Loading...

vineri, 3 iulie 2015

Carte de salvare

Recomandare pentru soferii din Uniunea Europeana, inclusiv si din Romania.
 Pentru siguranta lor si a pasagerilor trebuie sa aiba in masina asa numita carte de salvare la bord. Este o pagina unde salvatorii gasesc o schema cu locurile in care se afla airbagurile, bateria, dar si punctele de rezistenta ale caroseriei.
 Echipele de urgenta trebuie sa le evite si, pentru ca nu cunosc masina, pierd timp pretios cand salveaza victimele. Regula de aur a echipajelor de urgenta spune ca victima trebuie salvata in cel mult o ora. Au 20 de minute sa ajunga, 20 sa o scoata din masina si 20 sa-i acorde ingrijiri medicale. Fiecare minut este important.
 Si cum masinile noi sunt foarte complicate, salvatorii pierd timp pretios cand scot victima din caroseria zdrobita, arată.
 Daca ar avea o schema a autoturismului, Cartea de Salvare la Bord, ar sti unde se afla o bara de intarire a caroseriei si nu ar taia in locul cu pricina.
 Ar sti si unde sunt airbagurile, in caz ca unul nu a sarit la impact risca sa raneasca victima ori salvatorul.
 In Europa, in special in Germania, aceasta carte este deja folosita.
 Daca ar fi in toate masinile, 2500 de oameni ar fi salvati in fiecare an in Uniunea Europeana, spun autoritatile.
 Cartea reduce cu 30% timpul de descarcerare.
 Legea ii obliga pe producatorii auto sa publice pe site-urile lor cartile de bord pentru toate modelele produse.
 Le puteti gasi pe toate in acelasi loc, pe site-ul Automobil Clubul Roman.
 Din pacate, masinile mai vechi nu au acest document.
 Cartea de salvare la bord este o simpla foaie A4, pe care dupa ce o descarcati de pe internet, o impaturiti si o puneti la parasolar, dupa aceasta sa lipiti si un abtibild de la Automobil Clubul Roman care o sa le arate salvatorilor ca aceasta carte exista la bordul masinii.
 Abtibildul poate fi luat de la reprezentantele Automobil Clubul Roman.
Toate acestea sunt gratuite, iar prezenta cartii in masina este deocamdata o recomandare din partea autoritatilor.

Calendarul admiterii liceale

Media de admitere se calculează ca media ponderală între media generală la evaluarea naţională (75%) şi media generală de absolvire a claselor V-VIII (25%).
 Calendarul admiterii
 - În perioada 3-7 iulie inclusiv, absolvenţii claselor a VIII-a trebuie să se prezinte la şcoli, însoţiţi de părinţi, pentru a completa opţiunile în fişele de înscriere, în prezenţa profesorilor diriginţi.
 În aceeaşi perioadă, reprezentanţii unităţilor de învăţământ introduc datele în baza computerizată.
 - Perioada 4-8 iulie inclusiv, e rezervată pentru verificarea de către părinţi şi candidaţi a fişelor editate de calculator, corectarea greşelilor în baza de date computerizată şi listarea fişelor corectate.
 - Pe 14 iulie 2015 va avea loc repartizarea computerizată în învăţământul liceal
. - Absolvenţii trebuie să aibă grijă ca în perioada 16 iulie-24 iulie inclusiv să se prezinte la liceele unde au fost admişi, pentru depunerea dosarelor de înscriere.
 Fiecare clasă are 28 de locuri, plus două locuri pentru elevii romi, situaţie care nu este evidenţiată separat în tabelele următoare.

Sensul urmelor căutate!

joi, 2 iulie 2015

Comemorarea lui Ștefan cel Mare

Aniversãrile si comemorãrile lui Stefan cel Mare îsi reintrã de la an la an în drepturile lor firesti de a fi unele dintre autenticele zile nationale ale românilor, sãrbãtori legitimate de profunzimea sentimentelor întregului popor si nu de vreun impact conjunctural, generat de ocupatii strãine sau ideologii si mai strãine.
 Cu mult înaintea oricãror institutionalizãri, cei mai buni dintre români au simtit si au trãit gloria stefanianã ca simbol permanent al sperantei unei depline împliniri a idealurilor esentiale ale natiunii, ca afirmare a demnitãtii în perioadele penibile ale istoriei noastre.
 Mãretia lui Stefan s-a impus în constiinta si afectivitatea tuturor românilor, depãsind încã din timpul vietii sale cadrul îngust al provinciei, cucerind totodatã largi spatii sufletesti în Europa, el fiind acelasi chiar dacã în romanele cavaleresti spaniole i se spunea Don Esteban de Moldavia iar în baladele ucrainiene, cneazul Stetco.
La putin timp dupã moartea sa, pe la 1574, cãlãtorul polonez Macijey Strykowski, oaspete si al Vasluiului între altele, remarcã frecventa interpretare, aproape ritualicã la oaspetele muntenilor si moldovenilor, a unui cântec ce povestea biruintele lui Stefan asupra turcilor, tãtarilor, ungurilor, polonezilor, alti vecini nemaiavând. De atunci, în memoria popularã afectivã, numele de Stefan a început sã însemne pentru români domnitor, principe în general asa cum s-a întâmplat în trecutul mai îndepãrtat cu numele lui Caesar-Kaiser; al Khaganului avar Baian, posibil etimon pentru ban; al lui Carol cel Mare, care a dat denumirea „crai“ în diferite limbi.
 În multe alte balade muntenesti de exemplu, desigur si moldovenesti, domnitorii sunt numiti Stefan Vodã fãrã sã existe vreo legãturã directã cu Stefan cel Mare, afarã de aceea generalã pe care am subliniat-o mai sus. Desi au existat, cântecele închinate marelui domnitor nu sau pãstrat în formã baladescã datoritã unor legi specifice, determinante ale folclorului românesc. Încercãrile lui Hasdeu si Alecsandri de a prezenta drept populare unele versuri care le apartineau au fãcut parte dintre bineintentionatele falsuri patriotice, frecvente la începuturile folcloristicii si în concordantã cu viziunea asupra acestui domeniu al spiritualitãtii noastre.
Preponderenta lirismului, marea capacitate de abstractizare, pãstrarea esentelor si mai putin a amãnuntelor de oridin istoric si geografic în jurul cãrora se vor lupta mai târziu cercetãtorii cu „retoricele suliti“, asa cum spunea Eminescu, sunt caracteristici definitorii pentru creatorii populari români autentici. De aici, situatia aparent ciudatã de a întâlni pe voievozii Dan, Vlaicu, Mircea si Mihai, bineînteles si Stefan, în baladele sârbesti, grecesti, bulgãresti, ucrainiene si nu în cele românesti. Într-o eventualã ierarhizare, folclorul românesc s-ar dovedi superior prin calitãtile sale artistice, tocmai de aceea nu a pãstrat detaliile onomastice si exemple ale faptelor eroilor. De altfel, asa cum a demonstrat pe baza unui vast material savantul Arnold van Gennep, factorul timp intervine în prelucrarea faptului concret istoric, durata memoriei populare fiind de 5-6 generatii (150 – 200 de ani), depãsind doar în mod exceptional acesta duratã, apoi coordonatele ancorate în spatiu si cronologie pierzându-se prin estompare treptatã. În conservarea sau uitarea informatiei, memoria opereazã selectiv, în functie de interesele, necesitãtii, aspiratiile, întrega mentalitate a individului si a colectivitãtii.
 În acest context imaginea lui Stefan cel Mare va coplesi pe a celorlalti voievozi, fiind cea mai întâlnitã în creatiile populare alãturi de miticul Negru Vodã.
 Existã însã un domeniu folcloric în care prezenta lui Stefan este coplesitoare, cel al legendei populare, în particular al legendei istorice, specie folcloricã bogat reprezentatã în judetul Vaslui. În privinta originii sale Josephe Bedier propune mai multe variante: legendele s-au putut constitui imediat dupã consumarea unui eveniment istoric, reprezintã ceea ce a mai rãmas dintro baladã dispãrutã, s-au pãstrat în virtutea unor traditii de familie.
Credem cã, în împrejurãri diferite, fiecare dintre ipoteze îsi poate pãstra valabilitatea. Fãrã a încerca încorsetarea acestei specii folclorice încã vii, în limitele unei definitii vom observa cã legenda oferã o explicatie de pe anumite pozitii culturale, ea pãstreazã un element de naturã istoricã în concordantã cu legile memoriei populare. Ca o reactie împotriva exaltãrii romantice care nu lipseste nici în zilele noastre, istoricii au+ considerat initial legenda într-o viziune accentuat scepticã. În ultimul timp punctele de vedere s-au echilibrat prin stabilirea unor raporturi între elementele concrete transmise în timp si cele imaginative, fantastice. Afectivitatea creatorului popular colectiv supradimensioneazã trãsãturile individualitãtilor.
Astfel, Stefan cel Mare devine personaj de basm, prin aceasta penetrând cele mai profunde straturi ale folclorului punându-se tulburãtoarea si universala întrebare dacã eroii mitici nu au avut si ei o existentã istoricã. În legende, Stefan se luptã simultan cu 30 de dusmani, are o frunte de sapte palme, la 15 ani a ucis un urs numai cu mâinile, îngerii îl cãlãuzesc prin pãduri, în bãtãlii era însotit de un arhanghel care, cu o sabie de foc dobora dusmanii la zece metri înaintea sa.
 În acelasi spirit popular, cu oarecare retinere însã, va consemna si instruitul cronicar Grigore Ureche sprijinirea directã a Domnitorului de cãtre sfinti în confruntãrile militare decisive. Asemenea unor altor mari personalitãti din istoria universalã Stefan este predestinat pentru fapte mãrete: la nastere este alãptat de o lupoaicã, aflat în multime i se aseazã pe cap o coroanã ce plutea în vãzduh. Un element care-1 apropie însã si mai mult de eroii umanitãtii este trecerea sa în nemurire ca întruchiparea unei vesnice sperante a poporului sãu.
 La moarte îsi înfige sabia într-un zid cerând urmasilor sã asculte numai de acel care va o putea smulge. Ca si Carol cel Mare, Henric Pãsãrarul, Richard Inimã de Leu, Marko Kralievici, Stefan vegheazã asupra poporului sãu si când acestuia îi va fi greu va reveni pe pãmânt, cãlare, cu sabia în mânã. Pe Valea Moldovei, va purta o bãtãlie crâncenã împotriva tuturor împãratilor care-i asupresc pe români, caii vor înota pânã la coamã în sânge omenesc.
 Pretutindeni, însã, si aici, si în macrostructuri, umbra lui Stefan îi învãluie pe toti ceilalti eroi. Dacã alte popoare au pus în centrul ciclurilor de cântece eroice, personaje putin însemnate din istoria nationalã, atribuindu- le merite pe care nu le-au avut – cazul lui Marko Kralievici, mic principe fãrã importantã, trãdându-i când pe sârbii sãi, când pe turci, murind în slujba acestora la Rovine – românii l-au adus pe Stefan drept chintesentã a virtutilor nationale, nemaiputând sã-i acorde în plus decât însusiri mitice supraomenesti, sã facã pe bunã dreptate, din el, ceea ce meritã, un sfânt.

