În timpul săptămânii cumpărăm zilnic, în week-end mergem la supermarket!
Daca în week-end milencenii se înghesuie la cozile din supermarketuri, magazinele locale înregistrează cele mai multe comezi în zilele săptămânii. În magazinele de detail, zilele cu cele mai mari vânzări sunt în celelalte zile ale săptămânii.
Astfel zilele de marţi, miercuri şi joi sunt cu precadere zilele cu cele mai multe cumpărături efectuate. Majoritatea celor care cumpără din magazinele en detail sunt bărbaţii.
În principal, clientii supermarket-urilor sunt oameni care nu au prea mult timp liber, sunt tineri, sunt studenţi sau au terminat studiile superioare, trăiesc la oraş sau la sta şi au venituri medii şi peste medii. Clienţii magazinelor folosesc prea puţin cardul bancar.
Doar 12,2% dintre comenzile facute în supermarket. Ponderea plăţilor efectuate prin card bancar reprezintă între 10 şi 15 procente din totalul tranzacţiilor.
Sistemul de achiziţie în rate nu este prea la îndemana clientului grabit care apeleaza la supermarket pentru cumpărături, deoarece acest mijloc de plata presupune înca formalităţi birocratice ce întârzie comenzile. Mai ales în vremurile de criză, de astăzi, ideea cade din start !
Daca în week-end milencenii se înghesuie la cozile din supermarketuri, magazinele locale înregistrează cele mai multe comezi în zilele săptămânii. În magazinele de detail, zilele cu cele mai mari vânzări sunt în celelalte zile ale săptămânii.
Astfel zilele de marţi, miercuri şi joi sunt cu precadere zilele cu cele mai multe cumpărături efectuate. Majoritatea celor care cumpără din magazinele en detail sunt bărbaţii.
În principal, clientii supermarket-urilor sunt oameni care nu au prea mult timp liber, sunt tineri, sunt studenţi sau au terminat studiile superioare, trăiesc la oraş sau la sta şi au venituri medii şi peste medii. Clienţii magazinelor folosesc prea puţin cardul bancar.
Doar 12,2% dintre comenzile facute în supermarket. Ponderea plăţilor efectuate prin card bancar reprezintă între 10 şi 15 procente din totalul tranzacţiilor.
Sistemul de achiziţie în rate nu este prea la îndemana clientului grabit care apeleaza la supermarket pentru cumpărături, deoarece acest mijloc de plata presupune înca formalităţi birocratice ce întârzie comenzile. Mai ales în vremurile de criză, de astăzi, ideea cade din start !
***
**
Denumirea sub care aditivii testaţi la nivel european se găsesc pe etichetele produselor începe cu litera E, urmată de un număr din trei sau din patru cifre, care arată categoria din care aditivii fac parte. De exemplu: 100 – coloranţi, 200 – conservanţi, 300 – antioxidanţi şi acidifianţi, 400 – agenţi de textură, 600 – potenţatori de gust, 900-948 agenţi de îngroşare, 950-1520 – îndulcitori.
Cei mai sensibili la efectul aditivilor alimentari sunt copiii, care au organismul în formare. În cazul lor, aditivii alimentari intervin în special în procesul de dezvoltare a creierului. Oamenii de ştiinţă au observat însă că cei care au consumat timp de o săptămână un amestec conţinând o cantitate de aditivi egală cu cea pe care o pot avea în medie zilnic au devenit agitaţi, impulsivi, iar rezultatele lor şcolare au scăzut din cauză că nu se puteau concentra . Specialiştii atrag atenţia că, deşi debutează în copilărie, ADHD poate persista şi la vârsta adultă. 60 la sută din copiii cu această afecţiune prezintă simptome şi la maturitate. ADHD înseamnă tulburare hiperkinetică cu deficit de atenţie, de care suferă circa cinci la sută din elevi.
Alimentele de post (pateuri, salamuri, margarină, frişcă, sosuri vegetale) sunt şi ele bogate în E-uri. Există o listă întreagă de aditivi ce produc tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale, leziuni gastrice). De pildă: E338 (acid fosforic), folosit în multe preparate din brânză, E466 (carboximetilceluloză) duc la tulburări digestive grave, E450 (difosfaţi disodic şi trisodic), ce intră în compoziţia multor mezeluri, salamuri, provoacă, de asemenea, tulburări gastrointestinale etc. Cei mai mulţi afectează sistemul nervos (produc tulburări de memorie, oboseală, insomnii, tremurături ale membrelor, cefalee, leziuni ale celulei nervoase) şi sistemul osos, acesta fiind afectat puternic prin tulburări ale raportului calciu/fosfor din organism.
Cei mai sensibili la efectul aditivilor alimentari sunt copiii, care au organismul în formare. În cazul lor, aditivii alimentari intervin în special în procesul de dezvoltare a creierului. Oamenii de ştiinţă au observat însă că cei care au consumat timp de o săptămână un amestec conţinând o cantitate de aditivi egală cu cea pe care o pot avea în medie zilnic au devenit agitaţi, impulsivi, iar rezultatele lor şcolare au scăzut din cauză că nu se puteau concentra . Specialiştii atrag atenţia că, deşi debutează în copilărie, ADHD poate persista şi la vârsta adultă. 60 la sută din copiii cu această afecţiune prezintă simptome şi la maturitate. ADHD înseamnă tulburare hiperkinetică cu deficit de atenţie, de care suferă circa cinci la sută din elevi.
Alimentele de post (pateuri, salamuri, margarină, frişcă, sosuri vegetale) sunt şi ele bogate în E-uri. Există o listă întreagă de aditivi ce produc tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale, leziuni gastrice). De pildă: E338 (acid fosforic), folosit în multe preparate din brânză, E466 (carboximetilceluloză) duc la tulburări digestive grave, E450 (difosfaţi disodic şi trisodic), ce intră în compoziţia multor mezeluri, salamuri, provoacă, de asemenea, tulburări gastrointestinale etc. Cei mai mulţi afectează sistemul nervos (produc tulburări de memorie, oboseală, insomnii, tremurături ale membrelor, cefalee, leziuni ale celulei nervoase) şi sistemul osos, acesta fiind afectat puternic prin tulburări ale raportului calciu/fosfor din organism.
***
**
Începând cu noaptea de sâmbătă spre duminică, se va trece la ora oficială de vară, ora 3:00 devenind ora 4:00, diferenţa faţă de timpul universal (GMT) fiind de trei ore. În ţara noastră, ora de vară este corelată cu orarul practicat în statele Uniunii Europene, care îşi schimbă ora în ultima duminică a lunii martie şi în ultima duminică a lunii octombrie. În România ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai - 2 octombrie). Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima diminică din luna martie, care se menţine până în ultima duminică din luna octombrie când se revine la Timpul Legal Român.
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu