Târgurile de primăvară şi-au deschis şi în acest an porţile pentru cei care doresc să cumpere cadouri. Deşi unii vorbesc de criză, recesiunea nu se vede în magazine. Cumpărătorii intră, încearcă, pipăie şi miros toate bunătăţile, caută tot ce este deosebit. Participanţii la târguri aduc de fiecare dată noutăţi, dar şi produse tradiţionale astfel că toate gusturile sunt satisfăcute.
Bineînţeles că strategia este bine pusă la punct. Dacă intri la un târg, primele standuri vor fi cele care împrăştie mirosul de sărbătoare: coroniţe de brad, ciocolată, cafea aromată cu vanilie, rom, whisky sau ceai. Dacă ai păşit înăuntru, sigur nu mai poţi ieşi fără să cumperi ceva. Genţi, poşete, pantaloni, costume bărbăteşti, jachete, rochii sau pantofi sunt doar câteva dintre produsele pe care sibienii le pot achiziţiona. care le propun, tuturor celor interesaţi să-şi înnoiască garderoba, o gamă variată de produse: de la eşarfe la jachete, încălţăminte pentru toate gusturile şi mărimile, fuste, pantaloni, rochii uşoare, care urmează tendinţele în modă, sau haine de piele, de toate culorile.
Milencenii au venit de la prima oră şi s-au convins că sunt produse de calitate, pentru că toţi producătorii vin cu ultimele noutăţi în modă, pentru primăvară. Portofelul nu va suferi prea mult din cauza târgului, pentru că preţurile propuse vin direct de la producător. Totodată, milencenii mai pot profita şi de lichidările de stoc, care pot aduce o jachetă în jurul sumei de 50-100 de lei. Pe lângă lichidările de stoc, producătorii mai practică reduceri şi pentru articolele mai groase, de iarnă.
Bineînţeles că strategia este bine pusă la punct. Dacă intri la un târg, primele standuri vor fi cele care împrăştie mirosul de sărbătoare: coroniţe de brad, ciocolată, cafea aromată cu vanilie, rom, whisky sau ceai. Dacă ai păşit înăuntru, sigur nu mai poţi ieşi fără să cumperi ceva. Genţi, poşete, pantaloni, costume bărbăteşti, jachete, rochii sau pantofi sunt doar câteva dintre produsele pe care sibienii le pot achiziţiona. care le propun, tuturor celor interesaţi să-şi înnoiască garderoba, o gamă variată de produse: de la eşarfe la jachete, încălţăminte pentru toate gusturile şi mărimile, fuste, pantaloni, rochii uşoare, care urmează tendinţele în modă, sau haine de piele, de toate culorile.
Milencenii au venit de la prima oră şi s-au convins că sunt produse de calitate, pentru că toţi producătorii vin cu ultimele noutăţi în modă, pentru primăvară. Portofelul nu va suferi prea mult din cauza târgului, pentru că preţurile propuse vin direct de la producător. Totodată, milencenii mai pot profita şi de lichidările de stoc, care pot aduce o jachetă în jurul sumei de 50-100 de lei. Pe lângă lichidările de stoc, producătorii mai practică reduceri şi pentru articolele mai groase, de iarnă.
***
**
Deblocarea creditarii, scaderea dobanzilor bancare sau stabilizarea monedei nationale, precum si, in mod indirect, reluarea consumului sunt cateva dintre efectele previzibile ale acordului Romaniei cu cele trei institutii financiare internationale.
Romania a coborat, dupa anuntul FMI, cu doua trepte in clasamentul celor mai riscante tari din Europa de Est, sub Rusia si Bulgaria, pana la un nivel comparabil cu al Ungariei.
Creditul de la FMI va fi unul de tip stand-by (ceea ce inseamna ca statul roman acceseaza banii daca are nevoie) si se va intinde pe o durata de doi ani. In plus, imprumutul va avea o dobanda de circa 3,5%.
Romania va incepe accesarea imprumutului in iulie, iar dobanda va depinde de conditiile de pe piata ale momentului si de valoarea transei. Mai exact, dobanda va fi calculata pe baza EURIBOR (aproximativ 1,8% ieri), plus cateva puncte de baza. EURIBOR reprezinta rata dobanzii la creditele in euro, practicata intre principalele banci europene.
Efectele acordarii acestui imprumut vor fi deblocarea creditarii si scaderea dobanzilor bancare. In plus, se va stabiliza piata, va fi stabilitate pe curs, stabilitate si incredere in mediul de afaceri. In schimb, latura negativa este faptul ca ne indatoram prin acest credit.
Romania a coborat, dupa anuntul FMI, cu doua trepte in clasamentul celor mai riscante tari din Europa de Est, sub Rusia si Bulgaria, pana la un nivel comparabil cu al Ungariei.
Creditul de la FMI va fi unul de tip stand-by (ceea ce inseamna ca statul roman acceseaza banii daca are nevoie) si se va intinde pe o durata de doi ani. In plus, imprumutul va avea o dobanda de circa 3,5%.
Romania va incepe accesarea imprumutului in iulie, iar dobanda va depinde de conditiile de pe piata ale momentului si de valoarea transei. Mai exact, dobanda va fi calculata pe baza EURIBOR (aproximativ 1,8% ieri), plus cateva puncte de baza. EURIBOR reprezinta rata dobanzii la creditele in euro, practicata intre principalele banci europene.
Efectele acordarii acestui imprumut vor fi deblocarea creditarii si scaderea dobanzilor bancare. In plus, se va stabiliza piata, va fi stabilitate pe curs, stabilitate si incredere in mediul de afaceri. In schimb, latura negativa este faptul ca ne indatoram prin acest credit.
***
**
Recesiunea a lovit mai întâi de toate în clasa săracă şi în bătrâni. Cei săraci sunt şi mai săraci, iar cei bătrâni sunt şi bătrâni, şi săraci, dacă şi-au pus speranţa în pensiile private.
Din fericire, la noi nu sunt încă mulţi oameni în vârstă afectaţi, la pensie, de criză, decât în măsura în care inflaţia le mai scoate din coşul zilnic câte un aliment sau două. Toată lumea să fie încrisă în sistemul de sănătate, să investim în şcoală şi să asigurăm părinţilor locuri de muncă şi să mai intre nişte bani la bănci, pentru depăşirea crizei lor.
Cam la atât se rezumă programul noului preşedinte, văzut la nivelul cetăţeanului de rând. Taxele cresc, şomajul se dezvoltă, producţia se opreşte, iar banii se risipesc spre nicăieri, în găuri negre ale unui sistem care aproape că şi-a pierdut identitatea.
Din fericire, la noi nu sunt încă mulţi oameni în vârstă afectaţi, la pensie, de criză, decât în măsura în care inflaţia le mai scoate din coşul zilnic câte un aliment sau două. Toată lumea să fie încrisă în sistemul de sănătate, să investim în şcoală şi să asigurăm părinţilor locuri de muncă şi să mai intre nişte bani la bănci, pentru depăşirea crizei lor.
Cam la atât se rezumă programul noului preşedinte, văzut la nivelul cetăţeanului de rând. Taxele cresc, şomajul se dezvoltă, producţia se opreşte, iar banii se risipesc spre nicăieri, în găuri negre ale unui sistem care aproape că şi-a pierdut identitatea.
***
Un comentariu:
BA! Eu cred că recesiunea a lovit mult mai tare în fragila "clasă de mijloc" a afaceriştilor - bişniţmeni autohtoni; aşa puţini şi "jmecheri" cum sunt ei, mai aduc venituri la buget. Dacă ei n-au profit, nici statul-pomanagiu al pesedeului nu va mai avea de unde să aibă grijă de votanţii săi cu mâna întinsă şi gura deschisă (poate-poate curge ceva...) şi deci nici bani pentru salarii şi pensii nu prea vor mai fi. Problema rămâne deschisă: noi ne îndatorăm, dar de unde vom plăti înapoi? Că doar nu ne aşteaptă cineva să ne revenim după criza în care nu am intrat încă bine; vom vedea după prezidenţialele din toamnă abia...
Trimiteți un comentariu