Editorial: În postul Paştelui despre criza bună şi criza rea!

Pentru ortodocşi, astăzi începe Postul Paştilor, o perioadă de şapte săptămâni, rânduită pentru curăţirea sufletului. Este postul de dinaintea Sărbătorii Învierii Domnului. Această perioadă aminteşte de postul de 40 de zile şi 40 de nopţi ţinut de Mântuitorul Iisus Hristos înainte de începerea activităţii Sale mesianice.

Anul acesta, ortodocşii sărbătoresc Sfintele Paşti pe data de 19 aprilie, iar catolicii, care au început Postul Mare pe 25 februarie, pe 12 aprilie. Încercăm să acordăm mai multă atenţie vieţii spirituale, şi să ne purtăm mai frumos cu cei din jurul nostru.

Primele săptămâni au ca prioritate o atenţie pe care trebuie să o acordăm, în primul rând, sufletului nostru. În ultima săptămână – Săptămâna Mare – avem posibilitatea de a rememora fiecare dintre cele mai importante momente din viaţa publică a Mântuitorului.

Cine se roagă se mântuieşte, cine nu se roagă se osândeşte. Nu în ultimul rând, credincioşii trebuie să facă pomeni. Între post, rugăciune şi pomană este o strânsă legătură. Una fără celelalte nu are valoare în faţa lui Dumnezeu.

Papa Benedict al XVI-lea a atras atenţia în Mesajul său pentru Postul Mare că această perioadă trebuie să fie, în primul rând, o terapie pentru suflet, a relatat Radio Vatican.
În ortodoxie, fiecare are măsura postului lui. Adică sunt persoane care pot posti aspru, dar sunt persoane care nu au această virtute, dacă ne referim strict la aspectul alimentar.

Catolicii nu au „o poruncă” a Bisericii care să le impună un post sever cum este cel al ortodocşilor. Cu toate acestea, mulţi catolici aleg în mod conştient să renunţe şi la carne, şi la lapte, brânză şi ouă.

Soluţia ideală: oamenii să nu mai consume produse semipreparate şi să se întoarcă la mâncarea gătită. Este indicat ca în fiecare zi să se consume două-trei nuci sau alune pentru a asigura organismului necesarul de grăsimi nesaturate sănătoase. Totodată, mesele trebuie să fie frecvente.
***
**
*
De ce în unele ţări prospere criza e rea, in timp ce în altele criza e bună? Decalajul economic dintre ţări este determinat de factori culturali, geografici şi de caracteristicile tipului de criză aplicat în ţările respective. Profesorul american de economie William Baumol explică în ce măsură influentează aceste diferenţe şi care este combinaţia cea mai potrivita dintre sistemul economic şi cel politic al unei ţări.

"Oamenii au depăşit o piatră de hotar. Majoritatea trăiesc astăzi într-o economie de criză capitalistă. Acesta nu este însă sfârşitul istoriei. După cum arata realitatea, există mai multe tipuri de crize financiare şi doar o combinaţie a două dintre ele poate asigura toate beneficiile economice, sociale si politice caracteristice acestui sistem

socio-economic":(William Baumol, Robert Litan şi Carl Schramm)