Fonduri europene prin PNDR (2014 - 2020)

Fermierii milenceni vor putea accesa, începând din această lună, finanţările din fonduri europene alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.
 Astfel, de la 1 iulie, vor putea fi depuse proiecte, prin noul PNDR, în cadrul Subprogramului pomicol, care dispune în acest an de o alocare de peste 75 de milioane de euro.
De asemenea, solicitanţii pot obţine finanţare şi prin Submăsura 4.2 care sprijină investiţiile în procesarea şi marketingul produselor agricole.
 Aici, alocarea financiară este de 143 de milioane de euro.
 Și cei care solicită bani pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii silvice vor putea depune proiecte.
 Cei care vor să facă afaceri neagricole în mediul rural trebuie să fie pe fază, pentru că şi această submăsură de finanţare se deschide din 1 iulie.
 Micii fermierii au şi ei partea lor de atenţie, iar solicitanţii vor putea depunde proiecte pe Submăsura “Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.
 Solicitanţii de fonduri europene care vor să aplice pe anumite măsuri au la dispoziţie proiecte-tip elaborate de Ministerul Agriculturii şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.
 Acestea sunt menite să le pună în vedere cum arată planurile de afaceri şi ce detalii tehnice trebuie să conţină ca să-şi ducă la îndeplinire obiectivele.
Noul program permite înregistrarea online a proiectelor, fapt care va contribui la reducerea timpului necesar depunerii acestora şi implicit, a costurilor pe care le suportă beneficiarii, ca urmare a faptului că nu trebuie să se mai deplaseze la AFIR Botoșani.
 De asemenea, proiectele vor fi depuse în cadrul unor sesiuni continue, cu evaluare lunară.
 În plus, beneficiarii nu mai sunt nevoiţi să obţină la fel de multe documente, ca în anii precedenţi, întrucât a fost diminuat numărul avizelor şi a acordurilor necesare demarării proiectelor cu fonduri europene nerambursabile.
 Ministerul Agriculturii a demarat procedurile astfel încât beneficiarii PNDR să poată primi o serie de avize şi acorduri la nivelul AFIR, fără a mai fi necesară deplasarea acestora la sediile unor instituţii publice abilitate să emită astfel de documente.
 PNDR va sprijini modernizarea a aproximativ 3.400 de ferme şi cooperative, dezvoltarea a peste 30.000 de ferme mici, precum şi instalarea în zona rurală şi începerea activităţii pentru peste 9.400 de tineri fermieri.

Fără cod galben!

miercuri, 1 iulie 2015

Sprijin pentru tinerii șomeri

Absolvenţii şomeri care au vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani vor beneficia, în cel mai scurt timp, de servicii prin care se vor integra mai uşor pe piaţa muncii.
Și firmele vor putea obţine anumite sume de bani, dacă se vor ocupa de tinerii fără loc de muncă. Autoritatea de Management a Programului Operaţional Capital Uman a anunţat că, din luna iulie, primeşte proiecte în vederea demarării programelor de sprijin pentru tinerii şomeri.
 Condiţiile nu sunt deloc dure şi pentru a obţine fondurile respective pot aplica atât companiile mari, cât şi IMM-urile, în parteneriat cu furnizorii autorizaţi de formare profesională sau de servicii de orientare şi consiliere.
 Practic, programul vizează sprijinirea absolvenţilor printr-un impuls financiar dat firmelor care doresc să se implice în astfel de iniţiative.
 Potrivit documentului oficial, proiectele de minimis au o valoare cuprinsă între 50.000 şi 200.000 euro, iar procentul finanţării nerambursabile este de 100%.
 Firmele pot câştiga bani buni de pe urma sprijinirii tinerilor, iar cei din urmă vor putea avea mai uşor un loc de muncă.
Pentru acţiunile de consiliere, societăţile vor lua 100 euro/persoană, pentru formare profesională – 400 euro/persoană, pentru ucenicie la locul de muncă – 250 euro/persoană/lună, pe perioada alocată. De asemenea, pentru stagii la locul de muncă pentru absolvenţii de învăţământ superior se vor acorda 300 euro/persoană, în timp ce pentru angajarea pe locuri de muncă nou create firmele beneficiază de 200 euro subvenţie pe lună.
 Pe lângă proiectele de minimis de mai sus există şi proiectele de ajutor de stat, care au o valoare cuprinsă între 50.000 şi 500.000 euro, iar finanţarea poate ajunge până la 70% pentru IMM-uri sau 60% pentru companiile mari.
 Activităţile eligibile adresate tinerilor vizează finanţări pentru angajarea persoanelor din grupul ţintă (200 euro subvenţie pe lună) şi activităţi de formare (400 euro/persoană).