luni, 15 septembrie 2008

Meteo

Precipitaţii ora 19.00:: 13 l/mp.

Deschiderea noului an şcolar

Vacanţa de vară a luat sfârşit!
Peste 250 de şcolari şi preşcolari au paşit astăzi pragul unităţilor de învăţământ milencene. Ceremonia de deschidere a anului şcolar 2008-2009 a fost un eveniment mult aşteptat de elevi, părinţi şi cadre didactice. În acest nou an şcolar se are în vedere, pe lângă creşterea calităţii actului didactic, şi îmbunătăţirea bazei materiale a şcolilor.

Dincolo de aceste premise, această zi a fost una a emoţiilor intense...pentru reprezentanţii comunităţii locale ( primărie, poliţie, bisrerică ).

Se promit şi de această dată clădiri curate, laptopuri şi examene mai uşoare. Un an în care şcolarilor şi părinţilor li s-a promis reducerea materiei, în care cornul şi laptele vor ajunge cu întârziere pe băncile micuţilor din mai multe şcoli, iar mierea deloc...

Cele mai mari emoţii le vor avea cei aproximativ 23 de elevi care vor intra în clasa întâi. Acesta este un an cu emoţii şi pentru elevii din clasele a VII-a, a VIII-a.


Nu peste tot însă şcoala va însemna bucurie şi condiţii bune de studiu. Elevii din clasele V-VIII de la Scutari( 30 de copii) au fost transferaţi la Scoala Mileanca, ei vor fi transportaţi cu microbuzul şcolii. Marile probleme le reprezintă lipsa apei curente, a canalizării şi a grupurilor sanitare corespunzătoare.În acest an, elevii vor avea la catedră 83,% profesori titulari. Pe lângă aceştia, 17% vor fi suplinitori şi profesori necalificaţi.

Potrivit metodologiei aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, in anul scolar 2008-2009 elevii claselor a VII-a si a VIII-a vor sustine tezele cu subiect unic in baza unui calendar stabilit. Cei care nu vor reusi sa se prezinte la prima sesiune aferenta fiecarui semestru, mai au o sansa in sesiunea speciala, calendarul aferent tezelor fiind stabilit la anumite date. Semestrul 1, sesiunea de teze: 25 noiembrie 2008 – limba si literatura materna 3 decembrie 2008 – limba si literatura romana 11 decembrie 2008 – matematica 16 decembrie 2008 – istorie/geografie (numai pentru elevii claselor a VIII–a). Semestrul I, sesiunea speciala : 10 februarie 2009 – limba si literatura materna 12 februarie – istorie/ geografie (numai pentru elevii claselor a VIII-a) 17 februarie – limba si literatura romana 19 februarie matematica.
Semestrul al II-lea, sesiunea de teze: 29 aprilie – limba si literatura materna 5 mai 2009 – limba si literatura romana 13 mai
2009 – matematica 21 mai 2009 – istorie/geografie (numai pentru elevii claselor a VIII-a). Semestrul al II-lea, sesiunea speciala: 26 mai 2009 – limba si literatura materna 28 mai 2009 – limba si literatura romana 2 iunie 2009 – matematica 4 iunie 2009 – istorie/geografie (numai pentru elevii claselor a VIII-a).Mentionam ca sesiunea de teze este cea la care ar trebui sa participe toti elevii claselor a VII-a si a VIII-a. Sesiunea speciala este alocata elevilor amanati in principal pe motive de sanatate.
Din anul scolar 2008-2009, rezultatele obtinute la tezele cu subiect unic vor putea fi contestate de elevii nemultumiti, aceasta fiind o noutate care este adusa prin metodologie, care la articolul nr. 27 prevede urmatoarele: "Profesorul care preda la clasa are obligatia de a analiza, impreuna cu elevii, in prima ora de clasa dupa primirea rezultatelor de la centrul de evaluare, tezele si rezultatele obtinute la acestea. In urma acestei analize, elevii pot depune eventualele contestatii la comisia din unitatea de invatamant. Contestatia, semnata de elev si de parinte/tutore legal instituit, se depune la comisia din unitatea de invatamant, in cel mult sapte zile de la data primirii in scoala a rezultatelor din centrul de evaluare.
Structura anului şcolar 2008/2009:
15 septembrie 2008 – 30 ianuarie 2009: semestrul I.27 octombrie – 2 noiembrie: vacanţă clasele I-IV.25 noiembrie – 16 decembrie: prima sesiune de teze unice.20 decembrie 2008 – 4 ianuarie 2009: vacanţa de iarnă.9 februarie 2009 – 12 iunie 2009: semestrul II. 11 aprilie – 20 aprilie: vacanţa de primăvară.29 aprilie – 21 mai: a doua sesiune de teze unice.22 iunie – 9 iulie: prima sesiune de Bac.17 august – 3 septembrie: a doua sesiune de Bac.13 iunie – 13 septembrie: vacanţa de vară.

duminică, 14 septembrie 2008

Înălţarea Sfintei Cruci

Pe 14 septembrie, creştinii ortodocşi sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, cum i se mai spune în popor. Situată în perioada opusă Alexiilor (17 martie), la Ziua Crucii se închide pămîntul, luînd cu sine insectele, şerpii şi ierburile care au fost lăsate la lumină în primăvară. Cele care în cursul anului au făcut rău oamenilor sînt lăsate să îndure frigul toamnei şi al iernii. Plantele care înfloresc după această dată, în special brînduşa de toamnă şi fragii, sînt "necurate" şi aparţin morţilor.

