De la inceputul anului 2004, pana in trimestrul patru al anului 2008, preturile pentru aceste tipuri de investitii au avut o evolutie constant ascendenta. Media preturilor de vanzare ale terenurilor agricole era de 200 euro / hectar in 2004, iar la sfarsitul lui 2008 pretul pentru un hectar ajunsese la peste 2.700 euro. Cele mai cautate terenuri, care au inregistrat preturi de vanzare peste aceste valori, sunt cele cu o calitate superioara a solului, impartite in parcele
unificate si compacte, cu suprafete de peste 150-200 hectare.
Situatia economica incerta determina din ce in ce mai multi investitori sa isi indrepte fluxurile financiare catre business-uri si proprietati ce genereaza venituri sigure; aceste venituri provin din satisfacerea nevoilor de baza (productia si distributia de alimente este una dintre directii), alaturi de energie si servicii pentru sanatate.
Intr-o perioada in care unul din principalele deficite ale Romaniei este lipsa de produse agricole, si se preconizeaza ca acest deficit se va accentua in urmatorii ani, investitorii se concentreaza pe aceste segmente, pentru ca le pot asigura o siguranta financiara si un profit, chiar si in vreme de criza”ragmentarea proprietatii, ce a condus la o crestere naturala a preturilor, deoarece suprafetele mici nu au fost cautate, reprezinta un factor ce a contribuit la mentinerea stabilitatii pe aceste sectoare imobiliare.
Suprafetele compacte de vânzare in Mileanca nu sunt numeroase, iar cele ce beneficiaza de o calitate ridicata a solului ori a masei lemnoase sunt si mai putine.De asemenea, marile exploatari agricole au inceput sa fie vizibile in Mileanca abia in ultimii 2 – 3 ani, cele mai mari exploatari agricole bazandu-se in prezent pe arendarea terenurilor si nu pe detinerea in proprietate.
***
**
Există multă poli-sociologie despre linguşeală şi compromis. Deseori sunt privite ca niste ciudatenii de arenă parlamentară, ca nişte salvatori potenţiali în situaţii de criză, ca nişte excelente masini de lucru pe probleme imposibile, etc.Toate aceste constatări ascund de fapt o incredibilă laşitate socială a semenilor noştri care ar fi putut fi, dar care nu au ajuns ceea ce au visat, căci au ales surogatul plăcerii în locul virtuţii.
Omul normal alege însă calea plăcerii, a confortului, a minimului efort cu maxim de profit, a egocentrismului, a orgoliului şi fricii, a poziţiei sociale pe înşelăciunea altuia, a minciunii, furtului, oportunismului, linguşelii, compromisului permanent şi laşităţii, urii, geloziei, invidiei. Acest buchet de caracteristici psihologice nu are nevoie de abilităţi înalte de evoluţie ci se mulţumeşte cu abilităţile de adaptare şi supravieţuire “capul plecat sabia nu-l taie”.
Aceasta ne duce la o constatare absolut zguduitoare, linguşeala şi compromisul sunt opţiuni personale, nu un dat biologic. Cei care-şi ratează trăirea o fac deliberat în urma unei elegeri de tip etic sau non-etic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu