In spatele dosarelor pline de statistici şi de analize se ascund dramele unor femei care încearcă să-şi refacă viaţa.
Vor să aibă şansa s-o ia de la început. Sunt victimele violenţei domestice care au avut curajul să spună „Nu“ agresorilor şi să ceară ajutor.
Alte zeci suferă însă în tăcere. Speră că au fost victimele unor „accidente“ ce nu se vor repeta. Femeile care au fost abuzate şi au reuşit să se desprindă de mediul violent stau însă mărturie faptului că pasul spre o viaţă fără suferinţă e în puterea fiecăruia.
Milencenii nu prea acordă importanţă problemelor legate de violenţa împotriva femeilor.
Din păcate, problema nu este înţeleasă întotdeauna şi sunt emise frecvent judecăţi de valoare care nu au legătură cu situaţia reală.
Mai trist este că, uneori, victimele sunt influenţate tocmai de mamele lor care le spun că «nu e femeie care să nu fi luat o palmă»!
Violenţa fizică este cea mai frecventă formă de abuz împotriva femeii.
Lovirea cu pumnul se numără printre abuzurile cel mai des constatate.
Este însoţită de violenţa psihologică.
Violenţa sexuală ajunge să fie percepută ca atare de victime abia după psihoterapie pentru că femeile nu percep actul sexual neconsimţit cu partenerul ca viol.
Există şi cazuri de violenţă economică - limitarea accesului la bani, şi socială - controlul strict al contactelor sociale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu