Editorial:Numai 20% şi...criza până când!

Guvernul discută un proiect de ordonanţă de urgenţă menit să reducă cu 20 la sută cheltuielile în sectorul bugetar, prin care se elimină aproape 20 de sporuri şi indemnizaţii acordate până acum salariaţilor la stat - printre care sporurile pentru cei care lucrează cu fonduri europene – şi propune compensarea orelor suplimentare cu ore libere.

În noua lege a salarizării unice a personalului bugetar se prevede că profesorii vor primi cel mult 20 la sută sporuri, odată cu aplicarea actului normativ. La nivelul Uniunii Europene există o marjă a sporurilor de 20 la sută. Noua lege a salarizării unice în sistemul bugetar prevede să existe maxim 20 la sută sporuri.

Reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Ministerului Educaţiei şi ai altor ministere implicate pe de o parte şi profesorii, de cealaltă parte, vor negocia ce sporuri rămân şi care se vor tăia. Cadrele didactice au anunţat că nu sunt dispuse să renunţe la niciun spor care este prevăzut în legile organice – Codul Muncii şi Statutul Personalului Didactic.

Decizia Guvernului de a tăia sporurile bugetarilor a nemulţumit profsorii, care au sistat negocierile cu Ministerul Educaţiei pentru semnarea noului contract de muncă la nivel de ramură.

***

**

Dacă nu ar fi venit criza financiară globală, dacă mari bănci de investiţii din America nu s-ar fi prăbuşit, dacă numeroase state n-ar fi intervenit să salveze bănci şi companii, poate că nu şi-ar fi avut locul o astfel de întrebare.

FMI crede că în 2009 vom avea recesiune, în vreme ce Guvernul, BNR şi preşedintele susţin contrariul. Diferenţele de vederi sunt aproape ireconciliabile când la mijloc se află o instituţie ce şi-a dovedit de-atâtea ori inflexibilitatea.


Lucrurile s-au complicat. Prognozele au fost greşite. Desigur, din cauza oamenilor care operează cu aceste prgnoze. Criza a împuţinat şi a scumpit banii într-un moment în care, în toată lumea, nevoia de bani pentru dezvoltare durabilă crescuse imens.

După părerea mea, discuţiile cu Fondul s-au împotmolit la capitolul taxe şi impozite. Cele două impozite importante (cotă unică şi/sau la majorarea Taxei pe Valoarea Adăugată) pot fi însă cu greu modificate şi pentru că ar aduce atingere gravă intereselor politice, dar şi pentru că afectează deopotrivă şi nediferenţiat atât populaţia, cât şi firmele.

Milencenii judecă simplu: câţi bani au şi câte produse pot să cumpere. Deşi nivelul bunăstării nu se poate reduce la câţi bani au şi la câte bunuri pot să-şi procure, chiar dacă aceste elemente sunt esenţiale. A vorbi despre bunăstare înseamnă a avea în vedere securitatea alimentară, locuinţe, raportul dintre oferta de mărfuri de pe piaţă şi cererea sol­vabilă, serviciile curente, ocrotirea sănătăţii, învăţământul, posibilităţi de petrecere a timpului liber şi multe altele.

Astăzi, viaţa economică a comunei noastre a devenit tot mai dependentă de capacitatea de decizie a consilierilor locali, a managerilor, a specialiştilor. Pentru că, în fiecare clipă, e nevoie de o decizie bună, imposibil de obţinut fără împletirea profesionalismului cel mai înalt cu răspunderea maximă.