Sărbătoarea de astăzi, a Intrării Maicii Domnului în Biserică, este prilej de mare bucurie pentru credincioşi.Deşi nu instituită oficial, sărbătoarea a existat înainte de sec. al VI-lea. Mai există şi o mărturie privind construirea unei biserici de către împărăteasa Elena în cinstea acestui eveniment. Sfântul Andrei Criteanul (sec. al VII-lea) vorbeşte şi el despre această sărbătoare ce se ţinea la Ierusalim.În sec. al VIII-lea, patriarhii Gherman şi Tarasie au rostit câte o predică în cinstea acestei sărbători. Se pare că data de 21 noiembrie reprezintă data sfinţirii unei biserici construite de Iustinian cel Mare, cu acest hram, în 543.
În Apus, sărbătoarea a fost adoptată mult mai târziu de papa Grigorie al XI-lea, dar a cunoscut o mare răspândire în secolele XV-XVI, în timpul papilor Sixt al IV-lea şi Sixt al V-lea. Sărbătoarea mai este cunoscută în popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia.Ana, o femeie care nu putea avea copii, şi bărbatul său, Ioachim, L-au rugat stăruitor pe Dumnezeu să le dăruiască un copil, făgăduind că îl vor închina Lui. Rugăciunea lor a fost ascultată şi Ana a născut pe Maria, cea care avea să nască pe Mântuitorul Iisus Hristos. Când fetiţa a împlinit vârsta de trei ani a fost dusă de părinţi la Templul din Ierusalim, împlinindu-se astfel făgăduinţa. Arhiereul Zaharia a închinat-o pe fetiţă în Sfânta Sfintelor, locul cel mai sfânt din Templu, unde numai arhiereul intra o singură dată pe an. Fecioara Maria a rămas la Templu timp de 12 ani. Când a împlinit 15 ani, Fecioara Maria a fost logodită cu dreptul Iosif, rudenia sa, în vârstă 84 de ani. Logodnicul Iosif a slujit ca martor la naşterea Domnului şi a fost ocrotitor la fuga în Egipt şi la întoarcerea în Nazaret.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu