duminică, 5 iulie 2009

Editorial: Duminica Vindecătorului şi o plimbare!

***
Evanghelia duminicii a patra după Rusalii ne relatează cum Mântuitorul Iisus Hristos a vindecat în Capernaum sluga unui sutaş. Această minune este plină de înţelesuri duhovniceşti

Cuvântul omului este, într-o anumită măsură, vindecător de boli sufleteşti, chiar dacă nu poate totdeauna să fie şi vindecător al bolilor trupeşti. Sunt oameni care se află în boala deznădejdii, iar pentru că nu este nimeni lângă ei să le spună un cuvânt de încurajare, mor înainte de vreme, de întristare prea multă. Alţii şi-au pus capăt zilelor pentru că în clipe de deznădejde şi singurătate nu au primit un cuvânt întăritor care să le schimbe starea de tulburare a sufletului într-una de speranţă şi lumină.

Cuvântul poate răni sau poate vindeca sufletul. Un cuvânt greu spus cuiva îl răneşte sufleteşte. Sunt o mulţime de oameni care au fost răniţi sufleteşte în copilărie, în tinereţe sau în vreme de încercare, iar rana aceasta se vindecă foarte greu, mai ales dacă cel care a rănit pe cineva nu-şi cere iertare şi nu-şi schimbă atitudinea faţă de cel pe care l-a întristat.

Un cuvânt bun de încurajare, un cuvânt de îmbărbătare, un cuvânt de preţuire adresat celui care a fost umilit sau rănit sufleteşte poate să schimbe starea sufletească a omului. Noi trebuie să ne gândim nu doar la bolnavii din pat care nu se pot mişca, ci să ne gândim şi la modul cum folosim cuvintele: rănim sau vindecăm cu ele? Umilim sau preţuim, dărâmăm sau ridicăm sufleteşte pe semenii noştri?

Evanghelia duminicii a patra după Rusalii ne cheamă să folosim cuvântul doar pentru a vindeca, pentru a ridica, pentru a întări comuniunea oamenilor cu Dumnezeu şi întreolaltă, spre slava Preasfintei Treimi şi spre a noastră mântuire!

Amin.

( DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române)

***







***

Niciun comentariu: