Precipitaţii ora 20,30: 20 l/mp.***
Cei 33 europarlamentari
PSD şi PDL merg cap la cap în bătălia pentru alegerile europarlamentare, cu doar cinci zile înainte de momentul votului. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSOMAR la comanda Realitatea TV, în perioada 29-31 mai, cele două partide sunt la egalitate, cu 31%, fiind urmate de PNL cu 20%, de UDMR cu 6,8% şi PRM cu 5,9%. Pe primele locuri la PRM sunt Corneliu Vadim Tudor şi Gigi Becali, în vreme ce la UDMR prima poziţie pe listă este ocupată de Laszlo Tökes. Independenta Elena Băsescu se va regăsi şi ea în viitorul legislativ european, fiind creditată cu 3,9%.
Procentele înregistrate de social democraţi şi de democrat-liberali sunt similare celor măsurate în urmă cu o lună de INSOMAR.
Procentele înregistrate de social democraţi şi de democrat-liberali sunt similare celor măsurate în urmă cu o lună de INSOMAR.
***
Păşunile comunale din România, uitate parcă de toată lumea până să apară sprijinul pe suprafaţă, par să-şi găsească în ultima perioadă din ce în ce mai mulţi adepţi (chiar prea mulţi!). Încă departe de un ordin care să reglementeze clar beneficiarul de drept al păşunilor, respectiv crescătorul de animale, forma de organizare şi perioada minimă de contractare a suprafeţelor de păşunat, acest subiect încinge chiar şi cele mai liniştite spirite.
Asta se întâmplă în mai toate comunele României, şi de fiecare dată când vine vorba de contractul de închiriere sau concesionare a păşunii, se conturează, destul de clar, doi "adversari": pe de o parte, Consiliul local, adică cei care taie şi spânzură în comunitatea rurală, puterea absolută când vine vorba de elaborarea unor hotărâri, de multe ori subiective; de cealaltă parte se află Asociaţia crescătorilor de animale, o structură mai recent apărută în peisajul satelor româneşti, dar cu un rol extrem de important, dacă ne referim la starea actuală a efectivelor de animale, la condiţia socială a fermierilor, la slaba lor reprezentare naţională.
În România, legea nu acordă crescătorilor de animale prioritate la depunerea dosarului la APIA, deşi logica europeană este cu totul diferită. În UE păşunea este considerată un bun comun, de care trebuie să beneficieze asociaţiile crescătorilor de animale, care le exploatează direct, prin natura activităţii lor de bază - practicarea agriculturii/creşterea animalelor, şi tocmai de aceea organizaţiile profesionale deţin în administrare acest patrimoniu naţional.
Legea spune clar: Consiliul local poate depunde cerere pentru sprijinul pe suprafaţă, cu condiţia să nu fi încasat taxe de păşunat pe 2009Ordinul de ministru 118/3.03.2009, care modifică O.M. 246/2008, prevede la art. 5, pct. 7 următoarele: Consiliile locale pot depune cereri de plată pentru păşunile permanente comunale pe care le administrează şi pentru care nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere şi pentru care nu se încasează taxe de păşunat, iar pe aceste terenuri trebuie să desfăşoare propria activitate agricolă, cu respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006.
Asta se întâmplă în mai toate comunele României, şi de fiecare dată când vine vorba de contractul de închiriere sau concesionare a păşunii, se conturează, destul de clar, doi "adversari": pe de o parte, Consiliul local, adică cei care taie şi spânzură în comunitatea rurală, puterea absolută când vine vorba de elaborarea unor hotărâri, de multe ori subiective; de cealaltă parte se află Asociaţia crescătorilor de animale, o structură mai recent apărută în peisajul satelor româneşti, dar cu un rol extrem de important, dacă ne referim la starea actuală a efectivelor de animale, la condiţia socială a fermierilor, la slaba lor reprezentare naţională.
În România, legea nu acordă crescătorilor de animale prioritate la depunerea dosarului la APIA, deşi logica europeană este cu totul diferită. În UE păşunea este considerată un bun comun, de care trebuie să beneficieze asociaţiile crescătorilor de animale, care le exploatează direct, prin natura activităţii lor de bază - practicarea agriculturii/creşterea animalelor, şi tocmai de aceea organizaţiile profesionale deţin în administrare acest patrimoniu naţional.
Legea spune clar: Consiliul local poate depunde cerere pentru sprijinul pe suprafaţă, cu condiţia să nu fi încasat taxe de păşunat pe 2009Ordinul de ministru 118/3.03.2009, care modifică O.M. 246/2008, prevede la art. 5, pct. 7 următoarele: Consiliile locale pot depune cereri de plată pentru păşunile permanente comunale pe care le administrează şi pentru care nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere şi pentru care nu se încasează taxe de păşunat, iar pe aceste terenuri trebuie să desfăşoare propria activitate agricolă, cu respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006.
Centrele judeţene APIA au comunicat primăriilor arondate că, pentru a fi respectate toate condiţiile de eligibiliate, dosarele aferente cererii depuse de Consiliile locale trebuie să includă, în mod obligatoriu, următoarele documente:
- ordinul de prefect sau alte documente care atestă dreptul de proprietate asupra păşunii comunale;
- documente din care să reiasă ca în 2009 Consiliul local a efectuat lucrări de întreţinere a păşunii comunale pentru care solicită sprijin financiar la APIA (acestea se poate aduce şi ulterior depunerii dosarului);
- tabel cu fermierii ai căror animale păşunează suprafeţele pentru care CL a solicitat sprijin financiar;
- hotărâre de consiliu din care să reiasă clar că în 2009 nu se percepe taxă de păşunat pentru păşunea comunală pentru care se solicită sprijin financiar la APIA.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu