Duminica a 4-a din Postul Mare (a Sfântului Cuvios Ioan Scărarul)

 

În vremea aceea a venit un om la Iisus, zicându-I: Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut. Şi, oriunde-l apucă, îl aruncă la pământ şi face spume la gură şi scrâşneşte din dinţi şi înţepeneşte. Şi am zis ucenicilor Tăi să-l alunge, dar ei n-au putut.

 Atunci Iisus, răspunzând lor, a zis: O, neam necredincios, până când voi fi cu voi? Până când vă voi răbda pe voi? Aduceţi-l la Mine. Şi l-au adus la El. Dar duhul, văzându-L pe Iisus, îndată l-a zguduit pe copil, iar acesta, căzând la pământ, se tăvălea spumegând. Şi l-a întrebat pe tatăl copilului: Câtă vreme este de când i-a venit aceasta? Iar el a răspuns: Din pruncie. Şi de multe ori l-a aruncat şi în foc şi în apă ca să-l piardă. Dar, dacă poţi să faci ceva, ajută-ne, fiindu-Ţi milă de noi. Iar Iisus i-a zis: Dacă poţi crede, toate sunt cu putinţă celui ce crede.

 Şi îndată, strigând, tatăl copilului a zis cu lacrimi: Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele! Iar Iisus, văzând că mulţimea dă năvală, a certat duhul cel necurat, zicându-i: Duh mut şi surd, Eu îţi poruncesc: Ieşi din el şi să nu mai intri în el! Şi, răcnind şi zguduindu-l cu putere, duhul a ieşit; iar copilul a rămas ca mort, încât mulţi ziceau că a murit. 

Dar Iisus, apucându-l de mână, l-a ridicat, iar el s-a sculat în picioare. După ce a intrat Iisus în casă, ucenicii Lui L-au întrebat, de o parte: Pentru ce noi n-am putut să-l izgonim? El le-a zis: Acest neam de diavoli cu nimic nu poate ieşi, decât numai cu rugăciune şi cu post. 

Şi, ieşind ei de acolo, străbăteau Galileea, dar El nu voia să ştie cineva. Căci învăţa pe ucenicii Săi şi le spunea că Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor şi-L vor omorî, iar după ce-L vor omorî, a treia zi va învia. Ei însă nu înţelegeau cuvântul şi se temeau să-L întrebe.

Duminica a 3-a din post (a Sfintei Cruci)

 

Zis-a Domnul: Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape viaţa şi-o va pierde, iar cine își va pierde viaţa sa pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela şi-o va mântui. Căci ce-i folosește omului să câștige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său? Căci de cel ce se va rușina de Mine şi de cuvintele Mele în neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului Se va rușina de el când va veni întru slava Tatălui Său, cu sfinții îngeri. Şi le zicea lor: Adevărat grăiesc vouă că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu venind întru putere.

Sfinții 40 de Mucenici. Ziua Deținuților Politici Anticomuniști

 

Pe 9 martie, creștinii din Botoșani și din întreaga țară sărbătoresc Sfinții 40 de Mucenici, zi cu tradiții și obiceiuri păstrate din vechime. Pe 9 martie, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții 40 de Mucenici, o zi cu rezonanță puternică în rândul credincioșilor. 

Cei 40 de mucenici au fost soldați creștini din Legiunea a XII-a Fulminata, care au trăit în Armenia, în timpul împăratului Licinius, cunoscut pentru prigoana împotriva creștinilor. Potrivit tradiției, aceștia au refuzat să se lepede de credință și au fost supuși la chinuri grele, fiind condamnați la moarte prin înghețare într-un lac. Se spune că, în urma rugăciunilor lor, s-au petrecut minuni, iar apa lacului s-a încălzit, iar mucenicii au primit cununi strălucitoare din cer.

 În această zi, gospodinele pregătesc "mucenici" sau "sfințișori", colaci copți în formă de cifra opt, care sunt împărțiți în familie și la vecini, ca simbol al jertfei și al comuniunii. Obiceiul de a coace mucenici este păstrat cu grijă în multe gospodării din județ, iar rețetele variază de la o localitate la alta. În unele zone, mucenicii sunt copți și unși cu miere și nucă, în timp ce în altele se pregătesc în supă dulce cu scorțișoară.

 Pe lângă preparatele tradiționale, ziua de 9 martie marchează și începutul anului agricol, iar oamenii din mediul rural obișnuiesc să curețe grădinile și să aprindă focuri pentru a alunga răul și a aduce belșug. 

Cei patruzeci de Sfinți Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton și Aglaie. 

Azi, 9 martie, este și Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din România. La îndemnul Patriarhiei Române, în centrele eparhiale au loc slujbe de pomenire pentru cei care au pătimit în timpul regimului comunist ateu, apărând credinţa în Dumnezeu şi demnitatea poporului român. „În fiecare an, la această dată, avem îndatorirea morală de a ne aminti de românii care au luptat împotriva regimului totalitar comunist, mărturisind credința ortodoxă împotriva ateismului și care au fost închiși în lagăre și închisori, îndurând aici suferințe inimaginabile, iar unii dintre aceștia înfruntând chiar moartea”, transmite Patriarhia Română.

Duminica a 2-a din Postul Mare (a Sfântului Grigorie Palama)

 

În vremea aceea, intrând iarăşi Iisus în Capernaum, după câteva zile s-a auzit că este în casă. Şi îndată s-au adunat aşa de mulţi, încât nu mai era loc nici înaintea uşii, iar Dânsul le grăia cuvântul (lui Dumnezeu). 

Şi au venit la El, aducând un slăbănog, pe care-l purtau patru oameni. Dar, neputând ei din pricina mulţimii să se apropie de El, au desfăcut acoperişul casei unde era Iisus şi, prin spărtură, au coborât patul în care zăcea slăbănogul.

 Iar Iisus, văzând credinţa lor, i-a zis slăbănogului: Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale! Şi erau acolo unii dintre cărturari, care şedeau şi cugetau în inimile lor: Pentru ce vorbeşte Acesta astfel? El huleşte. Cine poate să ierte păcatele, fără numai singur Dumnezeu? Şi îndată, cunoscând Iisus cu duhul Lui că aşa cugetau ei în sine, a zis lor: De ce cugetaţi acestea în inimile voastre? Ce este mai uşor, a zice slăbănogului: Iertate îţi sunt păcatele, sau a zice: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă? Dar ca să ştiţi că putere are Fiul Omului a ierta păcatele pe pământ, a zis slăbănogului: Zic ţie: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi mergi la casa ta.

 Şi s-a ridicat îndată şi, luându-şi patul, a ieşit înaintea tuturor, încât erau toţi uimiţi şi slăveau pe Dumnezeu, zicând: Asemenea lucruri n-am văzut niciodată.

Zilele Babei Dochia

 

Primele zile din martie aduc Zilele Babei Dochia, o tradiție veche care spune că vremea din aceste zile arată norocul fiecăruia pentru tot anul. În nordul Moldovei, inclusiv la Botoșani, începutul lunii martie este marcat de Zilele Babei Dochia, o perioadă încărcată de semnificații pentru comunitate.

 Între 1 și 9 martie, oamenii aleg o zi care, potrivit tradiției, le va arăta cum va fi norocul și starea sufletească pentru tot anul. Vremea din acea zi este considerată un semn: dacă este cald și însorit, anul va fi bun, iar dacă este frig sau mohorât, pot apărea încercări.

 Legenda Babei Dochia este transmisă din generație în generație. Personajul mitologic urcă muntele cu oile, lepădând câte un cojoc în fiecare zi, pe măsură ce vremea se încălzește. Se spune că aceste zile capricioase de la începutul lunii martie sunt cauzate chiar de Baba Dochia, care își scutură cojoacele de ploaie sau omăt. Tradiția este respectată în multe localități din județul Botoșani, dar și în alte zone din nord-estul țării.

 Oamenii obișnuiesc să își aleagă "baba" încă de la finalul lunii februarie, iar copiii și adulții poartă mărțișoare ca simbol al norocului și al primăverii. În credința populară, Baba Dochia simbolizează sfârșitul iernii și începutul unui nou ciclu al naturii. "Zilele acestea sunt un prilej de speranță pentru mulți botoșăneni, care așteaptă cu interes semnele vremii", spun localnicii. Tradiția nu impune reguli stricte, iar fiecare familie poate interpreta semnele după propriile credințe. Indiferent de vreme, Zilele Babei Dochia marchează începutul primăverii și aduc un plus de optimism pentru locuitorii din Botoșani și din întreaga regiune.

Duminica Întâi din Post

 

Sfânta Cuvioasă Muceniţă Evdochia (secolul II) era samarineancă din cetatea Heliopolis din Fenicia. S‑a născut în vremea împăratului Traian (98‑117), din părinţi păgâni închinători la idoli. Ea era foarte frumoasă şi ducând o viaţă desfrânată a strâns multă avuţie, fiind cunoscută şi în alte ţări. În cetatea în care locuia Evdochia a venit un pustnic pe nume Gherman, ce s‑a aşezat în apropierea locuinţei ei. Aceasta auzea în fiecare zi cântările, citirile şi rugăciunile neîncetate ce se făceau în odaia pustnicului şi mai ales cuvintele de folos rostite de acesta. „Şi s‑a cutremurat sufletul desfrânatei, cu deosebire atunci când a auzit cuvintele: «Vai vouă, bogaţilor!» (Luca 6, 24). Deci, luminându‑se la cuget şi scârbită de viaţa pe care o ducea, Evdochia a mers la omul lui Dumnezeu, rugându‑l s‑o înveţe calea mântuirii. Şi, aşa, învăţând dreapta credinţă de la Sfântul Gherman, iar Sfântul Botez primindu‑l de la Episcopul Teodot, Evdochia şi‑a schimbat viaţa. Ea a împărţit săracilor toată averea ei cea multă, liberând pe toţi robii, şi s‑a dus într‑o mănăstire, unde trăia în smerenie şi în pocăinţă” (Proloagele). Aflându‑se de convertirea ei la creştinism, a fost informat şi împăratul Adrian (117‑138), care a poruncit să fie arestată. Sfânta Evdochia a săvârşit multe minuni, ceea ce l‑a determinat pe împărat să o elibereze. După moartea împăratului Adrian, Sfânta a fost arestată din nou, în vremea când cetatea Heliopolis era condusă de Diogen. Acesta a supus‑o la chinuri pentru a o determina să se lepede de credinţa creştină. Ea a suportat toate aceste chinuri şi, impresionând dregătorul prin curajul ei, dar mai ales pentru credinţa ei, acesta a poruncit să fie eliberată. După Diogen, la conducerea cetăţii a venit Vichentie, care a ordonat să fie supusă din nou chinurilor pentru credinţa ei creştină. Ea a suportat chinuri cumplite şi, văzând dregătorul că nu părăseşte credinţa creştină, a ordonat să i se taie capul. Astfel, Sfânta Cuvioasă Evdochia a primit cununa muceniciei.

Vacanța mobilă

 

Elevii din 17 județe au  intrat în vacanța mobilă 2026.

 Vacanța „de schi” are o durată de o săptămână și desparte modulele 3 și 4 de cursuri.

 Pentru elevii din București și din alte 21 de județe, vacanța de schi a început luni, 16 februarie, și ține până vineri, 20 februarie, potrivit structurii anului școlar 2025-2026. Aceștia revin la școală luni, 23 februarie, și vor începe modulul 4 de cursuri.

 Săptămâna de vacanță mobilă, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, este programată în intervalul 9 februarie – 1 martie 2026. Până la 1 aprilie 2025, inspectoratele au fost obligate să ia decizia stabilirii perioadei. Fiecare elev trebuie să aibă o notă la purtare pe fiecare modul, potrivit ROFUIP. Notă la purtare în fiecare modul pentru elevi este o modificare introdusă de Ministerul Educației, la cererea directorilor de școli, în regulamentul de funcționare a unităților de învățământ ROFUIP 2024.

 Vacanța de schi în perioada 23 februarie – 1 martie este programată în județele: Alba; Bacău; Botoșani; Brăila; Constanța; Covasna; Galați; Giurgiu; Harghita; Maramureș; Mureș; Neamț; Satu Mare; Sibiu; Suceava; Vaslui; Vrancea;