România şi cele 25 miliarde euro !

Principala problemă cu care se va confrunta România în perioada următoare va fi utilizarea eficientă a celor 25 de miliarde de euro proveniţi din instrumentele structurale şi nu simpla accesare a acestor fonduri, este concluzia trasă de specialiştii în domeniu participanţi la evenimentul „Open Days – Săptămâna europeană a regiunilor în România”.
David Sweet, responsabil pentru România din cadrul Directoratului General pentru Politică Regională a Comisiei Europene, a atras atenţia că, în lispa unei strategii pe termen lung şi a unei dezvoltări sustenabile, aceste fonduri pot „dispărea”, în sensul că nu vor avea nici un impact asupra dezvoltării.
Unii dintre factorii care pot duce la eşecul politicii de dezvoltare regională şi coeziune sunt lipsa dialogului, piedicile administrative, lipsa participării societăţii civile, proces decizional greoi. La acestea se adaugă lipsa personalului calificat şi cu experienţă în implementarea proiectelor europene şi experţilor în evaluarea proiectelor. „Fără aptitudini şi know-how România riscă să se transforme într-o economie de tip colonial. Competitivitatea este singura şansă pentru succesul pe termen lung” a precizat oficialul european.
De aceeaşi părere sunt şi specialiştii români care cred că mai periculoasă decât lipsa de absorbţie a fondurilor structurale este folosirea ineficientă a banilor.
Nu trebuie să accesăm fonduri structurale doar de dragul de a accesa fonduri europene. Proiectele finanţate din fonduri structurale trebuie să contribuie la dezvoltarea economică, fie că sunt implementate de autorităţi sau de agenţi economici: Un parc industrial este o povară fără un mediu de afaceri activ .
România se află pe locul al doilea în Europa, după Austria în ceea ce priveşte aprobarea programelor operaţionale la 6 luni de la începerea negocierilor, conform unui clasament al Comisiei Europene. Având în vedere că oficialii europeni credeau că nu există nici o şansă ca să fie aprobat vreun program până la sfârşitul acestui an, reprezentanţii Comisiei au început să fie puţin mai optimişti în ceea ce priveşte soarta fondurilor structurale. Povara cade astfel pe umerii Agenţiilor de Dezvoltare Regională care trebuie să încurajeze dezvoltarea durabilă.