In anul 312 d.Hr., Constantin cel Mare se afla in razboi cu Maxentiu. Inainte de lupta de la Pons Milvius imparatul s-a invrednicit de cercetarea Domnului. El a vazut pe cer semnul luminos al Sfintei Cruci, deasupra soarelui, cu inscriptia “intru acest semn vei invinge.” In timpul noptii Hristos i-a aparut in vis, cerandu-i sa insemne cu crucea toate steagurile si scuturile ostasilor sai. Constantin a ascultat porunca Mantuitorului, si astfel toate steagurile au fost insemnate cu crucea si monograma crestina. Ajutat de Dumnezeu, Constantin a biruit.

Acest eveniment a marcat inceputul convertirii celui ce avea sa devina Sfantul Imparat Constantin cel Mare, alaturi de mama sa Elena. Imparateasa-mama Elena a fost trimisa de fiul sau, in urma convertirii acestuia la crestinism, la Ierusalim, pentru a gasi Crucea pe care fusese rastignit Hristos. Ea a gasit toate cele trei cruci si piroanele, si printr-o minune i s-a descoperit Crucea adevarata: o femeie vaduva, moarta, a fost atinsa de cele trei cruci. Daca la crucile talharilor nu s-a intamplat nimic, Sfanta Cruce a adus femeii invierea. In fata acestei minuni, imparateasa si toata suita s-au inchinat Sfintei Cruci si au sarutat-o. Poporul fiind nerabdator sa I se inchine, Fericitul Macarie, patriarhul Ierusalimului, a ridicat Sfanta Cruce deasupra amvonului, si astfel tot poporul a putut-o vedea si slavi. De atunci a inceput sa fie sarbatorita in aceasta zi inaltarea Sfintei Cruci.

Fara Cruce nu exista inviere si mantuire. Ea este unul din cele dintâi simboluri crestine, reprezentând marele mister al credintei: patima si moartea, prin rastignirea Domnului Iisus Hristos. Prin cruce s-a omorât moartea, s-a dezlegat pacatul stramosesc, ni s-a daruit Invierea si am redevenit fiii si mostenitorii lui Dumnezeu. (Rom. 6,3; Gal. 3,27).

Insemnandu-se cu orice ocazie cu Sfanta Cruce, oamenii arata ca sunt crestini si isi marturisesc credinta in Sfanta Treime si nadejdea ca, prin Crucea lui Hristos, au dobandit mantuirea. Sfântul Ioan Damaschin ne învata ca “ne închinam semnului cinstitei si de viata facatoarei cruci, chiar daca este facuta din alta materie decât lemnul. Noi nu cinstim materia, ci semnul, ca simbol al lui Hristos”.

Ziua Crucii (14 septembrie) este data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. Principalele obiceiuri si practici de schimbare a anotimpului calduros (vara) cu unul rece (toamna) sunt concentrate in jurul echinoctiului de toamna si se manifesta cu ocazia unor sarbatori religioase sau populare ce ating maximul la Ziua Crucii. Calendarul popular consemneaza aceasta zi si sub alte denumiri cum ar fi Carstovul Viilor sau Ziua Sarpelui.

Sub prima denumire, ziua este cunoscuta mai ales in zonele deluroase si sudice ale tinutului, in zonele viticole, marcand inceputul culegerii viilor, iar sub denumirea de Ziua Sarpelui este cunoscuta pretutindeni. Acum se crede ca serpii si alte reptile incep sa se retraga in ascunzisurile subterane, hibernand pana in primavara urmatoare, la 17 martie ( Alexiile ).

In lumea satelor inca se mai crede ca serpii, inainte de a se retrage, se strang mai multi la un loc, se incolacesc si produc o margica numita "piatra nestemata", folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor.



De Ziua Crucii se strang ultimele plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navalnic) ce se duc, impreuna cu buchetele de flori si busuioc, la biserica, pentru a fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele sfintite se pastreaza, apoi, in casa, la icoane sau in alte locuri ferite, fiind folosite la nevoie in vindecarea unor boli sau sunt utilizate la farmecele de dragoste (navalnicul). Se considera ca acum florile se plang una alteia pentru ca se usuca si mor iar cele ce infloreau dupa aceasta zi (brandusa de toamna) erau socotite flori ale mortilor.

Busuiocul sfintit de Ziua Crucii se punea in vasele de apa ale pasarilor, pentru a le feri de boli, in lautoarea fetelor, pentru a nu le cadea parul, si la stresinile caselor, pentru a le feri de rele, in special de trasnete.

In aceasta zi, in Bucovina se savarseau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De exemplu, oamenii atarnau in ramurile pomilor fara de rod vite de castraveti si cruci de busuioc sfintit crezand ca, in modul acesta, vor beneficia de rod bogat in toamna viitoare