Luni, după amiază

Cât cost un eurovot?
Abstract şi îndepărtat pentru majoritatea românilor, Parlamentul European se dovedeşte a fi o instituţie ale cărei decizii afectează viaţa a sute de milioane de cetăţeni comunitari, implicit a celor peste 22 de milioane de români din spaţiul Uniunii.
Un exemplu cât se poate de elocvent este reducerea tarifelor pentru convorbiri, mesaje şi Internet în roaming, votată de deputaţii europeni la sfârşitul lunii aprilie, odată cu modificarea legislaţiei comunitare privind roamingul în reţelele publice de telefonie mobilă în interiorul UE, potrivit site-ului euractiv.ro. Modificarea stabileşte plafoane sub nivelul cărora operatorii au posibilitatea de a concura, oferind preţuri mai mici.

Astfel, de la 1 iulie 2009, clienţii vor plăti maximum 0,43 euro pe minut (fără TVA) pentru efectuarea unui apel şi maximum 0,19 euro (fără TVA) pe minut pentru primirea unui apel. De la 1 iulie 2010, acestea mai scad cu patru cenţi, pentru ca de la 1 iulie 2011, acestea să ajungă la maximum 0,35 euro pe minut (fără TVA), respectiv 0,11 euro (fără TVA).
***
În perioada 1-9 iunie, deputaţii români îşi vor efectua activitatea în circumscripţiile electorale din ţară, pentru a-i încuraja pe alegători să participe la scrutinul organizat pe 7 iunie.
Anunţul a fost făcut astăzi, de secretarul camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.
Întrebat dacă deputaţii nu-şi fac, astfel, campanie electorală pe bani publici, Zgonea a spus că orice parlamentar că orice parlamentar este în campanie, din momentul în care a fost ales şi până la următoarele alegeri.
"Este de datoria noastră să mobilizăm cât mai mulţi cetăţeni la vot pe 7 iunie", a afirmat acesta, apreciind că deputaţii nu trebuie să-şi ia concediu pentru acest lucru. Sursa: Mediafax
*** ***
De ce fug copiii?

Motivele pentru care minorii fug de acasă: pentru vagabondaj (aproape 30%), pentru a se căsători sau a trăi în concubinaj împotriva dorinţei părinţilor (20%) sau pentru a se muta la un prieten sau la o rudă (11%). Alte motive: de teamă ca părinţii să nu-i certe fiindcă au note mici la şcoală sau fiindcă au făcut vreo greşeală gravă.
Cine fuge: majoritatea sunt fete, au peste 14 ani, locuiesc la oraş, iar la şcoală au probleme de comportament. Jumătate dintre fugari provin din familii sărace, cu unul sau ambii părinţi şomeri.
Pe ansamblu, 12% din copiii dispăruţi pleacă pentru a scăpa nu neapărat de sărăcie, ci de certurile şi abuzurile emoţionale din familie. Pe perioada în care au fost daţi dispăruţi, aproape jumătate dintre ei au vagabondat singuri sau cu alte persoane, 16% au stat împreună cu iubitul/iubita (mai ales fete de peste 14 ani), 13% au fugit la părinţi sau alte rude, 7% au plecat pentru a cerşi, 5% pentru a munci ca sezonieri, 2,5% pentru a părăsi ţara.
Ieri, România şi alte zece state membre UE au lansat numărul unic 116.000, la care se pot face sesizări privind dispariţii de copii pentru a se prostitua.