Consiliul Local: Şedinţă ordinară.

JUDETUL BOTOSANI Avizat
COMUNA MILEANCA
Secretar,
P R I M A R





D I S P O Z I T I E


Privind convocarea Consiliului local Mileanca in sedinta ordinara pentru data de 12 octombrie 2007, orele 10,00.



PRIMARUL COMUNEI MILEANCA


-in baza prevederilor art.39-(1) si (3) , din Legea nr.215/2001 , republicata,
-in temeiul art.68-(1) din aceiasi lege,



D I S P U N E:

Art.1.Se convoaca in sedinta ordinara Consiliul local Mileanca pentru data de 12 octombrie 2007, orele 1000.Sedinta se tine in sala mare a primariei si va avea urma toarea ordine de zi:
1.Instituirea taxei speciale pentru plata serviciului de paza in anul 2008.
2.Aprobarea studiu de fezabilitate si proiect pentru modernizare DC 21 Mileanca –Draguseni de la km 0 la km 6,675 si DC 21 B Codreni –Scutari dela km 0 la km 5,600.
3.Incetarea de drept a mandatului de consilier al d-lui Ursachi Ioan, inainte de expirarea duratei normale a mandatului.
Art.2.Secretarul comunei Mileanca va duce la indeplinire prevederile prezentei dispozitii.


Primar,
Ion Maftei


Mileanca, 04 octombrie 2007.
Nr.204.



JUDETUL BOTOSANI Nr.1983 din 04.10.2007
COMUNA MILEANCA
CONSILIUL LOCAL



C O N V O C A R E


Se convoaca in sedinta ordinara Consiliul local Mileanca pentru data de 12 octombrie 2007, orele 1000.Sedinta se tine in sala mare a primariei si va avea urmatoarea ordine de zi:
1.Instituirea taxei speciale pentru plata serviciului de paza in anul 2008.
2.Aprobarea studiu de fezabilitate si proiect pentru modernizare DC 21 Mileanca –Draguseni de la km 0 la km 6,675 si DC 21 B Codreni –Scutari dela km 0 la km 5,600.
3.Incetarea de drept a mandatului de consilier al d-lui Ursachi Ioan, inainte de expirarea duratei normale a mandatului.

CONSILIERI:
1.Azamfirei Alexandru…………………………
2.Andrieş Vasile-Liviu…………………………
3.Antoci Valeriu……………………………….
4.Apostol Paraschiva…………………………..
5.Apetrea Petrea……………………………….
6.Carabulea Stelian……………………………
7.Codreanu Dumitru…………………………..
8.Ciobotariu Costică……………………………
9.Dumitrel Georgică…………………………….
10.Gavril Irimia…………………………………
11.Giugastru Lucian……………………………..
12.Ştefănescu Ioan……………………………….
13.Ursachi Ioan…………………………………..
Delegat sătesc: Ştir Viorel………………………

INVITATI:
1.Carcea Elena…………… 4.Ciobanu Stratica…………………
2.Ivaşcă Dumitru……… 5.Văcăreanu Doina………….
3.Aiftincă Eugen………… 6.Mitoceanu Sebastian….


Secretar,

Turcanu Petru



R O M A N I A Avizat
JUDETUL BOTOSANI Secretar,
COMUNA MILEANCA
CONSILIUL LOCAL



PROIECT DE HOTARARE

Privind ,,Instituirea taxei speciale pentru plata serviciului de paza in anul 2008.”


CONSILIUL LOCAL MILEANCA

-vazind prevederile art.18-(5) din legea nr.333/2003 privind paza bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, modificata prin Legea nr.9/2007,
-in baza prevederilor art.282, /Cap.X/Legea nr.571/2003 –Codul fiscal, precum si de prevederile art.26/OUG nr.45/2003 , privind finantele publice locale,
-in temeiul art.36-(2)lit.b, pct.4 lit.c, precum si art.45-(2) DIN Legea nr.215/2001, privind administratia publica locala,


H O T A R A S T E:

Art.1.Pentru plata serviciilor de paza pentru anul 2008, se instituie o taxa speciala, dupa cum urmeaza:
-60 lei/an –personele cu virsta intre 18-60 de ani:
-100 lei/an-personele fizice;
Art.2.Primarul comunei Mileanca prin serviciul financiar contabil va duce va duce la indeplinire prevederile prezentei hotariri.

Initiator,
















Nr.1980/03.10.2007





R E F E R A T


Privind incetarea de drept a mandatului de consilier al d-lui Ursachi Ioan-PRM.




Subsemnatul Maftei Ion, primar al comunei Mileanca, avind in vedere adresa nr.163/14.09.2007 a Partidului Romania Mare-Filiala Judeteana Botosani, inregistrata la Primaria MIleanca cu nr.1720/18.09.2007, prin care se comunica ca d-l consilier Ursachi Ioan si-a pierdut calitatea de membru al PRM, conform hotaririi Biroului Executiv al Filialei Judetene PRM Botosani,
-tinind cont de prevederile art.9-(2) lit. h1 din legea 393/2004 privind statutul alesilor locali,
Propun Consiliului local Mileanca adoptarea unei hotarari privind incetarea de drept a mandatului de consilier al d-lui Ursachi Ioan, inainte de expirarea duratei normale a mandatului.
Anexam la raport adresa nr.163/14.09.2007 a PRM Filiala Judeteana Botosani.



Primar, Secretarul comunei

Ion Maftei Turcanu Petru















R O MANIA Avizat,
JUDETUL BOTOSANI
Secretar,
COMUNA MILEANCA
CONSILIUL LOCAL




PROIECT DE HOTARARE

Privind incetarea de drept a mandatului de consilier al d-lui Ursachi Ioan, inainte de expirarea duratei normale a mandatului.



CONSILIUL LOCAL MILEANCA

-tinind cont de adresa nr.163/14.09.2007 a Partidului Romania Mare, Filiala Judeteana Botosani, prin care se comunica faaptul ca d-l Ursachi Ioan si-a pierdut calitatea de membru PRM,
-analizind referatul primarului comunei Mileanca, inregistrat cu nr.1980/03.10.2007, prin care se propune incetarea de drept a mandatului de consilier al d-lui Ursachi Ioan, inainte de expirarea duratei normale a mandatului,
-in baza prevederilor art.9-(2) lit.h1 ,aliniatul 3 si 4, si art.12 din Legea nr.393/2004 privind statutul alesilor locali republicata ,
-in temeiul art.45-(1) si (5) din Legea nr.215/2001, privind administratia publica locala,


H O T A R A S T E:


Art.1.Consiliul local Mileanca constata incetarea de drept a mandatului de consilier al d-lui Ursachi Ioan, inainte de expirarea duratei normale a mandatului, ia act de situatia aparuta si declara vacant locul consilierului in cauza.
Art.2.Prezenta hotarire poate fi atacata de d-l Ursachi Ioan la instanta de contencios administrative in termen de 10 (zece) zile de la comunicare.

Initiator,

Celularul şi tumorile cerebrale !

Contrar asigurărilor oficiale, încă un studiu arată că telefonul mobil dăunează sănătăţii.
Rezultatele cercetărilor efectuate de doi oameni de ştiinţă suedezi arată că utilizarea celularului timp de o oră pe zi provoacă, după 10 ani, apariţia unor tumori cerebrale, în special pe partea pe care este ţinut. De asemenea, folosirea îndelungată a micului şi necesarului aparat duce, într-o mare proporţie, la surditate.
Doi apreciaţi profesori suedezi, Lennart Hardell, de la universitatea din Obrero, şi Kjell Hansson Mild, de la Umea University, au dat recent publicităţii un nou studiu care contrazice asigurările oferite până în prezent referitoare la nocivitatea presupusă de utilizarea îndelungată a mobilului. Dacă cercetările anterioare arătau, în cea mai mare parte, că nu există nicio legătură între celulare şi cancer, profesorii suedezi au demonstrat că lucrurile stau exact pe dos.
"Este necesară o atenţie mărită faţă de folosirea mobilului, în special când este vorba de copii, care sunt foarte vulnerabili", avertizează cei doi experţi. Aceştia au mai arătat că cercetările efectuate până în prezent au luat în calcul perioade de timp limitate, mergând până la cel mult cinci ani de folosire zilnică a celularului. Studiul lor însă se bazează pe experimente şi date culese timp de mai bine de un deceniu. Telefonul fără fir, la fel de periculos
Pe lângă propriile observaţii, profesorii suedezi au reunit şi au comparat rezultatele a 11 studii realizate în Danemarca, Finlanda, Japonia, Germania şi SUA, în care, pe parcursul timpului, se demonstra legătura existentă între celular şi riscul formării unor tumori canceroase intracraniene.
Cele mai multe dintre studiile analizate vorbesc despre apariţia unor tumori ale membranei ce protejează celulele nervoase, la fel ca şi despre apariţia aşa-numitului "neurom acustic", o formă tumorală benignă, dar care de obicei duce la surditate. Concluziile profesorilor suedezi sunt categorice: persoanele care folosesc celularul de mai bine de un deceniu prezintă un risc crescut cu 30% de a dezvolta un astfel de neurom acustic sau tumoare canceroasă.
Nici telefonul fără fir ("cordless") nu pare a fi mai breaz din acest punct de vedere. Dacă acesta este utilizat peste 2.000 de ore, adică mai puţin de o oră zilnic, timp de un deceniu, prezintă aceleaşi riscuri de îmbolnăvire ca şi mobilele. De altfel, studii recente arată că întreaga tehnologie Wi-Fi, din cauza undelor electromagnetice folosite, afectează sănătatea oamenilor.

Meteo: 13/15 octombrie 2007

În intervalul 13 Octombrie 2007,ora 12.00 - 15 Octombrie 2007, ora 09.00 se instalează COD GALBEN în partea nordică a Moldovei, urmând ca răcirea accentuată a vremii să fie însoţită de intensificări de vânt, lapoviţă şi ninsoare, potrivit ANM.
În acest interval, valorile de temperatură vor fi cu 8-10 grade sub cele normale pentru această perioadă, în toată ţara.
În jumătatea nordică a Moldovei precipitatiile vor fi şi sub forma de lapoviţă şi ninsoare, iar la munte vor predomina ninsorile. Vântul va prezenta intensificări în toate regiunile - în Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea putând atinge 70-80Km/h. În zona de munte viteza vântului va depăşi 100 Km/h şi va ninge viscolit.

Le Nobel pour Lady Lessing:2007

Doris Lessing, prix Nobel de Littérature.
En choisissant la romancière britannique, l’Académie suédoise a tenu à récompenser « la conteuse épique de l’expérience féminine qui ,avec scepticisme, ardeur et une force visionnaire scrute une civilisation divisée », selon ses propres termes.
Communiste jusque dans les années 50, féministe, Doris Lessing a publié une quarantaine d’ouvrages parmi lesquels Le Carnet d’or (1962), son livre le plus connu, Le Journal d’une bonne voisine (1984) et bien sûr, Enfants de la violence, sa première saga rédigée de 1952 à 1969.
Changeant radicalement et de style et de genre, elle s’adonne depuis quelques années à la science-fiction. En témoigne la série intitulée, Canopus in Argos écrite entre 1979 et 1983. Portrait d’« une vieille dame indigne ».

Parfum de l' automne !

La Primărie...!

Toujours Sibiu !

http:// www.sibiu.ro.webcam.primsb.

„Dieta personalizată. Slăbeşte în funcţie de personalitatea ta", de Alain Golay

Obezitatea este o problemă de sănătate care afectează tot mai mulţi dintre locuitorii planetei, indiferent de vârstă. În cartea sa profesorul Alain Golay explică de ce eşuează unele tentative de slăbit.
Alegeţi un regim alimentar în funcţie de personalitatea dvs. Alt­fel există riscul ca toate eforturile de a pierde în greutate să eşueze, susţine profesorul Alain Golay în lucrarea sa referitoare la dieta personalizată. Potrivit acestuia, medicul trebuie să facă pacientului un test de personalitate (în funcţie de categoriile stabilite de psihiatrul Carl Jung).
În urma testului, ştim cărui tip de personalitate aparţinem şi, ca urmare, care este regimul de slăbit cu cele mai mari şanse de reuşită pe care ar trebui să-l urmăm.
Patru categorii de regimuri:
1. Promovanţii sunt persoane care doresc să fie apreciate, să se remarce în orice context. Ei sunt dominanţi şi expansivi. În rândul pro­movanţilor întâlnim liderii, actorii şi oratorii. De obicei sunt gurmanzi, iar regimurile de slăbit recomandate sunt cele disociate, sărace în grăsimi. 2.Facilitan­ţii sunt altruişti, preferă să mănânce în societate şi să discute despre felurile de mâncare. O masă echilibrată trebuie să conţină: proteine-carne, peşte, ouă, brânzeturi; hidraţi de carbon sub formă de pâine, paste, cartofi, orez şi cereale. De asemenea, este necesar ca ei să înveţe să se abţină de la a mânca mai mult decât au nevoie.
3. Controlanţii sunt per­­soane rezervate, dar domi­nante. Pentru ei contează esenţialul, în orice context, iar detaliile, adesea, le displac.
În această categorie intră ban­cherii, oamenii de afaceri şi medicii chirurgi. Obiceiurile lor alimentare includ înfulecarea tuturor alimentelor care le cad în mână: hamburgeri, pateuri, tot ce este bogat în calorii. Principala masă a zilei ar trebuie să fie micul dejun, în timp ce masa de seară ar trebui să fie modestă.
4. Analizanţii sunt per­­­­soane rezervate. Pentru ei, importante sunt deta­liile. Mănâncă cu plăcere mân­că­rurile tradiţionale, iar rutina accentuează erorile dietetice. Ei trebuie să fie foarte atenţi la cantitatea de alimente pe care o consumă şi chiar să ţină un carneţel în acest sens.

Slow Food vs Fast Food

Slow Food este mişcarea internaţională ce militează pentru satisfacerea plăcerii alimentare, dar apără biodiversitatea, răspândeşte educaţia gustului, pune în legătură producătorii "verzi" cu consumatorii şi consideră că gastronomia se intersectează cu politica, agricultura şi ecologia.
Slow Food este o organizaţie ecogastronomică nonprofit­ care a fost fondată ca o replică la fast-fooduri, la viaţa contemporană consumată în viteză, la dispariţia tradiţiilor gastronomice locale şi a scăderii interesului oamenilor pentru mâncare. Povestea Slow Food a început în 1986 în orăşelul italian Bra, locul de baştină al fondatorului mişcării, jurnalistul Carlo Petrini.
Primul protest al Slow Food a fost cel organizat în Capitala Italiei, când, mai mulţi cetăţeni au început să mănânce paste preparate în casă în faţa unui fast-food McDonald’s. În 1989 a devenit organizaţie internaţională, iar la ora actuală, reţeaua cuprinde 80.000 de membri din lumea întreagă.
Melcul mănâncă fără grabă ... Secolul nostru, care a debutat şi s-a dezvoltat sub semnul civilizaţiei industriale, ne-a transformat în sclavii vitezei. Cu toţii am fost "infestaţi" cu acelaşi virus: "viaţa rapidă" care perturbă obişnuinţele, ne invadează intimitatea şi ne forţează să mâncăm "fast food".
Luptând împotriva omogenizării gustului, puterii nelimitate a societăţilor multinaţionale, agriculturii industriale şi nebuniei unei vieţi în viteză, Slow Food redă hranei demnitatea ei culturală, iar mesei, liniştea şi convivialitatea. Slow Food pledează în favoarea principiilor agriculturii bio şi se opune utilizării organismelor modificate genetic în alimentaţia omului.
De asemenea, mişcarea militează pentru etichetarea corespunzătoare a tuturor produselor care au în componenţă ingrediente rezultate din manipularea genetică, astfel încât consumatorii să ştie ce cumpără şi ce manâncă. Slow Food înseamnă – pe scurt - o "mâncare bună, curată şi cinstită". Drept simbol al mişcării, a fost ales "melcul" pentru că acesta mănâncă foarte lent toată viaţa lui.
"Convivium" este un cuvânt latin care semnifică "festin, recepţie, banchet". Slow Food a împrumutat acest termen pentru a desemna asociaţiile sale locale. Conviviumurile sunt expresia locală a filozofiei Slow Food şi care constituie cheia de boltă a mişcării.
Aceste asociaţii stabilesc relaţii cu producătorii, realizează campanii pentru a proteja produsele alimentare tradiţionale, organizează degustări şi ateliere, incită bucătarii să utilizeze produsele locale, selecţionează producării care să participe la evenimente internaţionale, luptă pentru educarea gustului în şcoli.
Există mai bine de 850 de Conviviumuri Slow Food pe tot cuprinsul globului, care difuzează filozofia şi transformă idealurile Slow Food în realităţi concrete.
Slow Food consideră de­gustă­rile ca fiind experienţe didactice care ajută la dezvoltarea simţurilor. Asociaţia organizează programe educative la toate nivelurile: pentru copii, profesori, restauratori, membri, dar şi pentru toţi cei care doresc să participe la evenimentele Slow Food.
În timpul Congresului Internaţional al Slow Food din 2003, mai mult de 600 de delegaţii prezente au decis că fiecare Convivium ar trebui să îşi creeze propria grădină şcolară.
Astfel, la Landquart, în Elveţia, Conviviumul Bündner Herrschaft a lansat proiectul "Plantati" care oferă copiilor oportunitatea de a participa la toate fazele culturii cartofilor biologici, începând cu însămânţarea lor la sfârşitul lunii aprilie şi terminând cu recoltarea acestora la mijlocul lunii august. La finalul recoltării, şcolarii sunt învăţaţi cum se pregătesc diverse preparate din cartofi biologici.
În Austria, prin intermediul unor activităţi senzoriale ludice, copiii din 15 şcoli au învăţat să cultive zarzavaturi, activitate pe care o întreprind cu ajutorul profesorilor şi a familiilor lor. Slow Food Missouri din Statele Unite a lansat împreună cu Centrul de Artă Contemporană un program extraşcolar pentru elevii din şcolile primare pentru a-i face pe aceştia să descopere produsele locale.
Produsele cultivate de către elevi sunt folosite ulterior pentru prepararea hranei în cantina lor. În China, Slow Food Hong Kong lucrează în colaborare cu Departamentul de Educaţie din Universitatea Hong Kong pentru a propune elevilor cursuri de alimentaţie şi artă gastronomică pe perioada verii.
În zilele noastre, foarte puţine specii de plante mai sunt folosite pentru asigurarea alimentaţiei. În cursul secolului trecut, 300.000 de specii vegetale au dispărut. La începutul secolului al XX-lea, America a pierdut 93 la sută din produsele sale agricole, iar Europa aproape 85 la sută. Fundaţia Slow Food pentru Biodiversitate reprezintă identitatea care susţine proiectele Slow Food în jurul ecogastronomiei.
Fondată în 2003 de către Slow Food în parteneriat cu regiunea Toscana, misiunea sa este de a organiza şi de a finanţa proiecte pentru apărarea moştenirii noastre mondiale a biodiversităţii agricole şi a tradiţiilor gastronomice. Contribuţiile financiare directe ale Fundaţiei sunt în principal dedicate ţărilor mai puţin dezvoltate, ţări unde conservarea biodiversităţii nu semnifică doar ameliorarea calităţii vieţii, dar mai ales salvarea de vieţi, comunităţi şi culturi.
În virtutea apărării biodi­ver­sităţii alimentare, Slow Food a lansat ample proiecte mondiale. Printre acestea, "Arca gustului" este un proiect ambiţios care îşi propune redescoperirea savorilor uitate, "Terra Madre" este, de asemenea, un proiect planetar imaginat de Slow Food, al cărui scop este punerea în circulaţie a unei noi logici agro-alimentare bazate pe producerea de alimente "bune, curate şi corecte".
Produsele trebuie să respecte sănătatea umană şi mediul înconjurător şi să permită astfel conservarea gustului şi a biodiversităţii culinare. Aventura Terra Madre a debutat în 2004 la Torino. Proiectul Terra Madre reprezintă expresia concretă a filozofiei Slow Food.
Slow Food organizează saloane, evenimente şi târguri ţărăneşti pentru promovarea produselor gastronomice excepţionale. Salonul internaţional Salone del Gusto, ce are loc din doi în doi ani, la Torino, este cel mai mare târg mondial de vinuri şi mâncare de calitate şi a cunoscut un succes enorm la fiecare ediţie.
Salone del Gusto adună un număr impresionant de vizitatori (172.000 în timpul ediţiei de anul trecut).Evenimentul durează cinci zile, timp în care vizitatorii se plimbă printr-o piaţă imensă unde pot mânca prăjituri, cereale, mezeluri, legume murate, brânzeturi şi, de asemenea, pot bea bere şi vinuri de elită.
Principiile mişcării Slow Food :
1. Mâncarea nu se consumă în grabă.
2. Orice masă trebuie să fie alcătuită numai din produse
naturale,fără alt conservant decât sarea.
3. Fiecare om are dreptul să fie gurmand.
4. Copiii trebuie să înveţe că există o disciplină a gustului.
5. Banchetele sunt ocazii de a fi fericit mâncând.
6. Stilul de viaţă fast-food dăunează grav sănătăţii.

" L' enfant au risque du virtuel ", Serge Tisseron, Sylvain Missonnier et Michael Stora; 2006

Mail, chat, blog, jeux en ligne : partout dans le monde, pour les 13-24 ans qui ont accès à l'ordinateur, les liens sociaux passent par le Web. Aux Etats-Unis, plus de la moitié des 12-17 ans sont utilisateurs d'un site communautaire (type MySpace). En France, la messagerie instantanée (type MSN) attire 35 % des internautes - des adolescents pour la plupart. Et l'immense majorité des blogs personnels (50 millions créés dans le monde depuis 2004) est tenue par des collégiens et des lycéens, pour qui l'usage de ces "TIC" (technologies de l'information et de la communication) est devenu aussi naturel que celui du téléphone ou de la télévision.
Quels comportements auront à l'âge adulte ces enfants de la Net-génération ? Seront-ils plus sociaux que les générations précédentes ? Plus solitaires ? Affectivement plus fragiles, intellectuellement plus polyvalents ? Certitude : d'ores et déjà, leur réseau de sociabilité s'étend bien au-delà du réseau des contacts physiques. "Etre fille ou fils de... compte moins aujourd'hui qu'être en lien avec...", constatent les auteurs. "Ce que les jeunes sont en train d'apprendre, c'est à être capable d'entretenir la bonne relation avec la bonne personne en n'importe quel point de la planète." Un "capital social" qui, selon ils, constituera un véritable avantage dans nos sociétés futures.
"Avec les communautés virtuelles, poursuissent-ils, chacun prend conscience qu'il est un individu parmi des millions d'autres, mais aussi qu'il peut être contacté depuis le monde entier. Cela confère aux adolescents une légitimité nouvelle, qu'ils ne trouvent ni en famille ni dans le milieu scolaire." Au sein de la sphère privée et familiale, ces nouvelles compétences ne vont pas sans bouleverser les principes traditionnels. A la transmission descendante, des parents aux enfants, s'est ainsi ajoutée une transmission ascendante, des enfants aux parents... Et, surtout, une transmission horizontale entre pairs.
Pour ces jeunes rompus à la Toile dès l'entrée au collège, parfois même avant, les critères d'appartenance ne sont plus tant sociodémographiques (avoir tel âge, être de telle région ou dans telle classe) que relationnels. Passionnés du chanteur Sean Paul,du jeu de go ou de fusées à eau, il leur est désormais possible de se retrouver entre initiés autour d'un thème fédérateur, même si celui-ci ne réunit dans le monde que quelques centaines d'aficionados... "Se sentir unique tout en sachant qu'on n'est pas tout seul, n'est-ce pas le rêve de tout le monde, et plus encore des adolescents ?", remarquent ils, pour qui cette nouvelle conception du réseau, rodée dès le plus jeune âge, "modifiera durablement les habitudes relationnelles".
Témoin le succès de Facebook (25 millions d'inscrits à ce jour), ce site de socialisation sur lequel lycéens et étudiants sont invités à décrire leur profil, et qui parie sur la simple envie d'échanger et de partager.
Tout de même : à trop fréquenter ces communautés virtuelles, nos enfants ne risqueraient-ils rien d'autre que de mauvaises rencontres ? Les dédoublements d'identité (pseudos, avatars) dont ils usent avec bonheur ne peuvent-ils être nocifs pour le développement de leur personnalité ? "Bien au contraire, l'alter ego numérique peut parfois redonner un peu de souffle à notre être réel", estime le psychologue Michael Stora, pour qui cette double personnalité, virtuelle et réelle, "est à l'image d'un fonctionnement propre au narcissisme qui s'appelle le clivage".
Président de l'Organisation des mondes numériques et sciences humaines (OMNSH), il estime que le vrai danger n'est pas là. Pas plus que dans un avenir "peuplé de nomades ultra-connectés, sortes d'obèses aux doigts hypertrophiés, pur produit de notre imagination". En revanche, il craint que l'usage immodéré de l'ordinateur n'entraîne, pour les plus fragiles (des garçons, pour l'essentiel), "la disparition des rencontres en IRL" ("in real life" : dans la vie réelle).
"La cyberdépendance, quand elle est avérée, vient toujours mettre au jour un problème, remarque-t-il toutefois. Comme pour l'alcool et le tabac, l'objet technologique révèle chez certains individus une structure addictive, mais il ne la fabrique pas." Toxiques pour certains, les TIC auraient pour d'autres des fonctions curatives. "Beaucoup de gens se soignent par le biais des chats ou des forums, et utilisent ces outils comme des expériences auto-thérapeutiques", poursuit M. Stora, que la clinique a conduit à rencontrer nombre de personnes "ayant osé, grâce à cette pratique solitaire, affronter et dire certaines choses". Le Web deviendra-t-il, parmi d'autres, un remède contre les maux de l'âme ? L'avenir dira si ces lieux virtuels constituent "un nouvel opium du peuple, grâce auquel chacun pourra exprimer sa violence intérieure tout en étant, dans la vie réelle, plus soumis qu'aujourd'hui". Ou s'ils seront, au contraire, des endroits "où l'on apprendra l'insoumission"...
Moins pudiques, plus agiles et plus inventifs, les enfants de la Toile, à en croire certains, présenteraient toutefois une tare majeure : à force d'être sollicités par mille choses à la fois, leur capacité de concentration se réduirait comme peau de chagrin. Mais comment en être sûr ? Et qu'est-ce qui sera le plus utile dans la société de demain : être capable de se fixer longtemps sur une même activité, ou gérer plusieurs tâches en même temps ?
"A en juger par l'évolution récente du marché du travail, de nombreux métiers demanderont de plus en plus de savoir être polyactif", estime Sylvain Missonnier. Pour ce sociologue, le vrai enjeu, en termes de maîtrise de la connaissance, ne concernera pas la capacité de concentration, mais la hiérarchie de l'information. "Pour réussir, il faudra de plus en plus avoir appris à trier, sélectionner et classer par ordre de pertinence la masse d'informations disponibles sur le Net. Là résideront la vraie difficulté, et la vraie source d'inégalités."
Un terrain sur lequel, dès aujourd'hui, l'éducation a un rôle majeur à jouer.

Sutiene şi etichete!

Jumătate dintre femeile active au dureri de sâni din cauza sutienelor incomode, relevă un studiu publicat recent în Science Daily.
Majoritatea sutienelor, chiar şi cele pentru sport, nu sunt adaptate mişcărilor sânilor, a demonstrat doctorul Joanna Scurr, de la Universitatea Portsmouth. Ea a selectat 70 de femei, grupul reprezentând cea mai amplă varietate de forme ale sânilor studiate până în prezent.
Potrivit studiului, mişcările sânilor în timpul activităţilor zilnice sunt foarte limitate atât de sutienele concepute pentru sport, cât şi de cele cu sârme şi bureţi. De exemplu, în cazul femeilor care poartă un sutien pentru sport cu forma cupei A, mişcarea sânilor este redusă cu 53%. Indiferent de mărimea sânilor, consecinţele sutienelor incomode sunt aceleaşi: dureri la nivelul sânilor, senzaţii de tensiune mamară, supraîncălzirea sânilor. Pe termen lung poate apărea chiar şi riscul apariţiei unor formaţiuni tumorale la nivelul sânilor ca urmare a purtării sutienelor prea strânse. Dr Joanna S, specialist în medicina sportivă, este de părere că purtarea unei bustiere lejere calmează în 80% dintre cazuri durerile la nivelul sânilor. În timp ce medicamentele prescrise contra durerilor mamare au fost eficiente în doar 54% dintre cazuri.
In mediul rural sutienele au dispărut total, de mulţi ani vecinele mele nu mai poartă sutiene. Din comoditate, din pudicitate, stres, din amnezie, din bani prea puţini...Interesant este, că atunci când au musafiri toate se grăbesc să-şi scoată sutienele din sertare, dulapuri, coşuri, pentru a -şi le pune . Abia când le priveşti cu atenţie observi c ă poartă sutienele ascunse! După mers, ţinuta ţeapănă, vorbele repezite, şi şoptite, preocupate de bust, chinuite şi etichetate !
Sânii sunt ca o poezie pe care unii o recită, alţii o compun, alţii doar o citesc sau tânjesc pe ascuns după ea . Sânii mari, piperniciţi, lăsaţi sau ridicaţi, sânii simetrici, fermi, moi, catifelaţi, areolaţi, etc. sunt sute de categorii în care sânii au fost încorsetaţi . Pieptul femeii, atât de adorat în trecut, ascuns în timpul perioadei victoriene, suscită un perpetuu interes nu doar erotic, ci şi plastic, artistic . Sânii au fost surprinşi în mii de picturi, sculpturi, gravuri, au fost fotografiaţi, au fost imprimaţi pe cărţile poştale, timbre, în minţile bărbaţilor dar şi ale femeilor, încât imaginea lor a devenit şi un simbol .
În artă, sânii nu urmăresc aritmetica lui "90-60-90", ci a frumuseţii. O pereche de sâni tonici, tari şi impunători, o pereche de sâni moi, puţin lăsaţi dar cu areolele pronunţate, delimitând mameloanele catifelate, nu sunt neapărat criterii ca sânii să constituie subiectul unor opere de artă ce surprind tema sânului.
În colecţiile de artă, cele mai frumoase nuduri nu au decât vagi trimiteri erotice. De aceea, atât artiştii cât şi colecţionarii de artă deţin poate cea mai bună cunoaştere a sânilor femeii, cunoaştere care presupune interpretarea pieptului femeilor, pornind de la funcţiile sale biologice, ca suport al frumuseţii feminine. În colecţii, operele femeile care s-au lăsat descoperite de artişti nu suscită decât interesul artistic al acestei laturi feminine, ceea ce vine în contrast cu imaginea contemporană, în care sânii sunt asemenea unui produs comercial.
Există şi o categorie a sânilor de stradă: acei sâni descoperiţi 45 la sută sau mai bine, aduşi puternic în faţă, care sufocă în tramvai sau sucesc gâtul bărbaţilor pe stradă. Sânii de la stradă, plimbaţi degeaba în susul şi în josul străzii oraşului, sunt semnul derizoriului în care multe femei se complac. Poate cel mai greu pentru o femeie este să ştie a-şi purta sânii. La urma urmei, formele sânilor sunt în funcţie de moştenirea genetică. Dar şi de nivelul de testosteron activat, adică de cum gândeşte o femeie, ceea ce conduce spre un sân ferm sau unul inexpresiv. O pereche de sâni mari, rotunjiţi, simetrici, ca şi o pereche de sâni depărtaţi, asimetrici, constituie o veşnică obsesie pentru femeile al căror centru de greutate se mută în zona pectoralilor. În cartea "Sociologia sânilor goi", Jean-Claude Kaufmann surprinde foarte bine, din chestionarele la care femeile au răspuns, cum expunerea constituie pentru acestea un fel de eliberare. Fără sutiene, pe plaje, femeile simţeau că-şi revin, că sunt iar eliberate de corsetul civilizaţiei. Oarecum, moda sânilor pe jumătate sau mai bine goi, etalaţi pe stradă, lângă buticul cu nimicuri, atestă, din contră, o victorie asupra unei iluzii.
Descoperim femeia în ilustrate, timbre, evident şi în pictură sau sculptură. Să nu uităm că atunci când ne naştem, suntem profitorii farmecului sânilor, dar fără să ştim. Când ne maturizăm, le simţim poezia şi farmecul. Nu uităm că şi Eminescu era un admirator al femeii şi i-a închinat multe ode.
Într-un fel, de la formele mai pline ale sânilor, aşa cum agrea Rubens să imortalizeze muzele în nud, la cele suple, ale unui Piero di Cosimo cu nudul Simonettei Vespucci, este chemată aceeaşi idee de degajare în faţa focului datorat imaginii sânilor. La fel şi simbolismul care este preluat în nudurile lui Klee. Cum imaginaţia nu lasă deoparte latura senzuală, apare şi o estetică a urâtului. Aceasta există la rândul ei, cum există o istorie a urâtului.
În operele de artă, sânii nu sunt un apanaj al eroticului, al simţurilor, ci al Ideii, sau aşa ar trebui să fie. În fond, frumosul în artă, în ceea ce priveşte femeia, se intersectează cu nudul. Cu toate acestea, în istoria sânilor, acest plural al mamelei feminine, cu greu este întâlnit, ca o mare cu cerul. Ceea ce confirmă cât de greu, în frumos, se poate realiza apropierea de ideile lui Platon asupra frumosului. La mai bine de două milenii, cu greu este găsit cineva care să poată admira mai mult ideea de femeie decât femeia, sau bustul unei femei decât chipul ei gol fără a se gândi la...
...Că sânii se vând bine, nu numai în revistele de gen, aceasta se cunoaşte. De aici şi un spectru mai larg decât cel al culorilor, al denumirilor de sâni. După senzaţia la atingere, sânii pipăiţi, chiar vizual, sunt: moi, tari, catifelaţi, erecţi, lăsaţi etc. Nu lipsesc nici denumirile după gust, intensitatea culorii sau dispunerea lor. Pe piaţa sânilor goi, aceştia asfixiază gustul. Bărbaţii nu mai discern între estetic şi erotic, iar femeile pun la vânzare ceea ce nici ele nu ştiu ce poartă. Într-o lume a comerţului, sânii sunt simple produse. Evident, perisabile. De aici şi moda sânilor, o modă absurdă deoarece sânii nu se schimbă de la generaţie la generaţie, aceştia sunt o moştenire genetică, întreţinută în funcţie de priceperea femeii.
Artiste sau modele precum Monica Belluci, Brigitte Bardot, Marylin Monroe, Josephine Baker, Claudia Schiffer, au fost transformate din particularităţi ale frumuseţii în obiecte de şantaj al fanteziei masculine şi al idealului de raportare al celorlalte femei naive. De aici şi mizeria situaţiei, trupurile multora ca ele atârnă pe sacoşe, pe uşile de toaletă, într-un cuvânt locuri în care prezenţa acestor imagini este o crimă faţă de frumuse
Pieptul femeii, ca operă, accede uşor în circuitul marilor colecţii de artă. Ceea ce au surprins adevăraţii artişti se depărtează de grotescul sau eroticul-animalic al unui nud feminin. Plecăm de la ideea că trupul uman este o operă de artă. Corpul a fost prins în piatră, lemn, metal, ipsos, ceramică, în decursul veacurilor evoluţiei umane. Evident că femeia a fost în centrul atenţiei artiştilor plastici (nu plecăm cu gândul că de la ea s-au făcut şi desfăcut imperii), iar odată cu apariţia tehnicilor fotografice, ea a fost surprinsă mai uşor atât îmbrăcată cât şi dezbrăcată.
Totodată, artiştii nu au lăsat deoparte inestetica unui trup feminin, iar sânii au căpătat un contur inexpresiv. Însă nici trimiterile senzuale nu sunt scăpate din vedere... O incursiune într-o colecţie de nuduri trece mintea celui care o priveşte prin varii stări de apreciere. O carte poştală după unul din nudurile lui Courbet, acel pictor impresionist francez care a şocat la început prin curajul de a dezvrăji femeia, pictând-o goală, nu poate decât să stârnească zâmbetul. Era o epocă în care femeia începea din nou să fie dezgolită.
Dar nudurile unor artişti, precum Auguste Renoir, Eduard Munch, Piero di Cosimo, Tiţian, Rubens, Sandro Botticelli (cu celebra pictură Naşterea lui Venus), Manet, indiferent de epocă, stăruiesc asupra întrebării ce este frumosul. Frumos sau ideal feminin din care fac parte şi sânii. În colecţii, acest frumos apare ca o linie directoare a surprinderii femeii, un fel de ierbar al sânilor, că tot aceştia sunt comparaţi cu fructele (semn al trimiterii la natură). Alţi pictori care au realizat nuduri, Jean Baptiste Camille Corot, Edgar Degas, Henri Matisse, Jean Dominique Ingres etc. ori sculptorul Auguste Rodin, ridică în operele lor de artă frumosul la un alt nivel al comprehensiunii, detaşându-l de corporalitatea pur biologică. Pe de altă parte, în operele vechilor pictori, nudurile sunt legate de aspecte ce ţin de cosmogonie, cum este cazul la Tiţian, sau de diverse mitologii, ca la Raphael ori Rubens cu pânza "Cele trei graţii".

Mâncaţi... de toate culorile!

Institutul Naţional Oncologic din SUA a lansat o campanie publicitară adresată cu precădere bărbaţilor, cu scopul de a creşte consumul zilnic de fructe şi legume, publicată de revista „British Medical Journal". Specialiştii au constatat că o cantitate mică de legume şi fructe acoperă cu greu necesarul minim de substanţe benefice pentru organismul bărbaţilor. Deşi atenţia noii campanii este concentrată în special asupra bărbaţilor, oficialităţile din domeniul sănătăţii subliniază necesitatea ca şi aportul de fructe şi legume al femeilor şi copiilor să fie repartizat în şapte, respectiv cinci porţii pe zi.
Promotor de peste zece ani al campaniei publicitare „Mănâncă de cinci ori pe zi", institutul amintit şi-a modificat sloganul. „Mănâncă de cinci până la nouă ori pe zi" este noul slogan al specialiştilor americani. Dovezi convingătoare atestă faptul că fructele şi legumele pot asigura protecţia organismului uman faţă de bolile cardiace, cancer şi alte tipuri de maladii.
Fructele şi legumele sunt clasificate de specialişti în cinci categorii, în funcţie de colorit: albastru-violet, verde, alb, galben-portocaliu şi roşu. Un asemenea criteriu a fost stabilit pe baza observaţiei că factorii fitochimici şi antioxidanţii din fructe şi legume le conferă acestora nu numai efectul protector, ci şi culoarea specifică.
„Dacă veţi mânca zilnic vegetale al căror colorit va acoperi întregul spectru cromatic amintit mai sus, veţi reuşi să vă transformaţi platoul cu alimente într-o «cutie cu creioane colorate» şi veţi beneficia, în acelaşi timp, de un cocktail perfect de compuşi fitochimici, vitamine, minerale şi fibre", susţin specialiştii.