consiliului Naţional Român Central, Ştefan Cicio-Pop, a rostit cuvântul de deschidere, subliniind importanţa istorică a momentului şi misiunea adunării. Discursul lui Gasile Goldiș Discursul solemn a fost rostit de Vasile Goldiş, în care a făcut o retrospectivă istorică asupra trecutului neamului românesc şi a prezentat spre primire rezoluţia redactată de Consiliul Naţional Român Central. A subliniat, între altele, caracterul actului ce trebuia înfăptuit: ’’Naţiunile trebuiesc eliberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Banat şi Transilvania. Dreptul naţiunii române de a fi eliberată îl recunoaşte lumea întreagă.
Libertatea acestei naţiuni înseamnă unirea ei cu Ţara Românească. Bucăţirea poporului românesc n-a fost urmarea vreunei legi economice în care terminologie se ascunde minciuna. Dimpotrivă ... teritoriile locuite de români au fost teritorii româneşti. După drept şi dreptate, românii din Ungaria şi Transilvania, împreună cu toate teritoriile locuite de dânşii, trebuiesc să fie uniţi cu regatul român″. Discursul lui Iuliu Maniu În discursul său, Iuliu Maniu a rugat Adunarea Naţională să primească proiectul de rezoluţie, ″pentru a întemeia pentru vecie România unită şi mare şi a înstăpâni pentru totdeauna o adevărată democraţie şi deplină dreptate socială″.
 În cuvântarea sa, episcopul Ioan I. Papp al Aradului a subliniat asemănarea acestei zile cu ziua de 15 mai 1848, iar întreaga adunare, sub influenţa acestei amintiri, a intonat imnul naţional ″Deşteaptă-te române!″. Visul unei întregi națiuni: România Mare În urma acestor cuvântări, Rezoluţia de unire a fost adoptată în unanimitate. Totodată, la propunerea lui Alexandru Vaida-Voevod, Adunarea a aprobat componenţa Marelui Sfat Naţional, organism cu caracter legislativ, format din reprezentanţi ai diferitelor profesii şi categorii sociale.
 Votată într-o atmosferă de entuziasm, Rezoluţia a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român: România Mare. Cei peste 100.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia adunaţi pe Câmpul lui Horea au aprobat cu aclamaţii entuziaste hotărârea de unire necondiţionată şi pentru totdeauna a Transilvaniei cu România.

 1 decembrie, Ziua Națională

 Primul 1 Decembrie ca Zi Naţională a României a fost marcat la Alba Iulia, la 1 decembrie 1990. De atunci, în fiecare an, atât în Bucureşti cât şi în majoritatea oraşelor din întreaga ţară au loc parade militare şi sunt organizate numeroase ceremonii ce cuprind depuneri de coroane, dar şi alte manifestări.(Sursa:Stiri.bt.ro)