Editorial 2: Despre vacanţă şi Eminescu

Specialiştii în psihologia copilului exclud ipoteza potrivit căreia numai copiii care şi-au petrecut vacanţele la ţară sunt fericiţi. În opinia lor, fericirea copilului constă, înainte de toate, în respectarea nevoilor lor.

Astfel, pe lângă necesităţile primordiale - asigurarea hranei, a apei, a somnului şi a unui echilibru în ceea ce priveşte sănătatea fizică şi psihică -, celor mici le mai trebuie creat şi sentimentul de securitate, de afecţiune, de respect şi stimă de sine, precum şi o bună relaţionare cu familia şi prietenii. Acestea trebuie dozate diferit, în funcţie de contextul familial, de diferenţele individuale şi de capacităţile fiecărui copil.
Natura îi ajută pe cei mici să se dezvolte armonios. Specialiştii în psihologia copilului susţin că beneficiile vacanţelor petrecute la ţară sunt nenumărate. Şi aceasta pentru că, în perioada copilăriei se dezvoltă abilităţile motrice, cele de relaţionare, creativitatea, inteligenţa şi dependent de toate acestea, echilibrul psihic şi emoţional al copilului. Principala modalitate de învăţare, în copilărie, este jocul.

De aceea, este important să-i asigurăm copilului o paletă cât mai variată de jocuri, care să asigure dezvoltarea armonioasă a acestuia. Ceea ce aduce în plus vacanţa de la ţară, spre deosebire de cea petrecută în faţa blocului sau câteva zile la mare sau la munte, este că în acel spaţiu nelimitat, copilul îşi găseşte uşor de joacă în grădină, în copaci, pe câmp, în pădure sau în apă, dezvoltându-şi astfel motricitatea, mai arată psihologii.
Totodată, copilul îşi poate construi jucării din materialele oferite de natură, ceea ce ajută la dezvoltarea creativităţii şi a inteligenţei. Mai mult, atunci se joacă cu ceilalţi copii din sat, el îşi dezvoltă şi capacitatea relaţionării într-un cadru natural. Psihologii cred că tuturor copiilor le place să ajute la treburile gospodăreşti - la îngrijitul animalelor şi plantelor, la reparaţii sau la muncile sezoniere -, atâta vreme cât pot face aceste treburi „în joacă“.

Astfel, ei învaţă responsabilitatea din treburile mărunte care le revin, respectarea regulilor, a ordinii, iar constanţa muncilor de la ţară le asigură cadrul propice pentru a se dezvolta echilibrat, din punct de vedere emoţional şi psihic.

De cealaltă parte, vacanţele la oraş au dezavantajul de a restrânge posibilităţile de joacă ale copiilor. Astfel, pentru că numărul spaţiilor de joacă este extrem de redus la oraş, la fel ca şi timpul părinţilor pentru a-şi scoate copiii din casă, cei mici se refugiază în faţa computerului sau a televizorului, foarte rar în lecturarea unei cărţi sau realizarea unor desene.
Majoritatea părinţilor îşi amintesc cu drag de perioada copilăriei. Cei care au crescut la ţară, dar locuiesc acum la oraş percep mediul pe care l-au lăsat ca pe un tărâm interzis şi, astfel, amintirile se conturează pentru ei ceva mai idilic.

Şi asta pentru că îşi raportează activităţile de adult la acea perioadă, iar de câte ori merg la ţară se întorc într-un timp al inocenţei, al vieţii simple şi echilibrate, se reconectează la resursele de energie interioare care le reactivează potenţialul personal.
În schimb, cei crescuţi la oraş sunt mai puţin entuziasmaţi când se gândesc la acea perioadă, pentru că viaţa de adult nu le-a adus schimbări majore ale spaţiului în care îşi desfăşoară activităţile zilnice.

Psihologii le recomandă părinţilor care nu au rude la ţară să-şi trimită copiii în excursii la ţară pentru că activităţile organizate, dar mai ales contactul cu natura şi cu animalele îi ajută pe cei mici să se dezvolte armonios !

***

Mihai Eminescu (născut ca Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoşani sau Ipoteşti – d. 15 iunie 1889, Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, fiind supranumit şi „luceafărul poeziei româneşti”. Eminescu a fost activ în societatea literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dãruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în sedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.