Mileanca...siberiană!

Meteorologii au emis de sâmbătă avertizare cod portocaliu de ger pentru Botoşani.
Pe durata avertizării, valabilă până pe 27 ianuarie la ora opt, temperaturile vor coborî până la minus 30 grade în cursul nopţii, iar ziua nu vor depăşi minus 16 grade.
Dacă vântul se va accentua, temperatura resimţită va fi de până la minus 40 de grade.
Ieri în jurul orei 7 dimineaţa, la Mileanca s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură din ţară, respectiv minus 23 grade Celsius. Astfel de temperaturi nu au mai fost înregistrate în comună de 15 ani.
Astăzi, tot la aceeaşi ora, s-au înregistrat următoarele temperaturi: Mileanca: - 28 grade Celsius, Seliştea: - 32 grade Celsius, Scutari: - 31 grade Celsius, Codreni:-30 grade Celsius.
Medicul de familie dr.Pavel Petru sfătuieşte comunitatea să evite deplasările în spaţii deschise şi expunerea la frig, transporturile pe distanţe lungi în vehicule fără posibilităţi de climatizare şi neechipate corespunzător, să consume alimente bogate în proteine şi grăsimi nesaturate, fructe, legume şi să evite consumul de băuturi alcoolice.
Cei care nu îşi protejează mâinile, picioarele, nasul şi urechile pot face şi degerături uşoare, de gradul unu, manifestate prin extremităţi înroşite, senzaţie de furnicături, de amorţeală şi de usturime. Dacă expunerea la frig se prelungeşte, aceste semne pot trece în stadiul doi, de vezicule dureroase, cu puroi, numite flictene.
O situaţie cu risc vital crescut este hipotermia, ce reprezintă scăderea temperaturii corpului sub 35 de grade Celsius. Formele moderate sunt contracarate de organism prin frisoane intense. În cazul expunerii prelungite la frig, aceste mecanisme de apărare sunt depăşite, scad frecvenţa cardiacă şi tensiunea, iar cel afectat îşi pierde starea de conştienţă. Hipotermia este agravată de consumul de alcool.
Frigul reprezintă un pericol pentru toate persoanele care suferă de boli cronice. Organismul cu imunitate scăzută se adaptează mai greu la temperaturile joase, iar suprasolicitările pot duce la apariţia unor accidente. De asemenea, noile condiţii termice pot duce la declanşarea unor afecţiuni mai vechi, ignorate sau nedescoperite încă.
„Cei mai expuşi sunt pacienţii cu boli cardiace. În cazul lor, suprastimularea prin frig poate declanşa un episod de angină sau de infarct", menţionează medicul de familie Petru Lungu.
Vasoconstricţia produsă de frig poate scădea irigarea inimii, agravând starea celor care suferă de cardiopatie ischemică, precum şi cea a bolnavilor cu insuficienţă cardiacă. Uneori pot apărea şi pusee de hipertensiune arterială.
Vasoconstricţia duce la scăderea puterii de apărare a mucoasei respiratorii, iar aerul rece îngreunează respiraţia, afectând astfel şi persoanele cu afecţiuni precum bronşita, rinita şi astmul bronşic.
Un caz aparte de boli agravate de frig o reprezintă categoria bolilor neurologice. Pentru că frigul duce la scăderea vitezei de transmitere a impulsului nervos, sunt afectate mai ales persoanele cu scleroză multiplă, o boală caracterizată prin pierderea învelişului de mielină din jurul nervilor, ce asigură transmiterea semnalelor nervoase de la şi către creier.
Prin acelaşi mecanism se pot agrava şi poliradiculonevritele, care implică nervii periferici. Parezele şi furnicăturile sunt două dintre simptomele care impun vizita la medic. În plus, în cazul persoanelor care nu îşi acoperă capul şi urechile atunci când ies în aerul rece, poate apărea pareza muşchilor feţei, numită nevralgie „a frigore".
Frigul duce la recidivarea cistitelor, uretritelor şi prostatitelor. Contracţia musculaturii vezicale, precum şi infecţiile cu anumiţi germeni pot declanşa dureri în zona abdomenului inferior şi urinări frecvente.
Medicul recomandă limitarea timpului petrecut afară atunci când temperaturile sunt sub 0 grade Celsius. În plus, atunci când ieşim din casă trebuie să ne protejăm corpul cu haine şi cu încălţăminte potrivite. Cele mai utile sunt hainele uşoare, suprapuse în straturi, care păstrează mai bine căldura.
Acestea trebuie să acopere atât zonele vitale, precum capul şi trunchiul, cât şi extremităţile - mănuşi, eşarfe, căciuli cu urechi. Încălţămintea trebuie să fie comodă, să nu permită pătrunderea apei şi să aibă talpă groasă, din material antiderapant.
Conform legislaţiei în vigoare, în această perioadă angajatorii trebuie să le distribuie angajaţilor care lucrează în frig câte 0,5 litri de ceai de persoană, să acorde pauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare şi să asigure un echipament adecvat de protecţie. În cazul poliţiştilor, jandarmilor şi poliţiştilor de frontieră, autorităţile au dispus ca patrulele să fie schimbate la trei ore.