>
OFERTĂ VACANŢĂ 2010
Pensiunea Gura Padurii
Situată pe Valea Prahovei, în Sinaia, Str. Ferdinand nr.114, intrare în parcarea proprie din DN1 (Calea Braşovului)
Facilitati cazare:
Capacitate: 8 camere duble
Tarif: 80 lei/zi camera
camerele au baie proprie, tv color şi internet
incalzire centrala proprie
parcare
gradina/curte
acces la fax
Facilităţi masă:
acces la bucatarie, frigidere
sală de mese
living
terasa cu posibilităţi de gratar/barbeque
Nou * Primim Tichete De Vacanta!
Date de contact:
Adresa: Sinaia, Str. Ferdinand nr. 114
Tel.: 0731.880.460, 0731.880.294, 0744.352.500
Fax: 0344.108.879
Coordonate GPS: N - 45.36749; E - 25.54442
Prezentare şi rezervări on-line:
http://www.turistinfo.ro/sinaia/cazare-sinaia/pensiunea_gura_padurii-c36921.html
OFERTĂ VACANŢĂ 2010
Staţiunea Olimp
Hotel Craiova**
Hotelul Craiova** este situat in nordul statiunii Olimp, la 75m de plaja.
Are o capacitate de 326 locuri, in camere duble, spatioase si confortabile, cu grup sanitar propriu şi telefon
Hotelul dispune de parcare proprie, bar de zi, restaurant cu terasa si piscina
Printre posibilitatile de agrement se numara:
- in incinta hotelului: jocuri distractive : sah, table, rummy
- in statiune: terenuri de minigolf, terenuri de tenis, posibilitati diverse de practicare a sporturilor nautice pe mare sau pe lacul Neptun, parc de distractii, posibilitati de plecare in croaziere scurte pe mare cu yole si yachturi.
Perioada: 01.06.2010 – 15.09.2010
Tarif: 432lei/pers/sejur 6 nopţi
include cazare 36lei/loc in camera dubla cu TV
masa 36lei/zi pensiune completa sau bonuri valorice
acces la piscina din interiorul complexului
Intrări: 15.06.2010, 21.06.2010, 27.06.2010
03.07.2010, 09.07.2010, 15.07.2010,21.07.2010, 27.07.2010
01.08.2010, 07.08.2010, 13.08.2010,19.08.2010, 25.08.2010
31.08.2010, 06.09.2010
Rezervări:
doamna Victoria PETCU – Hotel Craiova
tel.0728.148.518, fax 0241.491.148, e-mail petcuvictoria@yahoo.com
Plăţi
direct în contul Hotelului Craiova
Către,
FEDERAŢIA/FILIALA………………………………………………………
Stimaţi colegi,
Şi în anul 2010 CNS „Cartel ALFA” oferă militanţilor săi, înscrişi în REGISTRUL MILITANŢILOR SINDICALI al CNS „Cartel ALFA”, cât şi celorlalţi membrii de sindicat ai CNS „Cartel ALFA” posibilitatea de a petrece un sejur de 7 zile (o cameră, adică 2 paturi) la Hotel APOLLO din MAMAIA.
Condiţiile sunt următoarele:
- cazare începând de luni ora 16,00, până lunea următoare ora 12,00;
- camere dotate cu televizor color, aer condiţionat, cablu TV, frigider, telefon;
- mobilă nouă şi instalaţii sanitare noi;
- pentru un copil: se acceptă la cazare gratuit dacă vârsta este până la 3 ani şi nu cere pat suplimentar; un copil între 3 până la 14 ani plăteşte la recepţia hotelului 50% din tariful unui loc întreg cu pat suplimentar;
- al II-lea copil dacă are până la 3 ani beneficiază de gratuitate fără pat suplimentar; dacă are vârsta între 3 şi 14 ani plăteşte o taxă de 25 lei/zi pentru utilităţi fără pat suplimentar; dacă se cere pat suplimentar se va achita la recepţia hotelului 50% din preţul unui loc întreg.
- Nu se acceptă animale de companie în incinta hotelului.
La data înscrierii, solicitantul(-a) va achita în contul CNS „Cartel ALFA” echivalentul a 20% din valoarea sejurului, restul de 80% fiind achitat cel târziu cu 30 zile înainte de data începerii sejurului.
În cazul anulării înscrierii cu 60 de zile înainte datei începerii sejurului, solicitantului i se va returna întreaga sumă. În cazul anulării înscrierii cu mai putin de 60 de zile înainte datei începerii sejurului , solicitantului i se va returna suma depusă mai puţin 10% din valoarea sejurului.
Termenul limită de înscriere este 23.04.2010.
Preţul conform ofertei pentru SINDICALISTI (sejur o cameră).
Pentru militanţii sindicali inregistraţi in Registrul Militanţilor Sindicali, confederaţia va acoperi 25% din pretul pentru SINDICALIST.
| Perioada | Suma SINDICALIST (lei) |
| 01.06 – 27.06.2010* | 812,00 |
| 01.07 – 10.07.2010 | 980,00 |
| 11.07 – 21.08.2010 | 1.400,00 |
| 22.08 – 31.08.2010 | 980,00 |
| 01.09 – 15.09.2010 | 812,00 |
*În perioada 28.06-04.07.2010 nu se fac înscrieri, perioada Consiliu General.
Cererea personală de înscriere avizată de liderul de sindicat din unitate şi copia după actul doveditor a achitării avansului de 20% se vor transmite la federaţia din CNS ”Cartel ALFA” a cărui membru este până la 16.04.2010, urmând ca federaţia să transmită către confederaţie tabelul cu persoanele înscrise şi contravaloarea avansului cel tarziu până la 23.04.2010.
Contul : Titular CNS CARTEL ALFA
RO46RZBR0000060002919265 RAIFFEISEN BANK SA SMB.
Menţionăm că numărul de camere este limitat la 25 pe serie.
Se practică sistemul primul venit, primul servit, deci hotărâţi-vă cât mai repede.
Există varianta CHARTER pentru sindicate şi federaţii .Pentru detalii contactaţi Secretariatul General.
Cu stimă,
Ion HOMOŞ
SECRETAR GENERAL
OFERTA LITORAL 2010
HOTEL ROMANTA** NEPTUN
În perioada 15.06-15.09.2010 poţi petrece o săptămână la Neptun cu doar 497 lei. Oferta cuprinde cazare 7 nopţi si masă-pensiune completă sau bonuri valorice în sumă de 252 de lei si este valabilă pentru grupuri de minim 10 persoane. Sejurul poate începe în fiecare zi de marţi. Plata poate fi facuta in contul RO65RNCB0122015183460001 deschis la agentia BCR Neptun sau la receptia hotelului in ziua cazarii.
Doamna Preşedintă,
Subsemnatul(a) ………………………………………….salariat(ă) la unitatea de învăţământ ……………………………………………în funcţia de ……………………….. vă rog să binevoiţi a-mi aproba un nr. de ……….bilete, odihnă (tratament) în staţiunea ……………………în perioada ……………………………………….
Telefon ………………………………..
Data Semnătura,
………………… …………………………
Doamna Preşedintă,
Subsemnatul(a) ………………………………………….salariat(ă) la unitatea de învăţământ ……………………………………………în funcţia de ……………………….. vă rog să binevoiţi a-mi aproba un nr. de ……….bilete, odihnă (tratament) în staţiunea ……………………în perioada ……………………………………….
Telefon ………………………………..
Data Semnătura,
………………… …………………………
CAMERA DEPUTAŢILOR
L E G E A
educaţiei naţionale şi învăţarea pe tot parcursul vieţii
Camera Deputaţilor adoptă prezentul proiect de lege.
T I T L U L I
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1. – Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea dreptului fundamental la
învăţătură pe tot parcursul vieţii. Prezenta lege reglementează structura, funcţiile, organizarea şi
funcţionarea sistemului de învăţământ de stat, particular şi confesional.
Art. 2. – (1) Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă,
integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în
asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală,
pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate,
pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.
(2) Statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi
formele de învăţământ preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii,
fără nicio altă formă de discriminare.
(3) În România învăţământul constituie prioritate naţională.
Art. 3. – Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior, precum
şi învăţarea pe tot parcursul vieţii din România sunt:
a) principiul echităţii – în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără
discriminare;
b) principiul calităţii – în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la
standarde de referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale;
c) principiul relevanţei – în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare
personală şi social-economice;
d) principiul eficienţei – în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate
educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente;
2
e) principiul descentralizării – în baza căruia deciziile principale se iau de către
actorii implicaţi direct în proces;
f) principiul răspunderii publice – în baza căruia unităţile şi instituţiile de învăţământ
răspund public de performanţele lor;
g) principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi a
dialogului intercultural;
h) principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi valorilor
culturale ale poporului român;
i) principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând
minorităţilor naţionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor
etnice, culturale, lingvistice şi religioase;
j) principiul asigurării egalităţii de şanse;
k) principiul autonomiei universitare;
l) principiul libertăţii academice;
m) principiul transparenţei – concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei şi
a rezultatelor, prin comunicarea periodică şi adecvată a acestora;
n) principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme
religioase şi doctrine politice;
o) principiul incluziunii sociale;
p) principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia;
q) principiul participării şi responsabilităţii părinţilor;
r) principiul promovării educaţiei pentru sănătate prin practicarea mişcării fizice şi
a activităţilor sportive;
s) principiul organizării învăţământului confesional în consens cu perspectivele
ecumenice şi irenice internaţionale şi în conformitate cu prevederile legii.
Art. 4. – Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca
finalitate principală formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil
de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi aptitudini, necesare pentru:
a) împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viaţă,
conform intereselor şi aspiraţiilor fiecăruia şi dorinţei de a învăţa pe tot parcursul vieţii;
b) integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate;
c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei
economii durabile;
d) formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe
cultura naţională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural;
e) educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,
al demnităţii şi al toleranţei;
f) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi
a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural.
Art. 5. – (1) În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional
de învăţământ, dispoziţiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte
normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.
(2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu
prima zi a anului şcolar, respectiv universitar, următor celui în care a fost adoptată prin lege.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), modificările sau completările prezentei
legi care vizează evaluările naţionale de la finalul învăţământului gimnazial sau liceal se aplică
începând cu promoţia aflată în primul an al învăţământului gimnazial, respectiv liceal, la data
intrării în vigoare a modificării sau a completării.
3
Art. 6. – (1) În România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român,
conform legislaţiei în vigoare.
(2) Regimul actelor de studii emise de unităţile şi de instituţiile de învăţământ se
stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3) Conţinutul şi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului şi
sunt iniţiate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 7. – (1) În unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate
educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi
orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a
tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi activităţile
de natură politică şi prozelitismul religios.
(2) Privatizarea unităţilor şi a instituţiilor de învăţământ de stat este interzisă.
Art. 8. – (1) Unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat fac parte din proprietatea
publică, cele de învăţământ particular au drept fundament proprietatea privată, iar cele de
învăţământ confesional aparţin, în funcţie de entitatea care le-a înfiinţat, uneia dintre cele două
forme de proprietate.
(2) Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din
învăţământul obligatoriu public şi privat acreditat. Statul asigură finanţarea de bază şi pentru
învăţământul liceal şi postliceal public. Finanţarea se face în baza şi în limitele costului standard
per elev sau per preşcolar, după metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
(3) Învăţământul public este gratuit. Pentru unele activităţi, niveluri şi programe de
studii se pot percepe taxe în condiţiile stabilite de prezenta lege.
(4) Statul, prin organismul specializat al Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, stabileşte anual costul standard per elev sau per preşcolar, cost care stă
la baza finanţării de bază. De suma aferentă beneficiază toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul
public, precum şi preşcolarii şi elevii din învăţământul obligatoriu privat şi confesional, care
studiază în unităţi de învăţământ acreditate şi evaluate periodic, conform legislaţiei în vigoare.
(5) Finanţarea învăţământului preuniversitar se face după principiul „resursa
financiară urmează elevul”, în baza căruia alocaţia bugetară aferentă unui elev sau unui preşcolar
se transferă la unitatea de învăţământ la care acesta învaţă.
(6) Pentru finanţarea din fonduri publice a învăţământului public şi finanţarea
învăţământului privat acreditat se alocă anual minimum 6% din produsul intern brut al anului
respectiv, iar pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă minimum 1% din produsul intern
brut al anului respectiv.
(7) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a aloca resursele şi de a
asigura, în condiţiile legii, cele necesare pentru ca elevii să frecventeze cursurile învăţământului
obligatoriu.
(8) Învăţământul poate să fie finanţat şi direct de către operatorii economici, precum
şi de alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.
(9) Învăţământul poate fi susţinut prin burse, credite de studii, taxe, donaţii,
sponsorizări, surse proprii şi alte surse legale.
Art. 9. – (1) În România învăţământul este serviciu de utilitate publică şi se
desfăşoară, în condiţiile prezentei legi, în limba română, în limbile minorităţilor naţionale şi în
limbi de circulaţie internaţională.
(2) În fiecare localitate se organizează şi funcţionează unităţi de învăţământ sau
formaţiuni de studiu cu limba de predare română şi, după caz, cu predarea în limbile
minorităţilor naţionale ori se asigură şcolarizarea în limba maternă în cea mai apropiată localitate
în care este posibil.
4
(3) Învăţarea în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie
pentru toţi cetăţenii români. Planurile de învăţământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar
şi suficient învăţării limbii române. Autorităţile administraţiei publice asigură condiţiile
materiale şi resursele umane care să permită însuşirea limbii române.
(4) În sistemul naţional de învăţământ, documentele şcolare şi universitare oficiale,
nominalizate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, se întocmesc
numai în limba română. Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de
predare.
(5) Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot efectua şi emite, la cerere, traduceri
oficiale ale documentelor şi ale altor înscrisuri şcolare şi universitare proprii.
Art. 10. – (1) Guvernul sprijină învăţământul în limba română în ţările în care trăiesc
români, cu respectarea legislaţiei statului respectiv.
(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu
Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unităţi de
învăţământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale
României în străinătate, poate susţine lectorate în universităţi din străinătate, precum şi cursuri
de limbă, cultură şi civilizaţie românească.
Art. 11. – (1) Statul susţine antepreşcolarii, preşcolarii, elevii şi studenţii cu
probleme şi nevoi sociale, precum şi pe aceia cu cerinţe educaţionale speciale.
(2) Statul acordă burse sociale de studii elevilor şi studenţilor proveniţi din familii
defavorizate, precum şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii.
(3) Statul acordă premii, burse, locuri în tabere şi altele asemenea elevilor şi
studenţilor cu performanţe şcolare şi universitare, precum şi rezultate remarcabile în educaţia şi
formarea lor profesională sau în activităţi culturale şi sportive.
(4) Elevii şi studenţii care beneficiază de burse sociale de studiu pot primi şi burse
pentru performanţe şcolare şi universitare.
(5) Statul şi alţi factori interesaţi susţin financiar activităţile de performanţă, de nivel
naţional şi internaţional, ale elevilor şi studenţilor.
(6) Statul garantează dreptul la educaţie al tuturor persoanelor cu cerinţe educaţionale
speciale. Învăţământul special şi special integrat sunt parte componentă a sistemului naţional de
învăţământ preuniversitar.
(7) Învăţământul special şi special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară
diferenţiată, adaptată şi de asistenţă educaţională, socială şi medicală complexă, destinată
persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale.
(8) Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învăţa într-o unitate
de învăţământ vor fi sprijiniţi prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată
unitate de învăţământ sau vor primi cazare şi masă gratuite în internatele şcolare.
Art. 12. – (1) Învăţarea pe tot parcursul vieţii este un drept garantat de lege.
(2) Învăţarea pe tot parcursul vieţii include totalitatea activităţilor de învăţare
realizate de fiecare persoană, începând cu educaţia timpurie, în scopul dobândirii de cunoştinţe,
formării de deprinderi/abilităţi şi dezvoltării de aptitudini semnificative din perspectivă
personală, civică, socială şi/sau ocupaţională.
Art. 13. – (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului proiectează,
fundamentează şi aplică strategiile naţionale în domeniul educaţiei, cu consultarea asociaţiilor
reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale părinţilor, Consiliului
Naţional al Rectorilor, structurilor asociative ale universităţilor şi şcolilor de stat, particulare şi
confesionale, Consiliului Minorităţilor Naţionale, sindicatelor reprezentative din învăţământ,
asociaţiilor reprezentative ale elevilor, asociaţiilor reprezentative ale studenţilor, autorităţilor
5
administraţiei publice, mediului de afaceri şi organizaţiilor neguvernamentale finanţatoare care
susţin programe educative/ federaţii ale furnizorilor de servicii sociale.
(2) Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public-privat prin măsuri specifice
cuprinse în hotărâri ale Guvernului şi în ordine ale ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului.
Art. 14. – (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului organizarea unui învăţământ teologic specific, în cadrul
învăţământului public în universităţile de stat existente, ca facultăţi cu dublă subordonare,
destinat pregătirii personalului de cult şi activităţii social-misionare a cultelor, numai pentru
absolvenţii învăţământului liceal, proporţional cu ponderea numerică a fiecărui cult în
configuraţia religioasă a ţării, potrivit recensământului oficial. Înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea acestui învăţământ se realizează potrivit legii.
(2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învăţământ confesional prin
înfiinţarea şi administrarea propriilor unităţi şi instituţii de învăţământ privat, conform
prevederilor prezentei legi.
T I T L U L I I
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 15. – (1) Învăţământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde
învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu
în anul 2020.
(2) Obligaţia de a frecventa învăţământul de 10 clase, la forma de zi, încetează la
vârsta de 18 ani.
(3) În scopul realizării finalităţilor educaţiei şi a formării profesionale prin sistemul
naţional de învăţământ, învăţământul liceal este generalizat şi gratuit.
Art. 16. – Pe durata şcolarizării în învăţământul preuniversitar, copiii beneficiază de
alocaţia de stat pentru copii, în condiţiile legii.
Art. 17. – (1) Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi
profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun.
(2) La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal
instituit, pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia
şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia,
din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
(3) Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat conform
prevederilor prezentei legi şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului şi cultele religioase recunoscute oficial de stat.
Art. 18. – (1) În sistemul naţional de învăţământ, unităţile de învăţământ public au
personalitate juridică dacă se organizează şi funcţionează, după caz, astfel:
a) cu minimum 300 de elevi;
b) cu minimum 300 de elevi, preşcolari şi antepreşcolari;
6
c) cu minimum 150 de preşcolari şi antepreşcolari;
d) cu minimum 100 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de învăţământ
special.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale, în
care numărul total al elevilor şi preşcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. (1), se
organizează o singură unitate de învăţământ cu personalitate juridică.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în toate unităţile administrativ-teritoriale
din ţară funcţionează unităţi de învăţământ public, cu personalitate juridică, cu predare în limba
română.
(4) Pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi formare profesională, autorităţile
administraţiei publice locale, în baza avizului conform al inspectoratelor şcolare, aprobă
organizarea, funcţionarea şi, după caz, dizolvarea unor structuri de învăţământ, fără
personalitate juridică – ca părţi ale unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică - şi
subordonate aceluiaşi ordonator principal de credite, în condiţiile legii.
(5) În cazul unităţilor de învăţământ confesional preuniversitar public existente la
data intrării în vigoare a prezentei legi, cultele respective şi Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului au obligaţia ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei
legi, să elaboreze o metodologie de funcţionare aprobată prin hotărâre a Guvernului, care
stabileşte relaţia juridică, patrimonială, financiară şi administrativă.
Art. 19. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale asigură, în condiţiile legii,
buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar în localităţile în care acestea îşi exercită
autoritatea.
(2) Neîndeplinirea de către autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiilor ce
le revin în organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar se sancţionează conform
legii.
Art. 20. – (1) Sistemul de învăţământ preuniversitar are caracter deschis. În
învăţământul preuniversitar, trecerea elevilor de la o unitate şcolară la alta, de la o clasă la alta,
de la un profil la altul şi de la o filieră la alta este posibilă în condiţiile stabilite prin metodologia
elaborată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2) Elevii din învăţământul particular se pot transfera la alte unităţi de învăţământ de
stat sau particular, cu acordul unităţii primitoare şi în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(3) Statul garantează dreptul la educaţie diferenţiată, pe baza pluralismului
educaţional, în acord cu particularităţile de vârstă şi individuale.
(4) Absolvenţii clasei a X-a pot urma programul de diplomă al Bacalaureatului
Internaţional, în conformitate cu metodologia Organizaţiei Bacalaureatului Internaţional, cu
asumarea costurilor corespunzătoare. Diploma obţinută în urma promovării Bacalaureatului
Internaţional este recunoscută şi conferă aceleaşi drepturi cu diploma obţinută în urma
promovării examenului naţional de bacalaureat.
(5) Elevii cu performanţe şcolare excepţionale pot promova 2 ani de studii într-un an
şcolar conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului.
7
CAPITOLUL II
STRUCTURA SISTEMULUI NAŢIONAL
DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Art. 21. – (1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar este constituit din
ansamblul unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale autorizate/acreditate.
(2) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde unităţi de învăţământ
public, privat şi confesional acreditate.
(3) Învăţământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învăţământ şi,
după caz, filiere şi profiluri şi asigură condiţiile necesare pentru dobândirea competenţelor-cheie
şi pentru profesionalizarea progresivă.
Art. 22. – (1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele
niveluri:
a) educaţia timpurie (0 - 6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0 - 3 ani) şi
învăţământul preşcolar (3 - 6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;
b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;
c) învăţământul secundar, care cuprinde:
- învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-IX;
- învăţământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-XII/XIII,
cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică;
d) învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
(2) Învăţământul preuniversitar se organizează pentru specializări şi calificări stabilite
de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în conformitate cu Registrul
Naţional al Calificărilor.
Art. 23. – (1) Învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar şi
cel secundar inferior.
(2) Învăţământul profesional cuprinde clasele a X-a şi a XI-a din învăţământul liceal,
filiera tehnologică şi, după caz, vocaţională, urmate de un stagiu de pregătire practică.
(3) Învăţământul tehnic cuprinde clasele a XII-a şi a XIII-a din învăţământul liceal,
filiera tehnologică.
(4) Învăţământul profesional şi tehnic este format din: învăţământ profesional,
învăţământ tehnic şi învăţământ postliceal.
Art. 24. – (1) Formele de organizare a învăţământului preuniversitar sunt: învăţământ
de zi, seral, cu frecvenţă redusă şi, pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale, nedeplasabili,
la domiciliu sau pe lângă unităţile de asistenţă medicală.
(2) Învăţământul obligatoriu este învăţământ de zi. În mod excepţional, pentru
persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei, învăţământul obligatoriu se poate
organiza şi în alte forme de învăţământ, în conformitate cu prevederile unei metodologii
elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 25. – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate stabili, prin
hotărâre a Guvernului, funcţionarea în sistemul de învăţământ preuniversitar a unor unităţi pilot,
experimentale şi de aplicaţie.
8
Secţiunea a 2-a
Educaţia antepreşcolară
Art. 26. – (1) Educaţia antepreşcolară se organizează în creşe şi, după caz, în
grădiniţe şi în centre de zi.
(2) Organizarea unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară, conţinutul educativ,
standardele de calitate şi metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în termen de
maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Asigurarea personalului didactic necesar desfăşurării educaţiei antepreşcolare se
face de către autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu inspectoratele şcolare, cu
respectarea standardelor de calitate şi a legislaţiei în vigoare.
(4) Tipurile şi modalităţile de finanţare a serviciilor de educaţie timpurie
antepreşcolară se reglementează prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la
intrarea în vigoare a prezentei legi. Finanţarea din resurse publice se poate acorda numai
furnizorilor de servicii de educaţie timpurie acreditaţi, publici sau privaţi.
(5) Acreditarea furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară se realizează în
conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.
(6) Statul sprijină educaţia timpurie, ca parte componentă a învăţării pe tot parcursul
vieţii, prin acordarea unor cupoane de creşă. Acestea vor fi acordate în scop educaţional, din
bugetul de stat, prin Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Secţiunea a 3-a
Învăţământul preşcolar
Art. 27. – (1) Învăţământul preşcolar se organizează în grădiniţe cu program normal,
prelungit şi săptămânal. Grădiniţele pot funcţiona ca unităţi cu personalitate juridică sau în
cadrul altor unităţi şcolare cu personalitate juridică.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale şi inspectoratele şcolare asigură
condiţiile pentru generalizarea treptată a învăţământului preşcolar.
Secţiunea a 4-a
Învăţământul primar
Art. 28. – (1) Învăţământul primar se organizează şi funcţionează, de regulă, cu
program de dimineaţă.
(2) În clasa pregătitoare sunt înscrişi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la
data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a susţinătorilor
legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani, până la sfârşitul
anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.
(3) În clasa pregătitoare din învăţământul special sunt înscrişi copii cu cerinţe
educaţionale speciale, care împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului şcolar. La
solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor legali sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa
pregătitoare şi copii cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani la data începerii anului şcolar.
(3) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aproba organizarea
de programe educaţionale de tip ,,A doua şansă”, în vederea promovării învăţământului primar
pentru persoanele care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învăţământ până la 14
ani.
9
Secţiunea a 5-a
Învăţământul gimnazial
Art. 29. – (1) Învăţământul gimnazial este, de regulă, învăţământ de dimineaţă.
(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu
autorităţile administraţiei publice locale, prin inspectoratele şcolare, poate organiza programe
educaţionale de tip „A doua şansă”, în vederea promovării învăţământului gimnazial pentru
persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive,
nu au absolvit învăţământul secundar, gimnazial.
(3) Absolvenţii învăţământului gimnazial care nu continuă studiile în învăţământul
liceal pot să finalizeze, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un program de pregătire profesională
care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului naţional al calificărilor.
Secţiunea a 6-a
Învăţământul liceal
Art. 30. – (1) Învăţământul liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri:
a) filiera teoretică, cu profilurile uman şi real;
b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia
mediului;
c) filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic.
(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este abilitat să stabilească
prin planurile-cadru de învăţământ, în funcţie de dinamica socială, economică şi educaţională,
specializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. (1).
(3) Durata studiilor în învăţământul liceal – forma de învăţământ de zi – este de 3 ani
pentru filiera teoretică, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocaţională, şi de 4 ani pentru filiera
tehnologică, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului. Pentru formele de învăţământ seral sau cu frecvenţă redusă, durata
studiilor se prelungeşte cu un an.
(4) Învăţământul liceal se organizează şi funcţionează, de regulă, ca învăţământ de zi.
Acesta se poate organiza şi poate funcţiona şi ca învăţământ seral sau cu frecvenţă redusă, în
unităţile de învăţământ stabilite de inspectoratul şcolar, în colaborare cu autorităţile
administraţiei publice locale.
(5) Unităţile de învăţământ liceal se organizează cu una sau mai multe filiere şi unul
sau mai multe profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări
profesionale sau specializări, conform legii.
(6) Absolvenţii învăţământului liceal pot susţine examen de certificare a calificării
corespunzător nivelului de calificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor. Absolvenţii care
promovează examenul de certificare dobândesc certificat de calificare şi suplimentul descriptiv
al certificatului, conform Europass.
(7) Unităţile de învăţământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocaţională
a liceului sunt stabilite de inspectoratele şcolare, cu consultarea autorităţilor administraţiei
publice locale, având în vedere tendinţele de dezvoltare socială şi economică precizate în
documentele strategice regionale, judeţene şi locale.
(8) Calificările care pot fi dobândite prin învăţământul preuniversitar sunt cuprinse în
Registrul naţional al calificărilor şi sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
10
Secţiunea a 7-a
Învăţământul profesional şi tehnic
Art. 31. – (1) Învăţământul profesional şi tehnic se poate organiza în cadrul liceelor
din filiera tehnologică sau, după caz, vocaţională, pentru calificări din Registrul naţional al
calificărilor, în funcţie de nevoile pieţei muncii identificate prin documente strategice de
planificare a ofertei de formare regionale, judeţene şi locale.
(2) Învăţământul profesional şi tehnic se poate organiza în cadrul liceelor din filiera
tehnologică şi vocaţională, precum şi pe baza solicitărilor din partea angajatorilor privaţi sau ai
Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe baza unor contracte de şcolarizare.
(3) Absolvenţii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au
finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării
corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor.
(4) Programele de pregătire profesională, prevăzute la art. 29 alin. (3), sunt organizate
prin unităţile de învăţământ de stat şi sunt gratuite, în condiţiile în care sunt finalizate până la
vârsta de 18 ani.
(5) Durata şi conţinutul programelor de pregătire profesională sunt stabilite de
unitatea de învăţământ, pe baza standardelor ocupaţionale, prin consultare cu angajatorii.
(6) Programele de pregătire profesională se finalizează cu examen de certificare a
calificării. Organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare a calificării sunt reglementate
de autoritatea naţională a calificărilor.
(7) Absolvenţii programelor de pregătire profesională prevăzute la art. 29 alin. (3) pot
continua studiile în învăţământul liceal tehnologic. Recunoaşterea rezultatelor învăţării
dobândite în vederea continuării studiilor este reglementată prin metodologie aprobată prin ordin
al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(8) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice se pot organiza la
nivelul unităţii de învăţământ şi/sau la operatorii economici cu care unitatea de învăţământ are
încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organizaţii gazdă din străinătate în cadrul
unor programe ale Uniunii Europene-componenta de formare profesională iniţială. Durata
stagiului de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învăţământ, aprobat de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(9) Operatorii economici care asigură, pe bază de contract cu unităţile de învăţământ,
burse de şcolarizare, stagii de pregătire practică a elevilor, dotarea spaţiilor de pregătire practică
sau locuri de muncă pentru absolvenţi beneficiază de facilităţi fiscale, potrivit prevederilor
legale.
(10) Pregătirea prin învăţământul profesional se realizează pe baza standardelor de
pregătire profesională aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în
urma consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza
standardelor ocupaţionale validate de comitetele sectoriale.
(11) Absolvenţii învăţământului profesional, care decid să nu continue studiile
liceale, dobândesc certificat de absolvire, portofoliu de educaţie permanentă şi foaia matricolă.
(12) Absolvenţii învăţământului profesional, care promovează examenul de
certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare profesională şi suplimentul
descriptiv al certificatului, conform Europass.
(13) Modul de organizare şi de desfăşurare a examenului de certificare a calificării
profesionale este reglementat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin
metodologie, care se dă publicităţii la începutul clasei a X-a.
(14) Absolvenţii învăţământului profesional, care promovează examenul de
certificare a calificării profesionale, pot urma cursurile învăţământului liceal conform unei
metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
11
Art. 32. – Statul susţine învăţământul profesional şi învăţământul liceal – filiera
tehnologică sau vocaţională, prin:
a) recunoaşterea în învăţământul terţiar non-universitar a creditelor profesionale
obţinute în cadrul învăţământului profesional şi în învăţământul liceal – filiera tehnologică sau
vocaţională;
b) gratuitate la şcolarizarea în cadrul şcolilor postliceale;
c) burse speciale şi alte forme de sprijin material;
d) garantarea gratuităţii primului an de studiu pentru absolvenţii de învăţământ liceal
– filiera tehnologică sau vocaţională, admişi în profilurile corespunzătoare din învăţământul
superior.
Secţiunea a 8-a
Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv
Art. 33. – (1) Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv se organizează pentru
elevii cu aptitudini în aceste domenii.
(2) Unităţile în care se organizează învăţământul de artă şi învăţământul sportiv
public se stabilesc de către inspectoratele şcolare, cu avizul conform al autorităţilor
administraţiei publice locale, potrivit legii.
(3) În învăţământul de artă şi în învăţământul sportiv:
a) şcolarizarea se realizează, de regulă, începând cu învăţământul gimnazial;
b) elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice;
c) planurile-cadru de învăţământ sunt adaptate specificului acestui învăţământ;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual,
potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
e) programele şcolare pentru învăţământul liceal de artă şi pentru învăţământul liceal
sportiv respectă obiectivele educaţionale stabilite pentru profilul respectiv.
(4) Pentru activitatea sportivă şi artistică de performanţă, la propunerea autorităţilor
administraţiei publice locale şi a inspectoratelor şcolare, Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului poate organiza cluburi şcolare şi unităţi de învăţământ preuniversitar
public cu program sportiv sau de artă, integrat sau suplimentar.
(5) Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv integrat se organizează în şcolile şi
liceele cu program de artă, respectiv sportiv, precum şi în clase cu program de artă sau sportiv,
organizate în celelalte unităţi de învăţământ primar, gimnazial şi liceal.
(6) Organizarea învăţământului de artă şi a învăţământului sportiv se face prin
regulamente aprobate de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(7) Unităţile de învăţământ cu program sportiv suplimentar, denumite cluburi
sportive şcolare, se constituie ca unităţi de învăţământ de nivel liceal, independente sau afiliate
pe lângă alte unităţi de învăţământ de acelaşi nivel.
(8) Pentru buna desfăşurare a activităţii, cluburile sportive şcolare beneficiază de
baze sportive proprii şi de acces în bazele sportive care aparţin celorlalte unităţi de învăţământ,
cu acordul conducerilor acestor unităţi de învăţământ.
(9) Elevii au acces liber în cluburile sportive, în palatele şi cluburile copiilor.
(10) Pentru buna desfăşurare a activităţilor artistice, unităţile de învăţământ gimnazial
şi liceal beneficiază de săli de repetiţie şi spectacol proprii sau de acces la sălile unităţilor de
învăţământ de acelaşi nivel, cu acordul conducerii acestora.
(11) Cluburile sportive şcolare pot să fie finanţate şi de autorităţile administraţiei
publice locale.
Art. 34. – (1) Pentru sprijinirea activităţii sportive şi artistice de performanţă,
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului organizează tabere sportive sau de
12
creaţie artistică, concursuri sportive sau artistice, campionate şcolare, festivaluri şi acordă burse
şi alte forme de sprijin material.
(2) Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi celelalte ministere interesate,
Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federaţiile sportive naţionale, autorităţile locale, precum şi
instituţiile de cultură pot sprijini financiar şi material activităţile de performanţă în domeniul
artelor, respectiv al sportului.
(3) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului colaborează cu instituţii,
cu organizaţii şi cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea
resurselor financiare şi materiale necesare desfăşurării, în bune condiţii, a învăţământului de artă
şi învăţământului sportiv integrat şi suplimentar, precum şi a competiţiilor artistice şi sportive de
nivel regional şi naţional.
Secţiunea a 9-a
Învăţământul postliceal
Art. 35. – (1) Învăţământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale
înscrise în Registrul naţional al calificărilor, stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(2) Învăţământul postliceal face parte din învăţământul profesional şi tehnic şi este
parţial subvenţionat de stat.
(3) Învăţământul postliceal special face parte din învăţământul profesional şi tehnic şi
este integral subvenţionat de stat.
(4) Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale.
(5) Învăţământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcţie de complexitatea
calificării şi de numărul de credite pentru educaţie şi formare profesională.
(6) Şcolarizarea în învăţământul postliceal de stat, organizat în conformitate cu
prevederile prezentei legi, se finanţează prin bugetele locale ale unităţilor administrativteritoriale,
din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat şi din venituri ale bugetelor
locale. Şcolarizarea poate să fie finanţată şi de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, prin
contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigură şcolarizarea. Statul susţine şi stimulează,
inclusiv financiar, programe de studiu pentru învăţământul postliceal, în parteneriat
public-privat.
(7) Cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre
a Guvernului. Prin excepţie, cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat finanţat
integral de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, se aprobă, prin decizie, de inspectoratul
şcolar şi se comunică Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(8) Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale
stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unei metodologii
elaborate de unitatea de învăţământ, prin consultarea factorilor interesaţi.
(9) Au dreptul să se înscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile alin. (8),
absolvenţii de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat.
(10) Creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul
postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în
baza deciziilor Senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul
licenţă.
13
Secţiunea a 10-a
Învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale
Art. 36. – (1) Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi
să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ
preuniversitar, în condiţiile legii.
(2) În funcţie de necesităţile locale, se organizează, la cererea părinţilor sau tutorilor
legali şi în condiţiile legii, grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu predare în
limbile minorităţilor naţionale.
(3) La toate formele de învăţământ în limba română, în limbile minorităţilor naţionale
sau în limbi de circulaţie internaţională, se poate înscrie şi pregăti orice cetăţean român,
indiferent de limba sa maternă şi de limba în care a studiat anterior.
(4) În cadrul unităţilor sau secţiilor cu predare în limbile minorităţilor naţionale,
singulare în localitate, se pot organiza clase liceale şi profesionale cu grupe de elevi de diferite
profiluri, în condiţiile legii.
(5) Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale, cu mai multe unităţi de învăţământ
cu predare în limbile minorităţilor naţionale, funcţionează cel puţin o unitate şcolară cu
personalitate juridică, pentru fiecare limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi.
(6) În cadrul unităţilor de nivel gimnazial sau liceal, cu predare în limbile
minorităţilor naţionale, singulare în municipiu, oraş sau comună se acordă personalitate juridică,
indiferent de efectivul de elevi.
(7) Elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învăţa în limba lor
maternă, sunt sprijiniţi prin decontul transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare în
limba maternă, sau primesc cazare şi masă gratuite în internatul unităţii de învăţământ cu predare
în limba maternă.
(8) Minorităţile naţionale au dreptul la reprezentare în organele de conducere ale
unităţilor de învăţământ, ale inspectoratelor şcolare sau ale instituţiilor echivalente, cu
respectarea criteriilor de competenţă profesională, potrivit legii.
(9) În unităţile şcolare cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale unul dintre
directori va fi un cadru didactic din rândul minorităţilor respective, cu respectarea criteriilor de
competenţă profesională.
(10) În unităţile conexe învăţământului preuniversitar din judeţele în care
funcţionează forme de învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, se asigură încadrarea cu
specialişti şi din rândul minorităţilor naţionale, cu respectarea criteriilor de competenţă
profesională.
(11) Cadrele didactice, care predau la grupe sau clase cu predare integrală în limba
minorităţilor naţionale, trebuie să facă dovada competenţei profesionale în limba minorităţii
respective şi au dreptul la pregătire şi perfecţionare în limba de predare în ţară sau în străinătate.
Fac excepţie cadrele didactice care predau limba şi literatura română.
(12) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asigură materiale
didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă.
(13) Pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului asigură manualele şcolare, care pot fi: manuale elaborate în limba de
predare a minorităţilor şi manuale traduse din limba română sau manuale de import, avizate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru titlurile needitate din cauza
tirajului redus.
(14) În învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, în comunicarea internă şi în
comunicarea cu părinţii elevilor şi ai preşcolarilor, se poate folosi şi limba de predare.
(15) În învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale,
calificativele se comunică şi în limba de predare.
14
(16) În cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei din subordinea ministerului de
resort, va funcţiona şi o secţie de resurse de cercetare şi inovare în învăţământul cu predare în
limbile minorităţilor naţionale.
(17) În finanţarea de bază a unităţii de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile
minorităţilor naţionale, costul standard per elev şi per preşcolar se calculează după un coeficient
mărit pe baza factorilor de corecţie, luând în considerare predarea limbii minorităţii naţionale. În
cazul acestor unităţi se are în vedere izolarea lingvistică, geografică şi numărul redus de elevi şi
preşcolari. Acest coeficient de limbă se aplică şi în cazul unităţilor şcolare în limba română, în
condiţii similare.
Art. 37. – (1) În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile
minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei
Limba şi literatura română.
(2) Disciplina Limba şi literatura română se predă, pe tot parcursul învăţământului
preuniversitar, după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea
respectivă.
(3) Prin excepţie, în unităţile de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi
naţionale, ca urmare a cererii părinţilor sau tutorilor legali, la solicitarea organizaţiei minorităţii
naţionale, reprezentată în Parlamentul României sau, în cazul în care minoritatea respectivă nu
are reprezentare parlamentară, la solicitarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale,
predarea disciplinei Limba şi literatura română se face după manualele utilizate în unităţile de
învăţământ cu predare în limba română.
(4) Testele la disciplina Limba şi literatura română se elaborează pe baza programei
speciale.
(5) Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip din învăţământul
preuniversitar şi lucrările semestriale pentru elevii din învăţământul cu predare în limbile
minorităţilor naţionale se elaborează pe baza cerinţelor didactico-metodologice stabilite de
curriculumul naţional.
(6) În învăţământul preuniversitar, activitatea de predare şi de educare la limba şi
literatura maternă, la istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale respective şi la educaţia muzicală
se realizează pe baza programelor şi a metodologiilor specifice elaborate de colective de experţi
cunoscători ai limbii şi ai culturii minorităţii respective şi aprobate potrivit legii.
(7) Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, care frecventează unităţi de
învăţământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă, li se asigură, la
cerere, şi în condiţiile legii, ca disciplină de studiu, limba şi literatura maternă, precum şi istoria
şi tradiţiile minorităţii naţionale respective, ca parte a trunchiului comun. Programele şi
manualele disciplinei istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale sunt aprobate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(8) În învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor
naţionale, disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe
şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia
transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.
(9) În învăţământul gimnazial cu predare în limbile minorităţilor naţionale se
introduce, ca disciplină de studiu, istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale respective, cu
predare în limba maternă. Programele şcolare şi manualele la această disciplină sunt aprobate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(10) În programele şi manualele de istorie se vor reflecta istoria şi tradiţiile
minorităţilor naţionale din România.
(11) În învăţământul liceal şi postliceal, în care predarea se face în limba maternă
pentru disciplinele, respectiv modulele de pregătire de specialitate, se realizează însuşirea
terminologiei de specialitate şi în limba română.
15
(12) În învăţământul preuniversitar, probele de admitere şi probele examenelor de
absolvire pot fi susţinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condiţiile
legii.
Art. 38. – (1) Persoanele care doresc au dreptul să studieze şi să se instruiască în
limba română la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, în condiţiile
legii, în toate localităţile României.
(2) Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale funcţionează cel puţin o unitate
şcolară cu predare în limba română, cu personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi.
(3) În cadrul unităţilor de nivel gimnazial sau liceal, cu predare în limba română,
singulare în municipiu sau în oraş, se acordă acestora personalitate juridică indiferent de
efectivul de elevi.
Secţiunea a 11-a
Învăţământul special şi special integrat
Art. 39. – (1) Învăţământul special şi special integrat, organizat pentru persoanele cu
cerinţe educaţionale speciale sau alte tipuri de cerinţe educaţionale, stabilite prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, se realizează pentru toate nivelurile de
învăţământ, diferenţiat, în funcţie de tipul şi gradul de deficienţă.
(2) Învăţământul special şi special integrat este gratuit şi este organizat, de regulă, ca
învăţământ de zi. În funcţie de necesităţile locale, acesta se poate organiza şi sub alte forme, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) Guvernul elaborează reglementări specifice pentru serviciile educaţionale şi de
asistenţă, oferite copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
Art. 40. – (1) Învăţământul special se organizează, după caz, în unităţi de învăţământ
special şi în unităţi de învăţământ de masă.
(2) Învăţământul special integrat se poate organiza în clase speciale şi individual sau
în grupe integrate în clase de masă. Efectivele formaţiunilor de studiu din învăţământul special şi
special integrat sunt stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în
funcţie de tipul şi gradul deficienţei.
(3) Conţinuturile învăţământului special şi special integrat, demersurile didactice,
precum şi pregătirea şi formarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul
educaţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(4) Durata şcolarizării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale poate fi mai mare
decât cea precizată prin prezenta lege şi se stabileşte, în funcţie de gradul şi tipul dizabilităţii,
prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art. 41. – (1) Evaluarea, asistenţa psiho-educaţională, orientarea şcolară şi
orientarea profesională a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu cerinţe speciale sau cu cerinţe
educaţionale speciale se realizează de către centrele judeţene de resurse şi de asistenţă
educaţională, denumite în continuare CJRAE, prin serviciile de evaluare şi de orientare şcolară
şi profesională, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
(2) Stabilirea gradului de handicap al elevilor cu cerinţe speciale se realizează de
către comisiile din cadrul CJRAE în colaborare cu comisiile pentru protecţia copilului din cadrul
direcţiilor generale judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului.
(3) Profesionalizarea elevilor/tinerilor cu cerinţe speciale se face în unităţi de
învăţământ special şi de masă, cu consultarea factorilor locali interesaţi.
(4) Elevii şi tinerii cu cerinţe speciale pot dobândi calificări profesionale
16
corespunzătoare tipului şi gradului de deficienţă.
Art. 42. – (1) Copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în
învăţământul de masă, beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi
itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educaţional se face de către CJRAE
şi se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
(2) Copiii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în unităţile de
învăţământ special sau de masă, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu,
beneficiază de asistenţă socială constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor
şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei în cuantum egal cu cel pentru
copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de găzduire gratuită în internate sau
centrele de asistare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale din cadrul direcţiilor generale
judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului.
Art. 43. – (1) Pentru copiii, elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită
perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni, se pot organiza, după caz, grupe sau clase în
cadrul unităţii sanitare în care aceştia sunt internaţi.
(2) Pentru copiii, elevii şi tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei
dizabilităţi, sunt nedeplasabili, se organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă
determinată.
(3) Şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de clase sau de grupe în spitale se
face de către inspectoratul şcolar, la propunerea CJRAE, conform unei metodologii-cadru,
elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(4) Şcolarizarea minorilor şi a adulţilor din centrele de reeducare, din penitenciarele
pentru minori şi tineri şi din penitenciarele pentru adulţi se realizează cu respectarea
curriculumului naţional. Resursa umană necesară pentru şcolarizarea acestora este asigurată de
către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare.
(5) Unităţile de învăţământ special pot beneficia de sprijinul instituţiilor de protecţie
socială, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din ţară şi din
străinătate, pentru stimulare, compensare şi pentru recuperarea handicapului.
Art. 44. – Învăţământul special dispune de planuri de învăţământ, de programe
şcolare, de programe de asistenţă psihopedagogică, de manuale şi de metodologii didactice
alternative, adaptate tipului şi gradului de handicap şi aprobate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 45. – (1) În funcţie de evoluţia copilului, se pot face propuneri de reorientare
dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul
în cauză sau de către părinţii copilului/tutorelui legal instituit şi de către psihologul şcolar.
Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză, din cadrul CJRAE, cu acordul familiei
sau al susţinătorului legal.
Art. 46. – În vederea profesionalizării şi a integrării în viaţa activă a tinerilor cu
cerinţe educaţionale speciale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună
cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale pot organiza ateliere protejate.
17
Secţiunea a 12-a
Învăţământul pentru copiii şi tinerii capabili de performanţe înalte
Art. 47. – (1) Statul sprijină copiii şi tinerii capabili de performanţe înalte atât în
unităţi de învăţământ, cât şi în centre de excelenţă. Centrele de excelenţă sunt înfiinţate prin
ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(2) Coordonarea acţiunilor prevăzute la alin. (1) este asigurată de centrul naţional de
instruire diferenţiată, înfiinţat prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(3) Resursele umane, curriculare, informaţionale, materiale şi financiare pentru
susţinerea copiilor şi a tinerilor capabili de performanţe înalte se asigură de unităţile de
învăţământ şi de inspectoratele şcolare, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(4) Pentru sprijinirea copiilor şi a tinerilor capabili de performanţe înalte, Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului organizează olimpiade şi concursuri, tabere de
profil, simpozioane şi alte activităţi specifice şi acordă burse şi alte forme de sprijin material.
(5) Copiii şi tinerii capabili de performanţe înalte beneficiază, indiferent de vârstă, de
programe educative care le respectă particularităţile de învăţare şi de orientare a performanţei.
Aceste programe sunt de aprofundare a învăţării, de grupare pe abilităţi, de îmbogăţire a
curriculumului cu noi domenii, de mentorat şi transfer de competenţă, de accelerare a promovării
conform ritmului individual de învăţare.
Secţiunea a 13-a
Programul „Şcoala după şcoală”
Art. 48. – (1) Unităţile de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie, pot
să-şi extindă activităţile cu elevii după orele de curs, prin programe „Şcoala după şcoală”.
(2) În parteneriat cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile de părinţi, prin
programul „Şcoala după şcoală”, se oferă activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru
consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a învăţării, precum şi activităţi de
învăţare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu
organizaţii nonguvernamentale cu competenţe în domeniu.
(3) Programele „Şcoala după şcoală” se organizează în baza unei metodologii
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(4) Statul poate finanţa programul „Şcoala după şcoală” pentru copiii şi elevii din
grupurile dezavantajate, potrivit legii.
Secţiunea a 14-a
Alternativele educaţionale
Art. 49. – (1) În sistemul de învăţământ preuniversitar, pot fi iniţiate şi organizate
alternative educaţionale, cu acordul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului.
(2) Acreditarea, respectiv evaluarea periodică a alternativelor educaţionale, se face
potrivit legii.
(3) Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie
organizatorică şi funcţională, în conformitate cu specificul alternativei.
(4) La toate formele de învăţământ alternativ în limba română, în limbile
minorităţilor naţionale sau în limbi de circulaţie internaţională, se poate înscrie şi pregăti orice
cetăţean român.
18
(5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educaţionale au
dreptul la recunoaşterea de către inspectoratele locale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului a pregătirii şi a perfecţionărilor realizate de organizaţiile, asociaţiile,
federaţiile care gestionează dezvoltarea alternativei respective la nivel naţional.
Secţiunea a 15-a
Învăţământul particular şi confesional
Art. 50. – (1) Învăţământul particular şi confesional se organizează conform
principiului nonprofit în unităţi de învăţământ preuniversitar, la toate nivelurile şi formele,
conform legislaţiei în vigoare.
(2) Criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă pe care trebuie să le
îndeplinească unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt identice cu
cele pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ de stat.
(3) Unităţile private de învăţământ sunt unităţi libere, deschise, autonome atât din
punct de vedere organizatoric, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea
privată, garantată de Constituţie.
(4) Autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a
unităţilor de învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt realizate de către Agenţia
Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, conform legislaţiei în vigoare.
(5) Unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional acreditate sunt
sprijinite de stat, condiţiile fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(6) Statul sprijină şi coordonează învăţământul particular şi confesional, în condiţiile
legii, respectând în întregime drepturile acestuia.
(7) Patrimoniul unităţilor de învăţământ particular şi confesional preuniversitar este
proprietatea privată a fondatorilor. Directorii unităţilor de învăţământ particular sunt numiţi de
conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competenţă. Actul de
numire se aduce la cunoştinţa inspectoratului şcolar pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea
unitatea respectivă.
CAPITOLUL III
REŢEAUA ŞCOLARĂ
Art. 51. – (1) Reţeaua şcolară este formată din totalitatea unităţilor de învăţământ
acreditate, respectiv autorizate provizoriu.
(2) Reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ de stat şi particular se organizează de
către autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare.
Pentru învăţământul special, liceal şi postliceal, reţeaua şcolară se organizează de către consiliul
judeţean, respectiv de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu consultarea
partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.
(3) În cadrul reţelei şcolare se pot înfiinţa şi pot funcţiona, conform legii, grupe/clase
în alternative educaţionale integrate în unităţi şcolare publice sau private.
(4) Persoanele juridice şi fizice pot înfiinţa, conform legii, unităţi de educaţie
timpurie şi de învăţământ primar, gimnazial, liceal şi postliceal.
(5) Reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ se dă publicităţii la începutul fiecărui
an, pentru anul şcolar următor. Cifra de şcolarizare pentru învăţământul de stat se aprobă prin
hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 6 luni înainte de începerea anului şcolar.
(6) În cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar public se pot înfiinţa şi
pot funcţiona, conform legii, unităţi de învăţământ cu clase constituite pe bază de contracte de
parteneriat între unităţi de învăţământ public şi privat acreditate, între acestea şi operatori
19
economici, precum şi între instituţii din ţară şi străinătate, pe baza unor acorduri
interguvernamentale.
(7) Unităţile de învăţământ preuniversitar, indiferent de tip, nivel, formă, filieră şi
profil sunt supuse acreditării şi evaluării periodice, conform legii.
(8) Pentru a sigura calitatea învăţământului, la propunerea autorităţilor administraţiei
publice locale, inspectoratele şcolare pot solicita Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului ridicarea acreditării/autorizării unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, în
conformitate cu prevederile legale. În situaţia în care Agenţia Română pentru Asigurarea
Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP, retrage
acreditarea/autorizaţia de funcţionare, pentru neîndeplinirea condiţiilor legale, unei şcoli private,
aceasta îşi încetează activitatea. Autorităţile administraţiei publice locale realizează alocarea
elevilor altor unităţi şcolare, cu respectarea interesului copiilor şi asigurarea logisticii necesare.
Art. 52. – (1) În vederea asigurării calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării
resurselor, unităţile de învăţământ şi autorităţile administraţiei publice locale pot decide
înfiinţarea consorţiilor şcolare.
(2) Consorţiile şcolare sunt parteneriate contractuale dintre unităţile de învăţământ,
care asigură:
a) mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorţiului;
b) utilizarea în comun a resurselor unităţilor de învăţământ din consorţiu;
c) lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a
rezultatelor învăţării şi evaluării acestora.
(3) Cadrul general pentru înfiinţarea, desfiinţarea şi funcţionarea consorţiilor şcolare
se va reglementa prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art. 53. – (1) În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe,
clase sau ani de studiu, după cum urmează:
a) educaţia antepreşcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puţin de 5 şi
nu mai mult de 9;
b) învăţământul preşcolar: grupa cuprinde în medie 15 preşcolari, dar nu mai puţin de
10 şi nu mai mult de 20;
c) învăţământul primar: clasa care cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de
12 şi nu mai mult de 25;
d) învăţământul gimnazial: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin
de 12 şi nu mai mult de 30;
e) învăţământul liceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de
15 şi nu mai mult de 30;
f) învăţământul postliceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin
de 15 şi nu mai mult de 30;
g) învăţământul special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: grupa care
cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12;
h) învăţământul special pentru elevi cu deficienţe grave: grupa care cuprinde în medie
5 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6.
(2) Situaţiile speciale privind formaţiunile de elevi sau de preşcolari, aflate sub
efectivul minim sau peste efectivul maxim, se aprobă de către consiliul de administraţie al
unităţii de învăţământ, cu asumarea tuturor consecinţelor financiare.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), în localităţile în care există cerere pentru
forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale, efectivele formaţiunilor de
studiu pot fi mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege. Decizia privind înfiinţarea şi
funcţionarea acestor formaţiuni de studiu aparţine Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului, cu consultarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ respective.
20
CAPITOLUL IV
CURRICULUMUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
Art. 54. – (1) În învăţământul preuniversitar se aplică Curriculumul Naţional elaborat
în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale şi nevoile pieţei forţei de muncă şi ale
fiecărei comunităţi, în baza principiului subsidiarităţii.
(2) Curriculumul Naţional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de
învăţământ şi al programelor şcolare din învăţământul preuniversitar.
Art. 55. – (1) Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele, domeniile de
studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii şi opţionale, precum şi numărul minim şi
maxim de ore aferente acestora.
(2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de
pregătire obligatorii, iar curriculumul la decizia şcolii se constituie din disciplinele/domeniile de
studiu/modulele de pregătire opţionale.
(3) Programele şcolare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu/ modul
de pregătire din planul de învăţământ, finalităţile urmărite şi evidenţiază conţinuturile
fundamentale de ordin teoretic, experimental şi aplicativ, oferind orientări metodologice
generale pentru realizarea şi evaluarea acestora.
(4) Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu,
respectiv modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de
către instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(5) Curriculumul la decizia şcolii se constituie atât din pachete disciplinare opţionale
ofertate la nivel naţional, regional şi local, cât şi din pachete disciplinare opţionale ofertate la
nivelul unităţii de învăţământ. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în urma
consultării elevilor, părinţilor şi pe baza resurselor disponibile, stabileşte curriculumul la decizia
şcolii.
(6) Programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de
pregătire opţionale se elaborează la nivelul unităţilor de învăţământ, cu consultarea consiliului
profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinţilor, precum şi a
reprezentanţilor comunităţii locale şi, după caz, a operatorilor economici cu care unitatea de
învăţământ are relaţii pentru pregătirea practică a elevilor. Programele şcolare sunt aprobate de
consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.
(7) În cazul alternativelor educaţionale, planurile-cadru şi programele şcolare sunt
elaborate, în proiect, de reprezentanţi ai acestora şi sunt aprobate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(8) În învăţământul particular şi confesional se utilizează planurile-cadru de
învăţământ şi programele şcolare pentru Curriculumul Naţional aprobat de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului sau planurile şi programele de învăţământ, similare sau
alternative învăţământului de stat, aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.
(9) Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul teologic
si confesional se elaborează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în
colaborare cu fiecare cult în parte şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului.
(10) Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul militar se elaborează de către
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Apărării
Naţionale şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
21
Art. 56. – (1) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ
este de maximum 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar, 25 de ore pe săptămână la
învăţământul gimnazial şi 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal. Aceste ore sunt alocate
atât pentru predare şi evaluare, cât şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a
conţinuturilor predate, conform prezentei legi.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), numărul maxim de ore poate fi depăşit cu
numărul de ore prevăzute pentru studierea limbii materne, a istoriei şi tradiţiei minorităţilor şi a
învăţământului bilingv.
(3) În cadrul Curriculumului Naţional, disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în
planurile-cadru de la nivelul învăţământului obligatoriu şi de 70% în cele de la nivelul liceului.
(4) În cadrul Curriculumului Naţional, disciplinele opţionale au o pondere de 20% în
planurile-cadru pentru învăţământul obligatoriu şi de 30% în cele pentru liceu.
(5) Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din
orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat
disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia
şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat
disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, în cazul copiilor cu
probleme speciale, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de
performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare
elev.
Art. 57. – (1) Curriculumul pentru educaţia timpurie este centrat pe dezvoltarea
fizică, cognitivă, emoţională şi socială ale copiilor şi pe remedierea precoce a deficienţelor de
dezvoltare.
(2) Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională constituie echipe
multidisciplinare de intervenţie timpurie, menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor,
monitorizarea, depistarea şi asistenţa precoce corespunzătoare a celor cu cerinţe educaţionale
speciale sau cu risc în dezvoltarea competenţelor personale.
Art. 58. – (1) Curriculumul Naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se
axează pe 8 domenii de competenţe-cheie care determină profilul de formare a elevului:
a) competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul
minorităţilor naţionale;
b) competenţe de comunicare în limbi străine;
c) competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
d) competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare
şi cunoaştere;
e) competenţe sociale şi civice;
f) competenţe antreprenoriale;
g) competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
h) competenţa de a învăţa să înveţi.
(2) Educaţia fizică şi sportul în învăţământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul
comun al planurilor de învăţământ.
(3) Disciplina Tehnologia informaţiei şi comunicării constituie o disciplină opţională
pentru elevii din clasele I-IV şi este disciplină obligatorie în învăţământul gimnazial şi liceal.
(4) Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică,
socio-emoţională, cognitivă a limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a
atitudinilor în învăţare, asigurând, totodată, punţile către dezvoltarea celor 8 competenţe-cheie.
(5) Învăţământul liceal este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea
competenţelor-cheie şi formarea competenţelor specifice în funcţie de filieră, profil, specializare
sau calificare.
22
Art. 59. – (1) În unităţile de învăţământ public sau privat se utilizează manuale
şcolare şi alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.
(2) Manualele şcolare se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare
aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului reglementează elaborarea de manuale şcolare alternative.
(3) Cadrele didactice selectează şi le recomandă elevilor, în baza libertăţii iniţiativei
profesionale, acele manuale şcolare din lista celor aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului care vor fi utilizate în procesul didactic.
(4) Elevii şi profesorii din învăţământul public şi din învăţământul obligatoriu privat
acreditat/autorizat beneficiază de manuale şcolare gratuite, atât pentru învăţământul în limba
română, cât şi pentru cel în limbile minorităţilor, în condiţiile legii.
(5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin
conţinut, sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe care cadrele didactice le pot
selecta şi utiliza la clasă, în baza libertăţii iniţiativei profesionale, în scopul îmbunătăţirii calităţii
procesului educaţional.
Art. 60. – (1) Bibliotecile şcolare şi centrele de documentare şi informare se
organizează şi funcţionează pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2) Se înfiinţează Biblioteca Şcolară Virtuală şi Platforma Şcolară de e-learning, care
includ programe şcolare, exemple de lecţii pentru toate temele din programele şcolare, ghiduri
metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de legea
dreptului de autor, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului obţinând dreptul de
publicare din partea autorilor, astfel încât aceste resurse să fie accesibile permanent şi gratuit
oricărui elev sau profesor.
(3) Unităţile de învăţământ utilizează platforma şcolară de învăţare pentru a acorda
asistenţă elevilor în timpul sau în afara programului şcolar, sau pentru cei care, din motive de
sănătate, temporar nu pot frecventa şcoala.
(4) Înfiinţarea, gestiunea şi îmbogăţirea permanentă a Bibliotecii Şcolare Virtuale şi a
Platformei Şcolare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
CAPITOLUL V
EVALUAREA ŞI CERTIFICAREA REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII
Secţiunea 1
Dispoziţii generale privind evaluarea
Art. 61. – (1) Scopul evaluării este acela de a orienta şi de a optimiza învăţarea.
(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru
fiecare disciplină, domeniul de studiu, respectiv modul de pregătire.
(3) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin calificative, în învăţământul
primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar
non-universitar sau prin punctaje, în mod similar testelor internaţionale.
(4) Controlul utilizării şi al respectării standardelor naţionale de evaluare de către
cadrele didactice se realizează prin inspecţia şcolară.
Art. 62. – (1) Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back real elevilor şi
stă la baza planurilor individuale de învăţare. În acest scop, se va crea o bancă de instrumente de
evaluare unică, având funcţie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă.
23
(2) Un elev cu deficienţe de învăţare beneficiază, în mod obligatoriu, de educaţie
remedială.
Art. 63. – (1) Portofoliul educaţional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor
sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la
activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în
contexte de învăţare formale, nonformale şi informale.
(2) Portofoliul educaţional este elementul central al evaluării învăţării. Utilizarea lui
debutează începând cu clasa pregătitoare şi reprezintă cartea de identitate educaţională a
elevului.
Secţiunea a 2-a
Structura şi caracteristicile evaluărilor
Art. 64. – (1) La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeşte, în
baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, un
raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării,
precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
(2) La finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea
competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite
pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării şi
planurile individualizate se comunică părinţilor elevilor şi constituie documente din portofoliul
educaţional al elevului.
(3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite
în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ
la nivel primar.
(4) La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea
elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Proba de
limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele
cu predare în limbile minorităţilor, şi limba maternă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru
elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către
un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică
părinţilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului.
(5) La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se realizează o evaluare naţională obligatorie a
tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale.
Evaluarea se face prin următoarele probe:
a) o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor de comunicare în limba
română, limba maternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională – probă scrisă;
b) o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor la matematică şi ştiinţe
– probă scrisă;
c) o probă de evaluare a competenţelor de utilizare a calculatorului – probă practică;
d) o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale – probă
orală.
(6) Rezultatele evaluării naţionale se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.
Art. 65. – (1) Absolvenţii învăţământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire,
parte a portofoliului educaţional şi foaia matricolă, parte a portofoliului educaţional.
24
(2) Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal este
asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. Numărul de
locuri alocate clasei a X-a este cel puţin egal cu cel al absolvenţilor clasei a IX-a.
Art. 66. – (1) Admiterea la liceu se realizează după următoarea procedură:
a) în cazul în care numărul de candidaţi nu depăşeşte numărul locurilor oferite de
liceu, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educaţional al elevului;
b) în cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite
de liceu, admiterea se face luând în calcul, în proporţie de 70% portofoliul educaţional al
elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la
evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a IX-a şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de
admitere stabilită de liceu.
(2) În cazul mediilor egale, diferenţierea se face pe baza portofoliului educaţional al
elevului.
(3) Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a X-a este
elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi este dată publicităţii,
pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Unităţile de învăţământ liceal
care solicită organizarea probei suplimentare de admitere au obligaţia de a anunţa public
disciplina sau disciplinele la care se susţine proba, programele, procedurile de organizare ale
acesteia, precum şi modul de utilizare a portofoliului educaţional până, cel mai târziu, la
începutul clasei a VIII-a.
(4) Proba suplimentară de admitere se va susţine la cel mult două discipline.
Art. 67. – (1) Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia
matricolă, parte a portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă
dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal, precum şi dreptul de susţinere a
examenului de bacalaureat.
(2) La finalul clasei a XII-a/a XIII-a se va susţine examenul naţional de bacalaureat.
(3) Absolvenţii învăţământului liceal, care susţin şi promovează examenul naţional de
bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul
superior, în condiţiile legii.
(4) Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:
A. proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba
română;
B. proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba
maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
C. proba de evaluare a competenţei lingvistice la o limbă de circulaţie internaţională
studiată pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de
competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi. Elevii care
promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională
pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoaşterea şi
echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;
D. proba de evaluare a competenţelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin
nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care
promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană
pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea
rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;
E. probe scrise de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului liceal,
după cum urmează:
25
a) probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate
filierele, profilurile şi specializările;
b) probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate
filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor
naţionale;
c) două probe scrise, diferenţiate, după cum urmează:
1. pentru profilul real din filiera teoretică:
(i). matematică;
(ii).probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie, informatică.
2. pentru profilul umanist din filiera teoretică:
(i). geografie sau istorie;
(ii). probă transdisciplinară din ştiinţe socio-umane.
3. pentru filiera tehnologică:
(i). probă scrisă disciplinară specifică profilului;
(ii). probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire.
4. pentru filiera vocaţională:
(i). probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării;
(ii). probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.
(5) Conţinuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se dau publicităţii elevilor la începutul primei clase de
liceu, în condiţiile legii. Calendarul, metodologia, precum şi modul de organizare şi desfăşurare
a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului şi se dau publicităţii, pentru fiecare generaţie, la începutul ultimei clase de liceu.
(6) Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, absolvenţii învăţământului liceal pot susţine un
examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat. Conţinutul, calendarul şi
modul de organizare a examenului de certificare a calificării se stabilesc de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se dau publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu
la începutul ultimei clase de liceu.
(7) Absolvenţii învăţământului liceal, care susţin şi promovează examenul de
certificare a calificării primesc certificat de calificare, corespunzător nivelului stabilit prin
Cadrul naţional al calificărilor şi suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.
(8) Eliberarea certificatului de calificare nu este condiţionată de promovarea
examenului de bacalaureat.
Art. 68. – (1) Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către
absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele
condiţii:
a) au susţinut probele prevăzute la art. 67 alin. (4) lit. A, B, C şi D;
b) au susţinut probele scrise prevăzute la art. 67 alin.(4) lit. E şi au obţinut cel puţin
nota 5 la fiecare dintre acestea;
c) au obţinut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obţinute
la probele scrise prevăzute la art. 67 alin. (4) lit. E cel puţin egală cu 6.
(2) În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se
eliberează diploma de bacalaureat.
(3) Absolvenţilor de liceu care au susţinut evaluările prevăzute la art. 67 alin. (4)
lit. A, B, C şi D, li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică,
respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de
promovarea probelor scrise prevăzute la art. 67 alin. (4) lit. E.
(4) În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat, pot fi recunoscute în
sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la evaluările susţinute conform prevederilor
26
art. 67 alin. (4) lit. A, B, C şi D, respectiv rezultatele la probele scrise prevăzute la art. 67 alin.
(4) lit. E care au fost promovate cu cel puţin nota 5.
(5) În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului naţional de
bacalaureat.
(6) Candidaţii proveniţi din învăţământul preuniversitar pot susţine examenul
naţional de bacalaureat şi examenul de certificare a calificării, fără taxă, de cel mult două ori.
Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(7) Evaluările prevăzute la art. 67 alin. (4) lit. A, B, C şi D se organizează şi se
desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, pe parcursul semestrului al
II-lea, în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a
inspectorului şcolar general, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică.
(8) Probele scrise la examenul naţional de bacalaureat, prevăzute la art. 67 alin. (4)
lit. E, se susţin după încheierea anului şcolar, în faţa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar.
(9) Comisia prevăzută la alin. (8) este condusă de un preşedinte, numit prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului dintre cadrele didactice universitare de
predare, având titlul ştiinţific de doctor sau de un cadru didactic din învăţământul liceal, având
gradul didactic I şi performanţe profesionale deosebite, dintr-o unitate de învăţământ situată în
alt judeţ decât cel în care se află unitatea de învăţământ din care provin elevii care susţin probele
scrise ale examenului naţional de bacalaureat.
(10) Comisia prevăzută la alin. (8) este alcătuită exclusiv din profesori de la alte
unităţi de învăţământ decât cele din care provin elevii care susţin probele scrise ale examenului
naţional de bacalaureat.
(11) Rezultatele examenului naţional de bacalaureat sunt publice.
CAPITOLUL VI
RESURSA UMANĂ
Secţiunea 1
Beneficiarii educaţiei
Art. 69. – (1) Beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar sunt
antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii.
(2) Beneficiarii secundari ai învăţământului preuniversitar sunt familiile
antepreşcolarilor, ale preşcolarilor şi ale elevilor.
(3) Comunitatea locală şi societatea în general sunt beneficiari terţiari ai
învăţământului preuniversitar.
Art. 70. – (1) Învăţământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile
majore sunt luate prin consultarea reprezentanţilor beneficiarilor primari, respectiv a consiliului
naţional al elevilor sau a altor asociaţii reprezentative ale elevilor şi prin consultarea obligatorie
a reprezentanţilor beneficiarilor secundari şi terţiari, respectiv a structurilor asociative
reprezentative ale părinţilor, a reprezentanţilor mediului de afaceri, a autorităţilor administraţiei
publice locale şi a societăţii civile.
(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu consiliul
naţional al elevilor şi organizaţiile guvernamentale şi nonguvernamentale reprezentative,
elaborează un statut în care sunt prevăzute drepturile şi îndatoririle elevilor, care se aprobă prin
ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. În baza acestui statut, fiecare
unitate de învăţământ îşi elaborează regulamentul şcolar propriu.
27
Art. 71. – (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar au
drepturi egale la educaţie, prin activităţi extraşcolare organizate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2) Activităţile extraşcolare sunt realizate în cadrul unităţilor de învăţământ
preuniversitar, în cluburi, în palate ale copiilor, în tabere şcolare, în baze sportive, turistice şi de
agrement sau în alte unităţi acreditate în acest sens.
(3) Organizarea, acreditarea, controlul şi competenţele unităţilor care oferă educaţie
extraşcolară se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului.
Art. 72. – (1) Elevii de la cursurile de zi din învăţământul preuniversitar de stat pot
beneficia de burse de performanţă, de burse de merit, de burse de studiu şi de burse de ajutor
social.
(2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat şi numărul acestora se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local,
respectiv a consiliului judeţean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti/Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanţă, de
merit, a burselor de studiu şi a celor de ajutor social, se stabilesc anual, în consiliile de
administraţie ale unităţilor de învăţământ, în limitele fondurilor repartizate şi în raport cu
integralitatea efectuării de către elevi a activităţilor şcolare.
(4) Elevii şi cursanţii străini din învăţământul preuniversitar pot beneficia de burse,
potrivit prevederilor legale.
Art. 73. – (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din unităţile şcolare publice şi
particulare autorizate/acreditate beneficiază de asistenţă medicală, psihologică şi logopedică
gratuită, în cabinete medicale, psihologice şi logopedice şcolare ori în policlinici şi unităţi
spitaliceşti de stat.
(2) La începutul fiecărui ciclu de învăţământ preuniversitar se realizează examinarea
stării de sănătate a elevilor, pe baza unei metodologii comune a Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerului Sănătăţii.
(3) Autorizarea sanitară necesară funcţionării unităţilor de învăţământ public se
obţine fără taxe.
Art. 74. – (1) Elevii din învăţământul de stat şi particular beneficiază de tarif redus
cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru
transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic.
(2) Ca măsură de protecţie specială, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi
cei instituţionalizaţi beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport auto, feroviar sau
naval intern.
(3) Elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează
cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
prin unităţile de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament, în limita a 50 km.
(4) Pentru distanţe mai mari de 50 km, se asigură decontarea sumei reprezentând
contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru.
(5) Elevii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la
spectacole de teatru, de operă, de film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de
instituţii publice.
(6) De prevederile prezentului articol beneficiază şi elevii din învăţământul privat
acreditat.
28
(7) Elevii etnici români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român,
beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. (5).
Art. 75. – (1) În situaţii justificate, elevilor din învăţământul primar şi gimnazial,
şcolarizaţi într-o altă localitate decât aceea de domiciliu, li se asigură, după caz, servicii de
transport, de masă şi de internat, de către autorităţile administraţiei publice locale din localitatea
de domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici, al colectivităţilor locale, al societăţilor de
binefacere, precum şi al altor persoane juridice sau fizice.
(2) Statul subvenţionează toate costurile aferente frecventării liceului pentru copiii
provenind din mediul rural şi din grupuri socio-economice dezavantajate. Modalitatea de
subvenţionare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 76. – (1) Unităţile de învăţământ încheie cu părinţii, în momentul înscrierii
antepreşcolarilor, respectiv a preşcolarilor sau a elevilor, în Registrul Unic Matricol, un contract
educaţional, în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor. Contractul
educaţional-tip este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului
şi este particularizat, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin decizia consiliului de
administraţie.
(2) Nerespectarea prevederilor contractului educaţional-tip de către unitatea de
învăţământ este sancţionată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în
conformitate cu prevederile metodologiei specifice, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului.
(3) Părintele sau tutorele legal instituit este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea
elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi din culpa
părintelui sau a tutorelui legal instituit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă
cuprinsă între unu şi 5 salarii medii nete pe economie.
(4) Aplicarea contravenţiei prevăzute la alin. (3) se face de primărie, la sesizarea
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ. Banii astfel obţinuţi vor fi utilizaţi exclusiv
în folosul unităţii de învăţământ respective.
Art. 77. – Unităţile de învăţământ pot primi donaţii din ţară şi din străinătate, în
conformitate cu legea, dacă servesc politicii educaţionale a sistemului naţional de învăţământ şi
dacă nu sunt contrare intereselor statului român şi legislaţiei în vigoare.
Secţiunea a 2-a
Personalul din învăţământul preuniversitar
Art. 78. – (1) Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal
didactic, personal didactic auxiliar şi personal administrativ sau nedidactic.
(2) În învăţământul preuniversitar poate funcţiona personal didactic asociat.
(3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi.
(4) Personalul administrativ îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 -
Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 79. – Funcţiile didactice pe tipuri şi forme de învăţământ, precum şi condiţiile
pentru ocuparea acestora se stabilesc în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
29
Art. 80. – (1) În învăţământul preuniversitar public şi privat, posturile se ocupă prin
concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei
metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. La concurs
se poate prezenta orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
(3) Angajarea personalului didactic în unităţile de învăţământ cu personalitate
juridică se face prin încheierea contractului individual de muncă de către directorul unităţii, cu
aprobarea consiliului de administraţie.
Art. 81. – (1) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor
didactice auxiliare şi administrative dintr-o unitate de învăţământ sunt coordonate de director.
Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ aprobă comisiile de concurs şi validează
rezultatele acestuia.
(2) Angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a personalului
didactic auxiliar şi administrativ în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face de
către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de administraţie.
Art. 82. – (1) La nivelul fiecărei unităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitar se
realizează anual evaluarea activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar. Metodologia de
evaluare se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(2) Rezultatele evaluării stau la baza deciziei consiliului de administraţie privind
acordarea calificativului anual şi a gradaţiei de merit.
(3) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului dezvoltă programul
naţional de stimulare a excelenţei didactice, finanţat din propriul buget, din care se premiază
excelenţa didactică.
(4) Metodologia de acordare a gradaţiei de merit şi a implementării programului
naţional de stimulare a excelenţei didactice se elaborează de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
(5) Salarizarea personalului didactic şi a celui didactic auxiliar din unităţile de
învăţământ de stat se face şi în funcţie de performanţele profesionale, conform legii.
(6) Veniturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, precum
şi salarizarea personalului didactic din unităţile de învăţământ privat se stabilesc prin negociere
dintre conducerea persoanei juridice finanţatoare şi persoana în cauză, cu avizul consiliului de
administraţie al unităţii şcolare.
(7) Inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti
realizează auditarea periodică a resursei umane din învăţământul preuniversitar. Rezultatele
auditului se aduc la cunoştinţa celor în cauză, consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ şi Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 83. – Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea,
răspunderea disciplinară şi disponibilizarea se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către
consiliul de administraţie, la propunerea directorului, conform legii. Directorul unităţii de
învăţământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administraţie. Angajatorul este
unitatea de învăţământ.
30
CAPITOLUL VII
CONDUCEREA SISTEMULUI ŞI A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Art. 84. – (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ca organ de
specialitate al administraţiei publice centrale, elaborează şi implementează politica naţională în
domeniul învăţământului preuniversitar. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
are drept de iniţiativă şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din
sfera educaţiei.
(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului exercită, în domeniul
învăţământului preuniversitar, următoarele atribuţii:
a) elaborează, aplică, monitorizează şi evaluează politicile educaţionale naţionale;
b) monitorizează activitatea de evaluare externă;
c) coordonează şi controlează sistemul naţional de învăţământ;
d) avizează structura reţelei învăţământului preuniversitar şi înaintează Guvernului,
spre aprobare, cifrele de şcolarizare, pe baza propunerilor unităţilor de învăţământ, a autorităţilor
administraţiei publice locale, a operatorilor economici, având în vedere recomandările studiilor
de prognoză, centralizate, avizate şi transmise de către inspectoratele şcolare judeţene, respectiv
al municipiului Bucureşti;
e) coordonează elaborarea şi aprobă curriculumul naţional şi sistemul naţional de
evaluare, asigură şi supraveghează respectarea acestora;
f) evaluează şi aprobă manualele şcolare şi asigură finanţarea conform legii;
g) aprobă, conform legii, regulamentele de organizare şi de funcţionare a unităţilor
subordonate şi a unităţilor conexe;
h) elaborează studii de diagnoză şi de prognoză în domeniul învăţământului;
i) asigură omologarea mijloacelor de învăţământ;
j) asigură cadrul organizatoric pentru selecţionarea şi pregătirea adecvată a elevilor
cu aptitudini deosebite;
k) asigură şcolarizarea specializată şi asistenţa psihopedagogică adecvată a copiilor şi
tinerilor cu dizabilităţi sau cu cerinţe educaţionale speciale;
l) analizează modul în care se asigură protecţia socială în învăţământ şi propune
măsuri corespunzătoare Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale abilitate;
m) coordonează, monitorizează şi controlează perfecţionarea şi formarea iniţială şi
continuă a personalului didactic pentru politicile de interes naţional;
n) elaborează politicile naţionale în domeniul resurselor umane;
o) răspunde de evaluarea sistemului naţional de învăţământ pe baza standardelor
naţionale;
p) elaborează, împreună cu alte ministere interesate, strategia colaborării cu alte state
şi cu organismele internaţionale specializate în domeniul învăţământului, formării profesionale şi
al cercetării ştiinţifice;
q) stabileşte modalităţile de recunoaştere şi de echivalare a studiilor, a diplomelor, a
certificatelor şi a titlurilor ştiinţifice eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne,
încasează taxe, în lei şi în valută, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi de
recunoaşterea actelor de studii, conform legii;
r) stabileşte structura anului şcolar;
s) elaborează metodologii şi regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al
implementării politicilor educaţionale naţionale;
t) construieşte şi asigură funcţionarea optimă a Platformei Şcolare de e-learning,
precum şi a Bibliotecii Şcolare Virtuale;
u) elaborează norme specifice pentru construcţiile şcolare şi pentru dotarea acestora;
v) dă publicităţii şi prezintă anual, în faţa Parlamentului, raportul privind starea
învăţământului preuniversitar în România;
w) coordonează colectarea şi asigură analiza şi interpretarea datelor statistice pentru
sistemul naţional de indicatori privind educaţia.
(3) În realizarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului înfiinţează, organizează şi finanţează comisii şi consilii naţionale. Organizarea şi
funcţionarea acestora sunt stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului. De asemenea, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului propune
Guvernului înfiinţarea de agenţii.
Art. 85. – (1) Inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului
Bucureşti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului cu personalitate juridică având, în principal, următoarele atribuţii:
a) aplică politicile şi strategiile Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;
b) controlează aplicarea legislaţiei şi monitorizează calitatea activităţilor de
predare-învăţare şi respectarea standardelor naţionale/indicatorilor de performanţă prin inspecţia
şcolară;
c) controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor şi
instituţiilor de învăţământ;
d) asigură, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor
şi monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învăţământului obligatoriu;
e) coordonează admiterea în licee, evaluările naţionale şi concursurile şcolare la
nivelul unităţilor de învăţământ din judeţ;
f) monitorizează implementarea programelor naţionale iniţiate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pe aria judeţului, respectiv al municipiului
Bucureşti, precum şi a proiectelor derulate de unităţile şcolare şi cele conexe în cadrul
programelor Uniunii Europene în domeniul educaţiei şi tineretului;
g) mediază conflictele şi litigiile survenite între autoritatea administraţiei publice
locale şi unităţile de învăţământ;
h) coordonează şi controlează activităţile unităţilor conexe ale Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului din aria judeţului/ municipiului Bucureşti;
i) prezintă un raport anual privind starea învăţământului pe teritoriul judeţului,
respectiv municipiului Bucureşti. Acest raport se face public;
j) aprobă, la propunerea consiliului local sau a consiliilor judeţene înfiinţarea
unităţilor pentru educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial;
k) aplică politicile educaţionale naţionale la nivel judeţean, respectiv al municipiului
Bucureşti;
l) acordă consiliere şi asistenţă unităţilor şi instituţiilor de învăţământ în gestionarea
resurselor umane şi a posturilor didactice la nivelul judeţului, respectiv al municipiului
Bucureşti;
m) monitorizează activităţile de constituire, de vacantare şi de ocupare a posturilor
didactice din unităţile de învăţământ;
n) gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unităţile de
învăţământ, precum şi întreaga bază de date a educaţiei;
o) înaintează spre Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului reţeaua
şcolară din raza lor teritorială propusă de autorităţile administraţiei publice locale, în
conformitate cu politica educaţională, a documentelor strategice privind dezvoltarea economică
şi socială la nivel regional, judeţean şi local, după consultarea unităţilor de învăţământ, a
operatorilor economici şi a partenerilor sociali interesaţi;
32
p) realizează auditarea periodică a resursei umane din învăţământul preuniversitar;
q) asigură colectarea datelor statistice pentru sistemul naţional de indicatori privind
educaţia.
(2) Structura inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv a Inspectoratului Şcolar al
Municipiului Bucureşti se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului.
(3) Inspectoratul şcolar are un consiliu de administraţie şi un consiliu
consultativ. Funcţionarea acestora se realizează în baza unui regulament propriu, elaborat şi
aprobat de consiliul de administraţie, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(4) În structura inspectoratelor şcolare din judeţele cu învăţământ şi în limbile
minorităţilor naţionale, sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru acest tip de învăţământ. Aceşti
inspectori şcolari sunt numiţi respectând procedurile prezentei legi, cu consultarea grupului
parlamentar al minorităţilor naţionale.
(5) În structura inspectoratelor şcolare sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru
problemele copiilor şi tinerilor proveniţi din medii socio-economice dezavantajate, de etnie
rromă.
Secţiunea a 2-a
Conducerea unităţilor de învăţământ
Art. 86. – (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt
conduse de consiliile de administraţie şi de directori, ajutaţi, după caz, de directori adjuncţi. În
exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu
consiliul profesoral şi cu comitetul de părinţi.
(2) În unităţile de învăţământ care au numai funcţia de director, consiliul de
administraţie este format din 9 membri, iar în unităţile de învăţământ care au şi funcţia de
director adjunct, consiliul de administraţie este format din 13 membri.
(3) Consiliul de administraţie este organul de conducere al unităţii de învăţământ şi
este format, în învăţământul public, din: 50% membri cadre didactice alese de către personalul
didactic al şcolii, 50% reprezentanţi ai părinţilor şi ai consiliului local, în procente egale de câte
25% fiecare, aleşi de către consiliul reprezentativ al părinţilor, respectiv autorităţile
administraţiei publice locale şi care nu pot fi cadre didactice în unitatea şcolară respectivă.
Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie. Directorul adjunct este membru
de drept al consiliului de administraţie în cota de 50% a cadrelor didactice din unitatea de
învăţământ respectivă. La şedinţele consiliului de administraţie participă reprezentanţii
sindicatelor din unitatea de învăţământ şi un reprezentant al elevilor, cu statut de observatori.
(4) După constituirea consiliului de administraţie, membrii acestuia aleg un
preşedinte de şedinţă din rândul cadrelor didactice, prin hotărâre adoptată cu votul secret al
majorităţii. Preşedintele de şedinţă este ales pentru o perioadă de cel mult un an, conduce
şedinţele consiliului de administraţie şi semnează hotărârile adoptate în această perioadă.
(5) În învăţământul particular şi confesional, în componenţa consiliului de
administraţie sunt incluşi reprezentanţi ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administraţie
este asigurată de persoana desemnată de fondatori. În unităţile pentru învăţământul general
obligatoriu, consiliul de administraţie cuprinde şi un reprezentant al consiliului local.
(6) Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la
solicitarea directorului sau a două treimi dintre membri. Metodologia-cadru de organizare şi de
funcţionare a consiliului de administraţie este stabilită prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului.
(7) Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii principale:
a) adoptă proiectul de buget şi avizează execuţia bugetară la nivelul unităţii de
învăţământ;
33
b) aprobă planul de dezvoltare instituţională elaborat de directorul unităţii de
învăţământ;
c) aprobă curriculumul la decizia şcolii la propunerea consiliului profesoral;
d) stabileşte poziţia şcolii în relaţiile cu terţi;
e) organizează concursul de ocupare a funcţiilor de director şi de director adjunct;
f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic şi didactic auxiliar, precum şi
schema de personal nedidactic;
g) aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice la propunerea
consiliului profesoral;
h) realizează evaluarea performanţelor profesionale ale cadrelor didactice, ale
cadrelor didactice auxiliare şi ale personalului administrativ;
i) sancţionează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice,
conform legii;
j) aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor;
k) aprobă orarul unităţii de învăţământ;
l) îşi asumă răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ, alături
de director;
m) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin ordine şi metodologii ale ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, respectiv ale Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
(8) Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu majoritatea voturilor celor
prezenţi. Membrii consiliului de administraţie care se află în conflict de interese nu participă la
vot.
Art. 87. – (1) Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ. În
cazul unităţilor de învăţământ cu predare integrală în limbile minorităţilor naţionale, directorul
are obligaţia cunoaşterii limbii respective. În cazul unităţilor de învăţământ cu secţii de predare
în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori are obligaţia cunoaşterii limbii respective.
În aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizaţiei care reprezintă
minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare
parlamentară, cu consultarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
(2) Directorul unităţii de învăţământ public are următoarele atribuţii:
a) este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea
executivă a acesteia;
b) este ordonatorul de credite al unităţii de învăţământ;
c) îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea publică pentru
performanţele unităţii de învăţământ pe care o conduce;
d) propune spre aprobare consiliului de administraţie regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ;
e) propune spre aprobare consiliului de administraţie proiectul de buget şi raportul de
execuţie bugetară;
f) răspunde de selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi
încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitatea de învăţământ;
g) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către consiliul de administraţie, conform legii;
h) prezintă, anual, un raport asupra calităţii educaţiei în unitatea sau în instituţia pe
care o conduce. Raportul este prezentat în faţa comitetului de părinţi şi este adus la cunoştinţa
autorităţilor administraţiei publice locale şi a inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului
Bucureşti;
i) coordonează colectarea şi transmite inspectoratului şcolar datele statistice pentru
sistemul naţional de indicatori privind educaţia.
34
(3) Structurile şi funcţiile de conducere ale unităţilor de învăţământ particular şi
confesional, atribuţiile, modul de constituire, precum şi durata mandatelor sunt stabilite prin
regulamentele de organizare şi funcţionare a acestora, în concordanţă cu prevederile legale.
(4) Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional exercită conducerea
executivă, în strictă conformitate cu responsabilităţile şi atribuţiile conferite de lege, cu
hotărârile consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi cu respectarea prevederilor
regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia.
Art. 88. – (1) Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ este format din totalitatea
cadrelor didactice din unitatea şcolară cu personalitate juridică, este prezidat de către director şi
se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a
minimum o treime dintre membrii personalului didactic.
(2) Atribuţiile consiliului profesoral sunt următoarele:
a) gestionează şi asigură calitatea actului didactic;
b) stabileşte codul de etică profesională şi monitorizează aplicarea acestuia;
c) propune consiliului de administraţie măsuri de optimizare a procesului didactic;
d) propune consiliului de administraţie curriculumul la dispoziţia şcolii;
e) propune consiliului de administraţie premierea şi acordarea titlului de „profesorul
anului” personalului cu rezultate deosebite la catedră;
f) aprobă sancţionarea abaterilor disciplinare ale elevilor;
g) propune consiliului de administraţie iniţierea procedurii legale în cazul cadrelor
didactice, pentru slabe performanţe sau pentru încălcări ale eticii profesionale;
h) propune consiliului de administraţie programele de formare şi dezvoltare
profesională continuă a cadrelor didactice;
i) alege cadrele didactice membre ale consiliului de administraţie;
j) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie.
(3) La şedinţele consiliului profesoral participă, fără drept de vot, şi reprezentanţi ai
structurilor asociative ale părinţilor şi, după caz, reprezentanţi ai consiliului elevilor.
Secţiunea a 3-a
Instituţiile şi unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar
Art. 89. – (1) Instituţiile şi unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar sunt:
casele corpului didactic, centrele atestate de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale,
Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată
şi Unitatea pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar.
(2) Organizarea, managementul şi finanţarea instituţiilor conexe intră în
responsabilitatea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(3) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti funcţionează Casa Corpului Didactic,
denumită în continuare CCD, subordonată inspectoratului şcolar judeţean, respectiv al
municipiului Bucureşti. Structura şi atribuţiile CCD se stabilesc prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(4) Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională este o instituţie
specializată a învăţământului preuniversitar, cu personalitate juridică, coordonată metodologic
de inspectoratul şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.
(5) Finanţarea Centrului Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională se asigură
de la bugetul consiliului judeţean, respectiv de la bugetele consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti.
(6) Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională organizează,
coordonează metodologic, monitorizează şi evaluează, după caz, la nivel judeţean/al
municipiului Bucureşti, următoarele activităţi şi servicii educaţionale:
35
a) servicii de asistenţă psihopedagogică/psihologică, furnizate prin centrele judeţene
şi prin cabinetele de asistenţă psihopedagogică/psihologică;
b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele şi prin cabinetele logopedice
interşcolare;
c) servicii de evaluare, de orientare şcolară şi profesională;
d) servicii de mediere şcolară, furnizate de mediatorii şcolari;
e) servicii de consultanţă pentru educaţie incluzivă, furnizate de centrele şcolare de
educaţie incluzivă.
(7) Structura, organizarea şi funcţionarea Centrului Judeţean de Resurse şi de
Asistenţă Educaţională se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului.
(8) Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată se organizează şi funcţionează conform
metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în 12 luni de
la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(9) Unitatea pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar se organizează în
subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Atribuţiile, structura,
organizarea şi funcţionarea Unităţii pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar se stabilesc
prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art. 90. – (1) În învăţământul preuniversitar funcţionează şi palatele şi cluburile
copiilor, ca unităţi de învăţământ pentru activităţi extraşcolare, aflate în subordinea
inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti/sectoarelor municipiului
Bucureşti.
(2) Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti, subordonat Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi palatele copiilor din judeţe, aflate în subordinea
inspectoratelor şcolare judeţene au şi rol metodologic pentru activităţile extraşcolare.
(3) Organizarea şi competenţele unităţilor de învăţământ pentru activităţi extraşcolare
se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului.
CAPITOLUL VIII
FINANŢAREA ŞI BAZA MATERIALĂ
A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Art. 91. – (1) Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi
elevii din învăţământul obligatoriu de stat, particular acreditat sau autorizat provizoriu, precum
şi confesional. Statul asigură finanţarea de bază şi pentru învăţământul liceal şi postliceal public.
Finanţarea se face în baza şi în limitele costului standard per elev sau per preşcolar, după
metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2) În învăţământul preuniversitar privat, taxele de şcolarizare se stabilesc de
consiliul de administraţie al fiecărei instituţii sau unităţi de învăţământ, în condiţiile legii.
Art. 92. – (1) Cupoanele de creşă prevăzute la art. 26 alin. (6) se acordă de la bugetul
de stat.
(2) Angajatorul are obligaţia legală de a-şi informa angajaţii asupra reglementărilor în
vigoare. Angajatorul are obligaţia legală de a intermedia acordarea cupoanelor de creşă pentru
angajaţii care le solicită şi care renunţă, parţial sau integral, la dreptul de concediu pentru
creşterea copilului.
36
(3) Cuponul de creşă se acordă la solicitarea angajatului cu forme legale, atât în
sistemul de stat, cât şi în cel privat.
(4) Cuponul de creşă se acordă la cerere, unuia dintre părinţi sau opţional, tutorelui
sau celui căruia i s-au încredinţat copii spre creştere şi educare sau în plasament familial, pe baza
livretului de familie.
(5) Cuponul de creşă are o valoare egală cu costul standard per antepreşcolar.
Valoarea acestuia este stabilită anual, de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.
(6) Părintele are dreptul să aleagă creşa pe care o va frecventa copilul său, din
sistemul de stat sau privat.
(7) Valoarea cuponului de creşă este încasată integral de creşa aleasă de părinte.
Acesta are posibilitatea de a achita diferenţa de preţ, în situaţia în care alege o creşă al cărei cost
lunar depăşeşte valoarea cuponului de creşă.
(8) Pentru aplicarea prevederilor prezentului articol, se aprobă norme metodologice
prin hotărâre a Guvernului.
(9) La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice prevederi contrare se abrogă.
Art. 93. – (1) Finanţarea învăţământului preuniversitar de stat, particular şi
confesional se asigură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii.
(2) Principiile finanţării învăţământului preuniversitar sunt următoarele:
a) transparenţa fundamentării şi alocării fondurilor;
b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învăţământ de calitate;
c) adecvarea volumului de resurse în funcţie de obiectivele urmărite;
d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente şi stabile;
e) eficienţa utilizării resurselor.
(3) Finanţarea învăţământului preuniversitar particular şi confesional acreditat şi
autorizat provizoriu se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învăţământului preşcolar,
primar şi gimnazial obligatoriu, precum şi din alte surse, potrivit legii.
Art. 94. – (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului are drept de
iniţiativă în domeniile politicii financiare şi resurselor umane din domeniul educaţiei şi
colaborează cu alte ministere, cu autorităţi locale, structuri asociative reprezentative ale
autorităţilor administraţiei publice locale, cu asociaţii reprezentative ale părinţilor, asociaţii
reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum şi cu sindicatele reprezentative.
(2) Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanţarea de bază,
finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară.
(3) Consiliile locale şi consiliul judeţean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti/Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot contribui din bugetele
proprii la finanţarea de bază şi complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar public.
Art. 95. – (1) Finanţarea de bază formată din costul standard per elev/preşcolar la
care se adaugă coeficienţii de corecţie, stabiliţi prin hotărâre a Guvernului, se asigură din
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale ale unităţilor
administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar public, excepţie
făcând liceele care se finanţează prin bugetele consiliilor judeţene, respectiv ale consiliilor locale
ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(2) Costul standard cuprinde cheltuielile de personal, materiale şi servicii, manuale
şcolare, dotări generale prevăzute de standardele de autorizare/acreditare, întreţinere curentă şi
cheltuieli cu perfecţionarea profesională, cu excepţia celor care se suportă din bugetul
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(3) Finanţarea de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe
comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către consiliile judeţene/
37
consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a
inspectoratelor şcolare.
(4) Finanţarea de bază se asigură pentru toate unităţile de învăţământ preuniversitar
publice. Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar privat acreditate finanţarea de bază se
asigură conform prevederilor art. 91 alin. (1).
(5) Finanţarea de bază se alocă unităţii de învăţământ în care este înscris
elevul/preşcolarul şi se transferă la o altă unitate de învăţământ dacă elevul/preşcolarul se
transferă sau se reînmatriculează la o altă unitate de învăţământ.
(6) În finanţarea de bază a unităţii de învăţământ preuniversitar unde sunt condiţii de
izolare, costul standard per elev şi per preşcolar se calculează cu un coeficient mărit de
dispersare.
(7) Licitaţiile pentru manuale şcolare, al căror conţinut a fost avizat de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se organizează de consiliile judeţene, respectiv de
consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Achiziţionarea de manuale şcolare se
face de unităţile de învăţământ pe baza preţurilor obţinute la licitaţiile organizate de consiliile
judeţene, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Art. 96. – (1) Finanţarea complementară se asigură din sumele defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care
aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar public, excepţie făcând liceele care se finanţează
prin bugetele consiliilor judeţene, respectiv bugetele consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti.
(2) Finanţarea complementară cuprinde următoarele categorii de cheltuieli:
a) investiţii, reparaţii capitale, consolidări;
b) subvenţii pentru internate şi cantine;
c) cheltuieli pentru evaluarea periodică a elevilor;
d) cheltuieli cu bursele elevilor;
e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 74 alin. (1);
f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice, conform legii;
g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din
învăţământul preuniversitar, cu excepţia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;
h) cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative extraşcolare organizate
în cadrul sistemului de învăţământ.
(3) Finanţarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se
repartizează pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către
consiliile judeţene, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu
asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare.
(4) Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se fac pe baza contractului de
performanţă încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul
localităţii/primarul de sector în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu
preşedintele consiliului judeţean/primarul de sector, în cazul liceelor. Aceeaşi prevedere se
aplică şi pentru unităţile de învăţământ liceal care au în structură niveluri de învăţământ
preşcolar, primar, gimnazial şi postliceal.
(5) Directorul şi consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ cu personalitate
juridică răspund de încadrarea în bugetul aprobat, în condiţiile legii.
Art. 97. – (1) Finanţarea suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru premierea unităţilor de
învăţământ cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performanţelor
şcolare.
(2) Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti
şi consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti contribuie la
38
finanţarea suplimentară, acordând granturi unităţilor de învăţământ, în baza unei metodologii
proprii.
Art. 98. – (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar public pot obţine venituri proprii
din activităţi specifice, conform legii, din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal
constituite.
(2) Veniturile proprii nu diminuează finanţarea de bază, complementară sau
suplimentară şi sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administraţie. La sfârşitul anului
bugetar, sumele necheltuite rămân în contul unităţii de învăţământ care le-a realizat şi se
reportează pentru bugetul anual următor.
Art. 99. – (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului finanţează
anual, în cadrul programelor naţionale aprobate prin hotărâre a Guvernului, următoarele
competiţii:
a) competiţii între şcoli care se bazează pe evaluarea instituţională a fiecărei unităţi
de învăţământ după două axe majore: incluziune şi performanţă. În urma evaluărilor după fiecare
dintre cele două axe, se va realiza o clasificare a şcolilor pe 5 niveluri: „Excelent”, „Foarte bun”,
„Bun”, „Satisfăcător” şi „Nesatisfacător”. Sunt premiate atât şcolile cu excelenţă în incluziune,
cât şi cele cu excelenţă în performanţă, publice sau private. Şcolile care obţin calificativul
„Satisfăcător” sau „Nesatisfacător” se supun monitorizării în vederea corecţiei;
b) în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului, şcolile vor desemna „Profesorul anului”, ca semn al excelenţei în predare. La nivel
judeţean şi naţional va fi desemnat „Profesorul anului” pentru fiecare disciplină din planul de
învăţământ. Excelenţa în predare va fi recompensată financiar, prin programul naţional de
stimulare a excelenţei didactice;
c) performanţa elevilor la olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de creaţie tehnicoştiinţifică
şi artistică şi la olimpiadele sportive se recompensează financiar prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(2) În lansarea competiţiilor, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
se consultă cu asociaţiile reprezentative ale părinţilor, asociaţiile reprezentative profesionale ale
cadrelor didactice, Consiliul Naţional al Elevilor şi cu sindicatele reprezentative.
Art. 100. – (1) Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual, de către fiecare
unitate de învăţământ preuniversitar, conform normelor metodologice de finanţare a
învăţământului preuniversitar elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, se aprobă şi se execută conform legii.
(2) Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli ale
activităţilor finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor şi se folosesc cu
aceeaşi destinaţie sau, cu aprobarea consiliului de administraţie, se utilizează pentru finanţarea
altor cheltuieli ale unităţii de învăţământ.
(3) Finanţarea unităţilor de învăţământ special, a claselor de învăţământ special, a
elevilor din învăţământul special, a liceelor şi a CJRAE/Centrul Municipal Bucureşti de Resurse
şi de Asistenţă Educaţională, se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat prin consiliile judeţene, respectiv prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti,
indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.
Art. 101. – (1) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităţilor de învăţământ
preuniversitar, inclusiv pentru învăţământul special:
a) finanţarea programelor naţionale ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
39
b) fondul de rezervă, constituit prin hotărâre a Guvernului, pentru implementarea
descentralizării;
c) componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanţate de Guvernul
României şi de organismele financiare internaţionale, precum şi rambursările de credite externe
aferente proiectelor respective;
d) bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum şi bursele pentru elevii
străini şi etnicii români din afara graniţelor ţării;
e) organizarea evaluărilor, a simulărilor şi a examenelor naţionale;
f) perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare,
pentru implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului;
g) finanţarea, pe bază de hotărâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau
multianuale de investiţii, de modernizare şi de dezvoltare a bazei materiale a instituţiilor publice
de învăţământ preuniversitar public, inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări;
h) finanţarea unor programe naţionale de protecţie socială, stabilite prin reglementări
specifice;
i) finanţarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învăţământ
şi pe meserii, tehnico-aplicative, ştiinţifice, de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice,
campionate şi concursuri sportive şcolare, cu participare naţională şi internaţională, precum şi
olimpiade internaţionale pe obiecte de învăţământ.
(2) Finanţarea cheltuielilor privind inspectoratele şcolare, casele corpului didactic,
palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, cluburile sportive şcolare, se asigură din bugetul de stat
prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(3) Cluburile sportive şcolare, precum şi palatele şi cluburile copiilor pot să fie
finanţate şi de autorităţile locale.
(4) Consiliul judeţean/consiliile locale ale sectoarelor şi Consiliul General al
Municipiului Bucureşti alocă, prin hotărâri proprii, fonduri din cote defalcate din impozitul pe
venit la dispoziţia acestora, în vederea finanţării unităţilor de învăţământ preuniversitar public,
prin finanţarea complementară.
(5) Consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură fonduri
pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi a concursurilor şcolare judeţene/ale
municipiului Bucureşti.
(6) Cheltuielile aferente facilităţilor acordate elevilor privind transportul pe calea
ferată şi cu metroul se finanţează prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi
din alte surse, potrivit legii.
Art. 102. – Constituirea şi alocarea bugetului pentru învăţământul preuniversitar se
face după următoarea procedură: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin
Unitatea pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar şi prin inspectoratele şcolare judeţene,
respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti monitorizează implementarea noului
mecanism de finanţare a învăţământului preuniversitar şi asigură asistenţă specializată unităţilor
şi instituţiilor din învăţământul preuniversitar. Primarul localităţii, respectiv primarii sectoarelor
municipiului Bucureşti, preşedintele consiliului judeţean, în calitate de ordonatori principali de
credite, răspund în solidar cu directorul unităţii de învăţământ de utilizarea fondurilor bugetare,
în condiţiile legii.
40
Secţiunea a 2-a
Baza materială a învăţământului preuniversitar public
Art. 103. – (1) Baza materială a învăţământului preuniversitar public constă în întreg
activul patrimonial al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, al instituţiilor şi
unităţilor de învăţământ preuniversitar existent la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum
şi în activul patrimonial redobândit sau dobândit ulterior şi cuprinde: terenuri şi clădiri destinate
procesului de învăţământ preuniversitar, dotări şi echipamente, biblioteci, staţiuni didactice şi de
cercetare, ateliere şcolare, ferme didactice, terenuri agricole, cămine, internate, cantine, palate şi
cluburi ale copiilor, baze cultural-sportive şi de odihnă, precum şi orice alt obiect de patrimoniu
destinat procesului de învăţământ şi salariaţilor din învăţământul preuniversitar.
(2) Terenurile şi clădirile unităţilor de educaţie timpurie, de învăţământ preşcolar,
şcolile primare şi gimnaziale, liceele situate în oraşe, municipii sau municipii reşedinţă de judeţ,
inclusiv celelalte niveluri de învăţământ din cadrul acestora, înfiinţate de stat, fac parte din
domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale
bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de
administraţie, conform legislaţiei în vigoare.
(3) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea liceele situate în comune,
inclusiv celelalte niveluri de învăţământ din cadrul acestora, unităţile de învăţământ special
publice, centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională fac parte din domeniul public
judeţean, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea consiliului
judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror rază
teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ
respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unităţilor de învăţământ special publice,
ale cluburilor sportive şcolare, ale palatelor şi cluburilor copiilor şi elevilor, precum şi ale
centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională sunt de drept proprietatea acestora şi sunt
administrate de către consiliile de administraţie ale acestora.
(4) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare
judeţene, casele corpului didactic, centrul naţional de excelenţă, centrele recreative şi de
divertisment, Palatul Naţional al Copiilor, precum şi alte unităţi din subordinea Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ale căror cheltuieli curente şi de capital se
finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare judeţene şi
prin consiliile de administraţie ale acestor unităţi. Celelalte componente ale bazei materiale sunt
de drept proprietatea unităţilor şi instituţiilor respective şi sunt administrate de acestea.
(5) Schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ
preuniversitar public se poate face de către autorităţile administraţiei publice locale, numai cu
avizul conform al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. În caz contrar, actele
de schimbare a destinaţiei bazei materiale sunt nule de drept, iar fapta constituie infracţiune şi se
pedepseşte conform legii penale.
Art. 104. – Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau instituţiilor şi unităţilor de
învăţământ şi cercetare ştiinţifică din sistemul învăţământului public, precum şi asupra bunurilor
aparţinând consiliilor locale, judeţene şi, respectiv Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar public, se face,
după caz, în registrul de inscripţiuni şi transcripţiuni, în cărţile funciare sau în cărţile de
publicitate funciară, cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege.
Art. 105. – (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului colaborează cu ministere, cu instituţii de învăţământ superior, cu
consiliile judeţene/locale, prefecturi, primării, servicii publice descentralizate/deconcentrate,
41
organizaţii ale partenerilor sociali reprezentative, precum şi cu alte organizaţii ale societăţii
civile.
(2) Unităţile de învăţământ colaborează cu consiliile judeţene/locale, cu serviciile
publice descentralizate/deconcentrate, cu organizaţii ale partenerilor sociali, în vederea asigurării
calităţii procesului de învăţământ.
(3) Parteneriatul social se exercită la toate nivelurile decizionale pentru educaţie şi
formare profesională, prin consultare şi în baza unei relaţii directe de colaborare.
(4) Formele de parteneriat social public-privat se concretizează prin protocol de
colaborare, prin contract, prin convenţie sau prin alte forme.
(5) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, instituţiile şi unităţile de
învăţământ asigură transparenţa acţiunilor şi activităţilor desfăşurate şi pun la dispoziţia celor
interesaţi informaţiile de interes public.
T I T L U L I I I
ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 106. – (1) Prezentul titlu reglementează structura, funcţiile, organizarea şi
funcţionarea învăţământului superior din România.
(2) Învăţământul superior este organizat în universităţi, academii de studii, institute,
şcoli de studii superioare şi altele asemenea.
(3) Instituţiile de învăţământ superior pot fi de stat, particulare sau confesionale.
Aceste instituţii au personalitate juridică, au caracter non-profit şi sunt apolitice. În funcţie de
natura patrimoniului, se clasifică în publice şi private, conform prevederilor art. 8 alin.(1).
Art. 107. – (1) Învăţământul superior se poate organiza doar în instituţii de
învăţământ superior care au obţinut autorizarea de funcţionare provizorie sau acreditarea, potrivit
legii.
(2) Actele de finalizare a studiilor, emise în România de către instituţii de învăţământ
superior acreditate, sunt recunoscute de stat numai în cazul în care sunt eliberate în conformitate
cu prevederile legale în vigoare.
Art. 108. – (1) Sistemul naţional de învăţământ superior include toate instituţiile de
învăţământ superior acreditate sau autorizate provizoriu.
(2) Instituţiile de învăţământ superior din străinătate, recunoscute legal, ca atare, în
statul de origine, pot organiza filiale pe teritoriul României, singure sau în parteneriat cu
instituţii de învăţământ superior acreditate din România, numai cu respectarea legislaţiei în
vigoare cu privire la autorizarea, acreditarea şi asigurarea calităţii programelor de studii.
(3) Instituţiile de învăţământ superior româneşti pot organiza, în România sau în alte
state, programe de studii comune cu instituţii de învăţământ superior din străinătate, recunoscute
ca atare de statul de origine. În cazul în care aceste programe se organizează în străinătate,
trebuie să respecte reglementările legale în vigoare atât în România, cât şi în statele respective.
Art. 109. – Misiunea învăţământului superior este de a genera şi de a transfera
cunoaştere către societate prin:
42
a) formare iniţială şi continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, a
inserţiei profesionale a individului şi a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului
socio-economic;
b) cercetare ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, prin creaţie
individuală şi colectivă, în domeniul ştiinţelor, al ştiinţelor inginereşti, al artelor, al literelor, prin
asigurarea performanţelor şi dezvoltării fizice şi sportive, precum şi prin valorificarea şi
diseminarea rezultatelor acestora.
Art. 110. – (1) Sistemul naţional de învăţământ superior se bazează pe următoarele
principii:
a) principiul autonomiei universitare;
b) principiul libertăţii academice;
c) principiul răspunderii publice;
d) principiul asigurării calităţii;
e) principiul echităţii;
f) principiul eficienţei manageriale şi financiare;
g) principiul transparenţei;
h) principiul respectării drepturilor şi libertăţilor studenţilor şi ale personalului
academic;
i) principiul independenţei de ideologii, religii şi doctrine politice;
j) principiul libertăţii de mobilitate naţională şi internaţională a studenţilor, a cadrelor
didactice şi a cercetătorilor;
k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor;
l) principiul centrării educaţiei pe student.
(2) În învăţământul superior nu sunt admise discriminări pe criterii de vârstă,
naţionalitate, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau
alte tipuri de discriminare, cu excepţia măsurilor afirmative prevăzute de lege.
(3) În învăţământul superior există şi pot fi organizate facultăţi de teologie, în
conformitate cu prevederile art. 14 şi institute de cercetare teologică în consens cu perspectivele
ecumenice şi irenice internaţionale şi în conformitate cu prevederile legale.
Art. 111. – (1) În instituţiile de învăţământ superior publice, învăţământul este gratuit
pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern şi cu taxă.
(2) În instituţiile de învăţământ superior privat, învăţământul este cu taxă.
(3) Instituţiile de învăţământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor,
care sunt decise de Senatul universitar potrivit legii, şi au obligaţia să le comunice tuturor celor
interesaţi.
Art. 112. – (1) Calificările dobândite de absolvenţii programelor de studii sunt
atestate prin diplome, prin certificate şi prin alte acte de studii eliberate numai de către instituţiile
de învăţământ superior acreditate.
(2) Diplomele corespunzătoare programelor de studii universitare sunt înscrisuri
oficiale şi nu pot fi emise decât de instituţiile acreditate, pentru programele de studii acreditate
sau autorizate provizoriu. În acest din urmă caz trebuie să existe o altă specializare acreditată
într-un domeniu înrudit cu specializarea autorizată. Nerespectarea acestei prevederi constituie
infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale şi se pedepseşte conform legii penale.
Art. 113. – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este autoritate
publică şi este abilitat să urmărească, să controleze aplicarea şi respectarea reglementărilor
legale în domeniul învăţământului superior şi să aplice, dacă este cazul, sancţiuni. De asemenea,
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului exercită un control á posteriori
împreună cu autorităţile abilitate asupra actelor prin care instituţiile de învăţământ superior
43
exercită autonomia universitară.
Art. 114. – (1) Instituţiile de învăţământ superior au patrimoniu propriu pe care îl
gestionează conform legii.
(2) Instituţiile de învăţământ superior publice şi private se înfiinţează prin lege, la
propunerea Guvernului.
(3) Iniţiativa înfiinţării instituţiei de învăţământ superior publice aparţine Guvernului.
Iniţiativa înfiinţării instituţiei de învăţământ superior particular şi confesional aparţine unei
persoane fizice, unui grup de persoane fizice, unei fundaţii, asociaţii, unui cult religios sau unui
alt furnizor de educaţie, denumit fondator.
Art. 115. – (1) Autonomia universitară şi libertatea academică sunt garantate prin
lege. Instituţiile de învăţământ superior se organizează şi funcţionează independent de orice
ingerinţe ideologice, politice sau religioase.
(2) Autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să-şi stabilească
misiunea proprie, strategia instituţională, structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea
proprie, gestionarea resurselor materiale şi umane, cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare.
(3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta
universităţii, aprobată de Senatul universitar, în concordanţă strictă cu legislaţia în vigoare.
(4) Autonomia universitară se exercită numai cu condiţia asumării răspunderii
publice.
(5) În instituţiile de învăţământ superior este asigurată libertatea cercetării în ceea ce
priveşte stabilirea temelor, alegerea metodelor, procedeelor şi valorificarea rezultatelor.
(6) În instituţiile de învăţământ superior este interzisă periclitarea sub orice formă a
dreptului la exprimarea liberă a opiniilor ştiinţifice şi artistice.
(7) Studenţilor le este asigurat dreptul la liberă alegere a cursurilor şi specializărilor,
în conformitate cu normele legale în vigoare şi cu planurile de învăţământ.
(8) Structurile şi funcţiile de conducere ale universităţilor particulare şi confesionale,
atribuţiile, modul de constituire, precum şi alte considerente legate de statutul acestora sunt
stabilite de Carta universitară, cu avizul consultativ al fondatorilor şi aprobată de Senatul
universitar.
Art. 116. – (1) Răspunderea publică obligă orice instituţie de învăţământ superior de
stat sau particulară:
a) să respecte legislaţia în vigoare, Carta proprie şi politicile naţionale şi europene în
domeniul învăţământului superior;
b) să aplice şi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea şi
evaluarea calităţii în învăţământul superior;
c) să respecte politicile de echitate şi etică universitară, cuprinse în codul de etică şi
deontologie profesională aprobat de Senatul universitar;
d) să asigure eficienţa managerială şi eficienţa cheltuirii banului public;
e) să asigure transparenţa tuturor deciziilor şi activităţilor sale, conform legislaţiei în
vigoare;
f) să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar şi de
cercetare, precum şi drepturile şi libertăţile studenţilor.
(2) În cazul universităţilor confesionale, răspunderea publică presupune respectarea
statutului şi a prevederilor dogmatice şi canonice specifice cultului respectiv.
Art. 117. – (1) În cazul în care se constată nerespectarea obligaţiilor prevăzute la
art. 116, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului aplică în termen de maximum
3 luni una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
a) sesizează Senatul universitar;
44
b) revocă rectorul, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului, în baza constatării Consiliului de Etică şi Management Universitar, cu consultarea
Senatului universitar. În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data emiterii ordinului de
revocare, Senatul universitar are obligaţia să desemneze un prorector care reprezintă
universitatea şi care devine ordonator de credite până la confirmarea unui nou rector de către
ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. În termen de 3 luni de la emiterea
ordinului de revocare, Senatul universitar finalizează procedurile de desemnare a unui nou
rector, cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi trimite spre confirmare ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului numele noului rector;
c) reduce sau elimină temporar sau definitiv accesul la finanţările din surse publice;
d) propune Guvernului iniţierea unui proiect de lege de desfiinţare a instituţiei de
învăţământ superior în cauză.
(2) Constatarea încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 116 se face de către Consiliul
de Etică şi Management Universitar din care fac parte 3 reprezentanţi numiţi de către Consiliul
Naţional al Rectorilor, 3 reprezentanţi numiţi de către Ministerul Educaţiei, Cercetării
Tineretului şi Sportului şi câte un reprezentant numit de către ARACIS, Consiliul Naţional
pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS), CNCSIS, federaţiile sindicale
reprezentative din învăţământul superior şi federaţiile naţionale ale studenţilor.
(3) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asigură protecţia
intereselor, a drepturilor şi a libertăţilor personalului şi studenţilor din instituţiile de învăţământ
superior sancţionate.
Art. 118. – (1) Spaţiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor,
terenurilor, staţiunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, grădinilor
botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor şi clinicilor universitare,
caselor studenţilor, precum şi dotările aferente, folosite de instituţia de învăţământ superior,
indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptăţită să le utilizeze.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) spaţiile şi dotările aferente care aparţin
Ministerului Sănătăţii şi ministerelor cu reţea sanitară proprie, în care se desfăşoară învăţământul
medical superior, spaţiile care aparţin cultelor în care se desfăşoară învăţământul confesional,
precum şi spaţiile care aparţin Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Administraţiei şi
Internelor, Serviciului Român de Informaţii, în care se desfăşoară învăţământ de specialitate.
(3) Spaţiul universitar este inviolabil. Accesul în spaţiul universitar este permis
numai în condiţiile stabilite prin lege şi prin Carta universitară.
Art. 119. – (1) Comunitatea universitară este constituită din studenţi, personal
didactic de predare şi cercetare, personal didactic auxiliar şi personal nedidactic care are contract
de muncă cu universitatea.
(2) Din comunitatea universitară fac parte şi persoane cărora li s-a conferit calitatea
de membru al comunităţii universitare prin hotărâre a Senatului universitar.
(3) Membrii comunităţii universitare au drepturile şi îndatoririle stabilite prin
reglementările legale în vigoare şi prin Carta universitară.
Art. 120. – (1) Carta universitară prezintă opţiunile majore ale comunităţii
universitare şi se aplică în tot spaţiul universitar.
(2) Carta universitară trebuie să se refere în mod expres la:
a) modalităţile de desemnare şi revocare a mandatelor structurilor şi organismelor de
conducere ale universităţii şi a oricărui membru al acestora, în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
b) situaţiile de conflicte de interese şi incompatibilităţi, incluzând prevederea că în
aceeaşi facultate nu pot ocupa simultan funcţii de conducere, la oricare nivel, soţi, afini şi rude
până la gradul III, inclusiv;
45
c) în învăţământul superior particular şi confesional situaţiile de conflict de interese
şi incompatibilităţi se stabilesc prin Carta universitară;
d) condiţiile şi modul de desfăşurare a concursurilor de selecţie a personalului
didactic, de cercetare, didactic auxiliar şi tehnico-administrativ;
e) modul în care se realizează gestiunea şi protecţia resurselor universităţii;
f) condiţiile în care se constituie fondurile proprii şi stabilirea în mod independent a
destinaţiei acestora şi a condiţiilor în care sunt utilizate;
g) condiţiile în care se pot încheia contracte cu instituţiile publice şi cu alţi operatori
economici în vederea unor programe de cercetare fundamentală şi aplicativă sau a creşterii
nivelului de calificare a specialiştilor cu studii universitare;
h) condiţiile în care universitatea se poate asocia cu alte instituţii de învăţământ
superior sau cu alte organizaţii pentru îndeplinirea misiunii sale;
i) modalităţile în care se pot construi, deţine şi folosi elementele aferente bazei
materiale a universităţii, necesare educaţiei şi cercetării ştiinţifice;
j) modalităţile în care se derulează acţiunile de cooperare internaţională ale instituţiei
de învăţământ superior, încheierea de contracte şi participarea la organizaţiile europene şi
internaţionale;
k) modalităţile de colaborare dintre structurile de conducere ale universităţilor şi
sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic şi administrativ şi cu organizaţiile
studenţeşti legal constituite;
l) orice alte aspecte socotite relevante de către Senatul universitar, ce corespund
legislaţiei în vigoare.
(3) Carta universitară se elaborează şi se adoptă de către Senatul universitar, numai
după dezbaterea cu comunitatea academică, în termen de maximum 6 luni de la intrarea în
vigoare a prezentei legi.
(4) Carta universitară nu poate conţine prevederi contrare legislaţiei în vigoare.
Nerespectarea legilor în conţinutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului
respectiv.
(5) Carta universitară se avizează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
Art. 121. – (1) Instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa, singure sau prin
asociere, societăţi comerciale, fundaţii sau asociaţii, cu aprobarea Senatului universitar. Condiţia
ca acestea să se înfiinţeze este aceea ca ele să contribuie la creşterea performanţelor instituţiei şi
să nu influenţeze negativ în niciun fel activităţile de învăţământ, cercetare şi consultanţă.
(2) Instituţiile de învăţământ superior pot constitui consorţii, inclusiv cu unităţile de
cercetare-dezvoltare, în baza unui contract de parteneriat, conform legislaţiei în vigoare.
(3) La constituirea societăţilor comerciale, a fundaţiilor sau a asociaţiilor, instituţia
publică de învăţământ superior poate aduce aport în numerar şi în natură doar dreptul de
folosinţă şi de administrare asupra bunurilor pe care le are în patrimoniu.
Art. 122. – (1) Instituţiile de învăţământ superior adoptă un cod de etică şi
deontologie profesională universitară. Acesta face parte din Carta universitară.
(2) Rectorul universităţii are obligaţia să prezinte, în luna aprilie a fiecărui an, un
raport privind starea universităţii. Raportul este făcut public pe site-ul universităţii şi este
transmis tuturor părţilor interesate. Acest raport include cel puţin:
a) situaţia financiară a universităţii, pe surse de finanţare şi tipuri de cheltuieli;
b) situaţia fiecărui program de studii;
c) situaţia personalului instituţiei;
d) rezultatele activităţilor de cercetare;
e) situaţia asigurării calităţii activităţilor din cadrul universităţii;
f) situaţia respectării eticii universitare şi a eticii activităţilor de cercetare;
46
g) situaţia posturilor vacante;
h) situaţia inserţiei profesionale a absolvenţilor din promoţiile precedente.
(3) Raportul anual al rectorului este o componentă a răspunderii publice şi constituie
o condiţie fundamentală pentru accesul la finanţările din bugetul public.
T I T L U L I V
STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC
CAPITOLUL I
STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC
DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Art. 215. – Statutul reglementează:
a) funcţiile, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile specifice
personalului didactic şi didactic auxiliar, precum şi ale celui de conducere, de îndrumare şi de
control;
b) formarea iniţială şi continuă a personalului didactic şi a personalului de conducere,
de îndrumare şi de control;
c) condiţiile şi modalităţile de ocupare a posturilor şi funcţiilor didactice, didactice
auxiliare, a funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi condiţiile şi
82
modalităţile de eliberare din aceste posturi şi funcţii, de încetare a activităţii şi de pensionare a
personalului didactic şi didactic auxiliar;
d) criteriile de normare, de acordare a distincţiilor, de aplicare a sancţiunilor.
Art. 216. – (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învăţământ
responsabile cu instruirea şi educaţia.
(2) Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc
condiţiile de studii prevăzute de lege, care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, o
conduită morală conformă deontologiei profesionale şi sunt apte din punct de vedere medical şi
psihologic pentru îndeplinirea funcţiei.
Art. 217. – (1) Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică
auxiliară, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi de control sunt condiţionate de
prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Sănătăţii.
Incompatibilităţile de ordin medical cu funcţia didactică sunt stabilite prin protocol dintre
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.
(2) Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare şi de control,
care se consideră nedreptăţit, poate solicita o expertiză a capacităţii de muncă.
(3) Nu pot ocupa posturile prevăzute la alin. (1) persoanele lipsite de acest drept, pe
durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.
(4) În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală,
conducerea unităţii sau a instituţiei de învăţământ poate solicita, cu acordul consiliului de
administraţie, un nou examen medical complet. Aceeaşi prevedere se aplică, în mod similar,
funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalului din unităţile conexe
învăţământului.
(5) Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de îndrumare şi de control în
învăţământ persoanele care desfăşoară activităţi incompatibile cu demnitatea funcţiei didactice,
cum sunt:
a) prestarea de către cadrul didactic a oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii
de învăţământ sau în zona limitrofă;
b) comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio sau vizuale;
c) practicarea, în public, a unor activităţi cu componenţă lubrică sau altele care
implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului.
Secţiunea a 2-a
Formarea iniţială şi continuă. Cariera didactică
Art. 218. – (1) Formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice din
învăţământul preuniversitar cuprinde:
a) formarea iniţială, teoretică, în specialitate, realizată prin universităţi, în cadrul unor
programe acreditate potrivit legii;
b) master didactic cu durata de 2 ani;
c) stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, sub
coordonarea unui profesor mentor.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (l), formarea personalului din educaţia
antepreşcolară se realizează prin:
a) licee pedagogice;
b) specializare în cadrul facultăţilor de educaţie.
(3) Pentru a obţine altă specializare, absolvenţii studiilor de licenţă pot urma un
modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a
unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma
83
de licenţă. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau după finalizarea
acestuia.
Art. 219. – (1) În calitatea sa de principal finanţator, pe baza analizei nevoilor de
formare din sistem, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte reperele
curriculare şi calificările de formare iniţială teoretică în specialitate a personalului didactic.
(2) Programele de formare iniţială teoretică în specialitate şi psihopedagogică sunt
acreditate şi evaluate periodic de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
prin intermediul ARACIS sau a altor organisme abilitate, potrivit legii.
Art. 220. – (1) Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru
profesiunea didactică au obligaţia să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani.
(2) Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza standardelor
profesionale pentru funcţiile didactice, se aprobă de către Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului şi se acreditează conform legii.
(3) Studenţii care frecventează cursurile masterului didactic acreditat de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului într-o instituţie publică beneficiază de burse de
studiu finanţate de la bugetul de stat.
(4) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariul net al
unui profesor debutant.
(5) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de către
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(6) Absolvenţilor masterului didactic li se eliberează diplomă de master didactic în
domeniul programului de licenţă.
(7) Planurile de învăţământ ale studiilor de licenţă în specialitatea pedagogia
învăţământului primar şi preşcolar se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului.
Art. 221. – (1) Înscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevăzut la
art. 218 alin. (1) lit. c) este condiţionată de obţinerea diplomei de licenţă şi a diplomei de master
didactic.
(2) În vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic se constituie
o reţea permanentă de unităţi de învăţământ, în baza unor acorduri-cadru încheiate între
unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială şi inspectoratele şcolare, în
condiţii stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3) Pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură
formarea iniţială încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani şcolari cu unităţile de
învăţământ din reţeaua prevăzută la alin. (2) pentru stabilirea condiţiilor de organizare şi
desfăşurare a stagiilor practice.
(4) Unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială pot realiza
independent parteneriate cu instituţii ofertante de servicii în domeniu - centre de consiliere,
cluburi şi palate ale copiilor, centre logopedice şi organizaţii nonguvernamentale.
(5) Pregătirea practică din cadrul masterului didactic se poate derula sub forma unei
perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene - componenta
dedicată formării iniţiale a profesorilor - perioadă certificată prin documentul Europass
Mobilitate.
Art. 222. – (1) Ocuparea unei funcţii didactice, pentru perioada stagiului practic cu
durata de un an şcolar, se realizează prin:
a) concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate;
b) repartizare de către inspectoratul şcolar judeţean pe posturile rămase neocupate în
urma concursului.
84
(2) Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar li se
aplică, în mod corespunzător funcţiei didactice ocupate temporar, toate prevederile prezentei
legi, precum şi toate celelalte prevederi corespunzătoare din legislaţia în vigoare.
Art. 223. – (1) Examenul naţional de definitivare în învăţământ este organizat de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, conform unei metodologii aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi cuprinde:
a) etapa I, eliminatorie – realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului
practic cu durata de un an şcolar şi constă în evaluarea activităţii profesionale la nivelul unităţii
de învăţământ, evaluarea portofoliului profesional personal şi în susţinerea a cel puţin două
inspecţii la clasă;
b) etapa a II-a, finală – realizată Ia finalizarea stagiului practic cu durata de un an
şcolar şi constă într-o examinare scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare specialitate în parte.
(2) Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de
profesor cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.
(3) Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată, care
au promovat examenul de definitivare în învăţământ, li se poate asigura continuitatea pe postul
didactic/catedra ocupat(ă), prin hotărârea consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ
respectivă, în condiţiile legii.
(4) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ pot
participa la cel mult două alte sesiuni ale acestui examen, în condiţiile reluării de fiecare dată,
anterior susţinerii examenului, a stagiului de practică cu durata de un an şcolar.
(5) Stagiul de practică cu durata de un an şcolar şi examenul de definitivare în
învăţământ pot fi reluate, în condiţiile legii, într-un interval de timp care nu depăşeşte 5 ani de la
începerea primului stagiu de practică.
(6) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ, în
condiţiile prezentului articol, pot fi angajate în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar
numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor debutant.
Art. 224. – (1) Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea
profesională şi evoluţia în carieră.
(2) Evoluţia în carieră se realizează prin gradul didactic II şi gradul didactic I,
examene de certificare a diferitelor niveluri de competenţă.
(3) Probele de examen, tematica, bibliografia, precum şi procedura de organizare şi
desfăşurare a examenelor pentru obţinerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie
elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(4) Gradul didactic II se obţine de către personalul didactic de predare care are o
vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la obţinerea definitivării în învăţământ, prin promovarea
următoarelor probe:
a) o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente,
eşalonate pe parcursul celor 4 ani;
b) un test din metodica specialităţii, cu abordări interdisciplinare şi de creativitate,
elaborat pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, pentru fiecare specialitate în parte;
c) o probă orală de pedagogie, pe baza unei programe aprobate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, care cuprinde şi elemente de psihologie şi de
sociologie educaţională.
(5) Gradul didactic I se poate obţine de către personalul didactic de predare care are o
vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la acordarea gradului didactic II, prin promovarea
următoarelor probe:
85
a) un colocviu de admitere, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare specialitate în parte;
b) o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente,
eşalonate pe parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim;
c) elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice, sub îndrumarea unui conducător
ştiinţific stabilit de instituţia cu competenţe în domeniu;
d) susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice, în faţa comisiei instituite, conform
metodologiei Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(6) În caz de nepromovare, examenele pentru obţinerea gradelor didactice II,
respectiv I, pot fi repetate la un interval de cel puţin 2 ani şcolari.
(7) Personalului didactic încadrat în învăţământul preuniversitar, care îndeplineşte
condiţiile de formare iniţială şi care a obţinut titlul ştiinţific de doctor în domeniul specialităţii pe
care o predă sau în domeniul fundamental, i se acordă gradul didactic I, pe baza unei inspecţii
şcolare speciale.
(8) Personalul didactic care a obţinut definitivarea în învăţământ sau gradul didactic
II cu media 10 se poate prezenta, după caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu
un an mai devreme faţă de perioada prevăzută de prezenta lege.
(9) În cazul în care profesorii au dobândit două sau mai multe specialităţi,
definitivarea în învăţământ şi gradele didactice II şi I obţinute la una dintre acestea sunt
recunoscute pentru oricare dintre specialităţile dobândite prin studii.
(10) Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului.
Art. 225. – (1) Personalul didactic care a obţinut gradul didactic I, cu performanţe
deosebite în activitatea didactică şi managerială, poate dobândi titlul de profesor-emerit în
sistemul de învăţământ preuniversitar, acordat în baza unei metodologii elaborate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2) Persoana care dobândeşte titlul de profesor-emerit beneficiază de:
a) angajare pe perioadă nedeterminată la unitatea de învăţământ;
b) ocuparea unui post prin transfer consimţit de unităţile de învăţământ implicate;
c) calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice;
d) prioritate la ocuparea posturilor didactice în condiţii de medii egale;
e) acordarea unui premiu anual în bani din fondurile programelor naţionale iniţiate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
f) delegare de către inspectoratele şcolare pentru rezolvarea atribuţiilor acestora în
teritoriu.
Art. 226. – (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte
obiectivele şi coordonează formarea continuă a personalului didactic la nivel de sistem de
învăţământ preuniversitar, în conformitate cu strategiile şi politicile naţionale.
(2) Unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar, pe baza analizei de nevoi,
stabilesc obiectivele şi formarea continuă, inclusiv prin conversie profesională, pentru angajaţii
proprii.
(3) Acreditarea şi evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă şi a
programelor de formare oferite de aceştia, metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a
formării continue sunt realizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin
direcţiile de specialitate.
(4) Casele corpului didactic sunt centre de resurse şi asistenţă educaţională şi
managerială pentru cadrele didactice şi didactice-auxiliare şi se pot acredita ca furnizori de
formare continuă.
(5) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi
de control şi recalificarea profesională sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru
86
profesiunea didactică, standarde de calitate şi competenţe profesionale şi are următoarele
finalităţi generale:
a) actualizarea şi dezvoltarea competenţelor în domeniul de specializare
corespunzător funcţiei didactice ocupate, precum şi în domeniul psiho-pedagogic şi metodic;
b) dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, prin sistemul de
pregătire şi obţinere a gradelor didactice;
c) dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, de îndrumare şi de
control;
d) dobândirea de noi competenţe, prin programe de conversie pentru noi specializări
şi/sau ocuparea de noi funcţii didactice, altele decât cele ocupate în baza formării iniţiale;
e) dobândirea unor competenţe complementare prin care se extinde categoria de
activităţi ce pot fi prestate în activitatea curentă, cum ar fi predarea asistată de calculator,
predarea în limbi străine, consilierea educaţională şi orientarea în carieră, educaţia adulţilor şi
altele;
f) dezvoltarea şi extinderea competenţelor transversale privind interacţiunea şi
comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilităţi privind
organizarea, conducerea şi îmbunătăţirea performanţei strategice a grupurilor profesionale,
autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activităţi şi altele.
(6) Descrierea competenţelor menţionate, precum şi a modalităţilor de evaluare şi
certificare a acestora în cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizează prin
metodologia formării continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control,
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art. 227. – (1) Pentru personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi de control,
formarea continuă este un drept şi o obligaţie.
(2) Organizarea, desfăşurarea, evaluarea şi finanţarea activităţilor de formare
continuă se stabilesc prin metodologie aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului.
(3) Formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de
control se realizează în funcţie de evoluţiile din domeniul educaţiei şi formării profesionale,
inclusiv în ceea ce priveşte curriculumul naţional, precum şi în funcţie de interesele şi nevoile
personale de dezvoltare.
(4) Obţinerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite
de specializarea curentă, se consideră formare continuă.
(5) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competenţe
didactice pentru disciplinele din acelaşi domeniu fundamental cu domeniul licenţei, prin
programe de formare stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(6) Personalul didactic, precum şi personalul de conducere, de îndrumare şi de
control din învăţământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare
continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data
promovării examenului de definitivare în învăţământ, minimum 90 de credite profesionale
transferabile.
(7) Programele de conversie profesională intră în atribuţiile instituţiilor de învăţământ
superior şi se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice.
(8) Evaluarea şi validarea achiziţiilor dobândite de personalul didactic, de conducere,
de îndrumare şi de control prin diferite programe şi forme de organizare a formării continue se
realizează pe baza sistemului de acumulare, recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale
transferabile, elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobat prin
ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art. 228. – (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului înfiinţează
corpul naţional de experţi în management educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs,
87
a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul
managementului educaţional, cu minimum 60 de credite transferabile.
(2) Procedura şi criteriile de selecţie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin
al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3) Pot ocupa funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în unităţile de
învăţământ şi inspectoratele şcolare numai cadrele didactice membre ale corpului naţional de
experţi în management educaţional.
Secţiunea a 3-a
Funcţiile didactice şi didactice - auxiliare. Condiţii de ocupare
Art. 229. – Funcţiile didactice sunt:
a) în educaţia antepreşcolară: educator-puericultor – se normează câte un post pentru
fiecare grupă de copii; în instituţiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se
normează pe ture;
b) în învăţământul preşcolar: profesor pentru învăţământ preşcolar – se normează câte
un post pentru fiecare grupă de copii; în instituţiile cu program prelungit sau săptămânal,
personalul didactic se normează pe ture;
c) în învăţământul primar: profesor pentru învăţământ primar – se normează câte un
post pentru fiecare clasă de elevi;
d) în învăţământul gimnazial şi liceal: profesor;
e) în învăţământul preşcolar, respectiv primar alternativ pentru fiecare grupă sau
clasă se normează cadre didactice conform specificului fiecărei alternative educaţionale;
f) în învăţământul special şi în comisiile de expertiză complexă: profesor itinerant şi
de sprijin, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog şcolar, profesor-logoped, psiholog,
psihopedagog, logoped, profesor de psihodiagnoză şi kinetoterapeut – se normează câte un post
la fiecare grupă/clasă; profesor, profesor de educaţie specială;
g) în centrele şi cabinetele de asistenţă psiho-pedagogică: profesor-psiho-pedagog,
profesor-psiholog, profesor-sociolog, profesor-logoped, consilier şcolar;
h) în centrele logopedice interşcolare şi în cabinetele şcolare: profesor-logoped, cu
calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;
i) în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat, formator, mentor
de dezvoltare profesională;
j) în cluburile sportive şcolare: profesor, antrenor, profesor-antrenor;
k) pentru realizarea de activităţi extraşcolare: profesor;
l) în unităţile de învăţământ, pentru asigurarea formării iniţiale şi a inserţiei
profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor;
m) în centrele de documentare şi informare - profesor documentarist;
n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la altă şcoală, personalul
didactic pensionat plătit în regim de plată cu ora sau specialişti consacraţi în domeniul de
specialitate al curriculei şcolare. Personalul didactic asociat este luat în considerare la
îndeplinirea standardelor privind autorizarea sau acreditarea unităţii şcolare.
Art. 230. – (1) Pentru ocuparea funcţiilor didactice este necesară efectuarea unui
stagiu practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică
corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor şi trebuie îndeplinite cumulativ
următoarele condiţii minime de studii:
a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă în profilul postului;
b) absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani.
(2) În vederea efectuării stagiilor de practică pentru ocuparea unei funcţii didactice la
nivelul inspectoratelor şcolare judeţene se constituie corpul profesorilor mentori.
88
(3) Cadrele didactice care ocupă funcţii de educatori/educatoare,
institutori/institutoare, învăţători/învăţătoare, maistru-instructor, antrenor în baza finalizării
studiilor medii pedagogice/postliceale sau a colegiilor universitare de institutori, au obligaţia ca,
în termen de cel mult 15 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să finalizeze studiile
universitare în profilul postului.
(4) Absolvenţilor liceelor pedagogice, ai şcolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor
universitare de institutori sau a altor şcoli echivalente încadraţi în învăţământul preşcolar şi
primar, care până la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit ciclul de licenţă, li se
consideră îndeplinită condiţia pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor pentru
învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru învăţământul primar.
(5) Pentru funcţia de profesor mentor şi profesor formator este necesară pe lângă
îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin.(1) absolvirea unui curs specific de formare acreditat de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau titlul de profesor-emerit.
(6) Pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul special trebuie îndeplinite în
mod corespunzător condiţiile prevăzute la alin. (1), iar pentru alte specializări decât cele
psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de pregătire teoretică şi practică în educaţie
specială, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului.
(7) Pentru ocuparea funcţiei de antrenor în cluburile sportive şcolare, în palatele şi în
cluburile copiilor, se cere absolvirea cu diplomă a unui liceu şi a unei şcoli de antrenori ori a
unei instituţii de învăţământ postliceal sau superior de profil, cu specializarea în ramura de sport
respectivă.
Art. 231. – Personalul didactic auxiliar este format din:
a) bibliotecar, documentarist, redactor;
b) informatician;
c) laborant;
d) tehnician;
e) pedagog şcolar;
f) instructor de educaţie extraşcolară;
g) asistent social;
h) corepetitor;
i) mediator şcolar;
j) secretar;
k) administrator financiar (contabil);
l) instructor-animator.
Art. 232. – Pentru ocuparea funcţiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite
următoarele condiţii de studii:
a) pentru funcţia de bibliotecar, de documentarist şi de redactor – absolvirea, cu
examen de diplomă, a unei instituţii de învăţământ, secţia de biblioteconomie, sau a altor
instituţii de învăţământ ai căror absolvenţi au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil
din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa funcţia de bibliotecar, de documentarist sau de
redactor şi absolvenţi ai învăţământului postliceal sau liceal cu diplomă în domeniu/absolvirea
cu examen de diplomă a unei instituţii de învăţământ, secţia de biblioteconomie, sau a altor
instituţii de învăţământ ai căror absolvenţi au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil
din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa funcţia de bibliotecar, de documentarist sau de
redactor şi alţi absolvenţi ai învăţământului superior, postliceal sau liceal cu diplomă, pe
perioadă determinată, dacă au urmat un curs de iniţiere în domeniu;
b) pentru funcţia de informatician – absolvirea, cu diplomă, a unei instituţii de
învăţământ superior sau a unei unităţi de învăţământ preuniversitar, de profil;
89
c) pentru funcţia de laborant – absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituţii de
învăţământ superior, a unei şcoli postliceale sau a liceului, în domeniu;
d) tehnician – absolvirea unei şcoli postliceale sau a liceului, în domeniu/absolvirea
cu examen de diplomă, în profilul postului, a unei şcoli postliceale sau a liceului, urmată de un
curs de iniţiere în domeniu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului;
e) pentru funcţia de pedagog şcolar – absolvirea liceului cu examen de bacalaureat;
f) pentru funcţia de instructor de educaţie extraşcolară – absolvirea cu diplomă a unei
instituţii de învăţământ superior, a unei şcoli postliceale în specialitate sau a unui liceu
pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui liceu şi absolvirea cursurilor speciale pentru
obţinerea certificatului de calificare profesională pentru această funcţie;
g) pentru funcţia de asistent social – absolvirea unei instituţii de învăţământ superior
de profil, de lungă sau de scurtă durată, cu examen de licenţă sau de absolvire, sau a unei şcoli
sanitare postliceale ori a unei şcoli postliceale de educatori puericultori;
h) pentru funcţia de corepetitor – absolvirea unei instituţii de învăţământ superior de
profil, de lungă sau de scurtă durată, ori a unui liceu de specialitate;
i) pentru funcţia de mediator şcolar – absolvirea cu diplomă de licenţă cu
specializarea asistenţă socială sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic,
specializarea mediator şcolar, ori absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui alt profil liceal,
urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscut de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
j) pentru funcţia de secretar – absolvirea unei instituţii de învăţământ superior,
respectiv a unui liceu, cu diplomă de bacalaureat sau absolvirea învăţământului postliceal cu
specialitatea tehnician în activităţi de secretariat;
k) pentru funcţia de administrator financiar – îndeplinirea condiţiilor prevăzute de
legislaţia în vigoare pentru funcţia de contabil, contabil-şef.
Art. 233. – (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare
cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, este autorizat ca, în funcţie de dinamica
învăţământului, să stabilească şi să reglementeze noi funcţii didactice, respectiv
didactic-auxiliare.
(2) Norma didactică pentru noile funcţii prevăzute la alin. (1) se reglementează de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 234. – (1) Personalul didactic titular în sistemul de învăţământ preuniversitar, la
data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează dreptul dobândit la concursul naţional unic
de titularizare.
(2) În condiţiile intrării în restrângere de activitate, cadrele didactice titulare în
sistemul de învăţământ preuniversitar beneficiază de soluţionarea restrângerii de activitate prin:
a) transferul consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar;
b) repartizarea pe posturi/catedre vacante, coordonată de inspectoratul şcolar
judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, conform metodologiei elaborate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, până la data de 15 noiembrie a
fiecărui an.
(3) Prin restrângere de activitate se înţelege:
a) situaţia în care postul/norma didactică nu se încadrează în sistemul de normare
privind efectivele de preşcolari şi elevi prevăzute de lege;
b) situaţia în care se constată diminuarea numărului de ore, sub nivelul unei jumătăţi
de normă fără posibilitate de completare în aceeaşi unitate sau într-o unitate de învăţământ
apropiată.
90
Art. 235. – Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul
naţional unic de titularizare în ultimii 3 ani, anteriori intrării în vigoare a prezentei legi, care au
obţinut cel puţin nota 7 şi au ocupat un post/catedră devin titulari ai şcolii respective dacă:
a) se certifică viabilitatea postului/catedrei;
b) consiliul de administraţie al şcolii respective este de acord.
Secţiunea a 4-a
Forme de angajare a personalului didactic
Art. 236. – (1) În unităţile de învăţământ sau în consorţiile şcolare poate fi angajat
personal didactic cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă
determinată de cel mult un an şcolar, cu posibilitatea prelungirii contractului, respectiv în plata
cu ora, în condiţiile legii.
(2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unităţii de învăţământ sau al
consorţiilor şcolare se face pe baza normativelor în vigoare privind formaţiunile de studiu.
(3) În învăţământul preuniversitar public şi privat, posturile didactice se ocupă prin
concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică conform unei
metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice, organizarea concursurilor pe
post şi angajarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul
de administraţie al unităţii de învăţământ, la propunerea directorului, conform unei metodologii
elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(5) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte posturile
didactice/catedrele disponibile pentru angajare, statutul acestora: vacante, rezervate, precum şi
condiţiile şi modalităţile de ocupare a acestora.
(6) Inspectoratul şcolar analizează, corectează în colaborare cu unităţile de
învăţământ şi avizează oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate.
(7) Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afişare la inspectoratele
şcolare şi la unităţile de învăţământ respective şi pe site-ul acestor instituţii cu cel puţin 30 de
zile înaintea declanşării procedurilor de selecţie şi angajare pe aceste posturi didactice/catedre.
(8) Concursul prevăzut la alin.(3) constă în:
a) probă practică sau inspecţie specială la clasă şi probă scrisă din didactica
specialităţii la angajarea personalului didactic cu contract individual de muncă;
b) prezentarea unui curriculum vitae şi interviu la angajarea prin plata cu ora a
personalului didactic asociat şi a personalului didactic pensionat.
(9) Unităţile de învăţământ, individual, în consorţii şcolare sau în asocieri temporare
la nivel local sau judeţean, organizează concursul pentru ocuparea posturilor şi catedrelor,
conform statutului acestor posturi didactice şi catedre, stabilit în condiţiile alin.(1).
(10) Comisiile de concurs se aprobă de consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ. Din comisia de concurs compusă din cadre didactice, face parte, în mod obligatoriu
şi un reprezentant al inspectoratului şcolar judeţean. În situaţia în care concursul se organizează
în consorţii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local sau judeţean, comisiile sunt validate
de consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ.
(11) În învăţământul preuniversitar, validarea concursurilor pentru ocuparea
posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ
care organizează concursul.
(12) În învăţământul particular, validarea concursurilor şi angajarea pe post se fac de
către conducerea unităţii de învăţământ particular şi se comunică, în scris, inspectoratului şcolar.
(13) Candidaţii care au dobândit definitivarea în învăţământ, profesori cu drept de
practică, şi au ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ, un post didactic vacant sunt titulari pe postul ocupat.
91
Directorul unităţii de învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe perioadă
nedeterminată.
(14) Pentru candidaţii care nu au dobândit definitivarea în învăţământ, profesori
debutanţi, şi au ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ un post didactic vacant, directorul unităţii de învăţământ
încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar. În situaţia în care,
aceşti candidaţi promovează examenul pentru definitivarea în învăţământ, consiliul de
administraţie poate hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă
determinată în perioadă nedeterminată.
(15) Pentru candidaţii care au ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei,
de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, un post didactic rezervat, directorul
unităţii de învăţământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an
şcolar, respectiv până la revenirea titularului pe post. Consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ poate decide prelungirea contractului individual de muncă şi în anul şcolar următor,
în situaţia în care postul rămâne rezervat.
(16) Directorii unităţilor de învăţământ comunică în scris inspectoratului şcolar
situaţia angajării pe posturi didactice a candidaţilor validaţi după concurs, a candidaţilor
participanţi la concurs şi nerepartizaţi, precum şi situaţia posturilor didactice şi a orelor rămase
neocupate după concursul organizat la nivelul unităţii sau al consorţiilor şcolare.
(17) Inspectoratul şcolar centralizează la nivel judeţean posturile didactice şi orele
rămase neocupate, care vor fi repartizate în ordine:
a) cadrelor didactice titulare într-o unitate de învăţământ pentru completarea normei
didactice;
b) profesorilor debutanţi aflaţi în stagiul practic;
c) candidaţilor rămaşi nerepartizaţi după concursul organizat la nivelul unităţii sau al
consorţiilor şcolare.
(18) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a
învăţământului participă cu statut de observatori la toate etapele de organizare şi desfăşurare a
concursurilor organizate la nivelul unităţii sau al consorţiilor şcolare.
(19) Posturile didactice rămase neocupate prin concurs sau eliberate în timpul anului
şcolar se ocupă prin plata cu ora până la sfârşitul anului şcolar sau până la revenirea pe post a
cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei.
(20) Eliberarea din funcţie a personalului didactic în unităţile de învăţământ cu
personalitate juridică se face de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de
administraţie, iar la unităţile de învăţământ private de către persoana juridică fondatoare.
Art. 237. – (1) Cadrele didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată,
alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc funcţii de specialitate specifice în
aparatul Parlamentului, al Preşedinţiei, al Guvernului şi în Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au
drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste
funcţii.
(2) Prevederile alin.(1) se aplică şi cadrelor didactice titulare, cu contract pe perioadă
nedeterminată, care îndeplinesc funcţia de prefect, subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al
consiliului judeţean, primar, viceprimar, precum şi cadrelor didactice trecute în funcţii de
conducere, de îndrumare şi de control în sistemul de învăţământ, de cultură, de tineret şi sport.
De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului
didactic, precum şi cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în funcţii de
specialitate specifice la comisiile şi agenţiile din subordinea Preşedinţiei, a Parlamentului, a
Guvernului sau a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
92
(3) Liderii sindicatelor reprezentative din învăţământ au dreptul de rezervare a
postului, conform prevederilor legale în vigoare şi contractului colectiv de muncă la nivel de
ramură.
(4) De prevederile alin.(1) beneficiază şi personalul didactic titular cu contract pe
perioadă nedeterminată trimis în străinătate cu misiuni de stat, cel care lucrează în organisme
internaţionale, precum şi însoţitorii acestora, dacă sunt cadre didactice.
(5) Personalului didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată solicitat în
străinătate pentru predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca
urmare a unor acorduri, convenţii guvernamentale, interuniversitare sau interinstituţionale, i se
rezervă postul didactic.
(6) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activităţii didactice, cu rezervarea
postului, pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul
copiilor cu handicap, conform prevederilor legale în vigoare. De acest drept poate beneficia
numai unul dintre părinţi sau susţinătorii legali.
(7) Perioada de rezervare a postului didactic, în condiţiile alin. (1)-(6), se consideră
vechime în învăţământ.
(8) Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată poate beneficia
de concediu fără plată pe timp de un an şcolar, o data la 10 ani, cu aprobarea unităţii de
învăţământ sau, după caz, a inspectoratului şcolar, cu rezervarea postului pe perioada respectivă.
Secţiunea a 5-a
Funcţiile de conducere, de îndrumare şi de control
Art. 238. – (1) Funcţiile de conducere din unităţile de învăţământ sunt: director şi
director adjunct.
(2) Funcţiile de conducere din inspectoratele şcolare sunt: inspector şcolar general şi
inspector şcolar general adjunct.
(3) Funcţiile de conducere din unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar se
stabilesc potrivit specificului acestora, prin reglementări ale Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
(4) Funcţiile de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar sunt:
a) la inspectoratele şcolare: inspector şcolar;
b) la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului: inspector general,
inspector principal de specialitate şi alte funcţii stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art. 239. – (1) Funcţia de director şi de director adjunct se ocupă prin concurs public
de către cadre didactice titulare membre ale corpului naţional de experţi în management
educaţional.
(2) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director sau de director adjunct se
organizează de unitatea de învăţământ, prin consiliul de administraţie.
(3) În urma promovării concursului, directorul încheie contract de performanţă cu
primarul/primarul de sector al unităţii administrativ-teritoriale, respectiv preşedintele consiliului
judeţean pe raza căreia se află unitatea de învăţământ.
(4) Directorul şi directorul adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar nu pot
avea funcţii de conducere în cadrul unui partid politic pe perioada exercitării mandatului.
Art. 240. – (1) Consiliul de administraţie stabileşte componenţa comisiei de concurs
pentru ocuparea postului de director, respectiv director adjunct al unităţii de învăţământ
preuniversitar. Din comisie fac parte, obligatoriu, cadre didactice, un reprezentant al
inspectoratului şcolar, precum şi un reprezentant al consiliului local, respectiv judeţean, în
funcţie de unităţile aflate în subordine.
93
(2) Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei
de director şi de director adjunct se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului.
(3) Consiliul de administraţie validează rezultatele concursului de ocupare a funcţiilor
de director, respectiv director adjunct şi emite decizia de numire în funcţia de director, respectiv
de director adjunct.
(4) Metodologia-cadru a contractului de performanţă este stabilită prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Dacă în termen de 30 de zile consiliul
local/consiliul judeţean nu se pronunţă asupra contractului de performanţă, acesta se consideră
aprobat tacit.
(5) Directorul unităţii de învăţământ public poate fi eliberat din funcţie:
a) prin hotărârea consiliului de administraţie, cu votul a 2/3 dintre membri;
b) prin hotărârea consiliului local, respectiv judeţean în cazul liceelor şi al unităţilor
de învăţământ special, doar dacă se constată neîndeplinirea contractului de performanţă încheiat
cu aceste consilii. În ambele situaţii realizarea unui audit din partea inspectoratului şcolar
judeţean este obligatorie.
(6) Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional poate fi eliberat din
funcţie, la propunerea consiliului de administraţie, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia
persoanei juridice fondatoare.
(7) În condiţiile vacantării funcţiei de director, până la organizarea unui nou concurs,
conducerea interimară este preluată, prin hotărârea consiliului de administraţie, de către
directorul adjunct sau un cadru didactic membru în consiliul de administraţie, care devine
automat şi ordonator de credite.
Art. 241. – (1) Inspectorii şcolari generali, generali adjuncţi şi directorii caselor
corpului didactic sunt numiţi de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, pe baza
unui concurs public, reglementat prin metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
(2) Inspectorii şcolari generali, generali adjuncţi şi directorii caselor corpului didactic
încheie contract de management cu ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părţilor, în urma evaluării
performanţelor manageriale.
(3) Directorii unităţilor destinate activităţilor extraşcolare sunt numiţi de către
inspectorul şcolar general sau de către ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,
conform subordonării acestora, în urma unui concurs public, pe baza unei metodologii elaborate
de ministerul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Directorul încheie contract de
management cu inspectorul şcolar general sau cu ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, conform subordonării acestora. Contractul de management poate fi prelungit, cu
acordul părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale.
Art. 242. – (1) Funcţiile de conducere din inspectoratele şcolare şi de director la casa
corpului didactic se ocupă, prin concurs, de către cadre didactice titulare, cu diplomă de licenţă,
membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional, care îndeplinesc criteriile
de competenţă profesională, managerială şi de prestigiu moral evaluate prin:
a) curriculum vitae;
b) calităţi dovedite în activitatea didactică şi în funcţii de conducere, de îndrumare şi
de control, anterioare, în sistemul naţional de învăţământ;
c) titlul de doctor sau gradul didactic I;
d) calificativul „foarte bine” obţinut în ultimii 5 ani;
e) interviu în faţa unei comisii de concurs, privind managementul educaţional şi
deontologia profesională.
94
(2) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar
general adjunct şi director la casa corpului didactic se desfăşoară la sediul Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(3) Comisia ministerială pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, de
inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic, numită prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului este alcătuită din 5 membri, dintre care:
a) pentru funcţia de inspector şcolar general:
(i) secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, în calitate de preşedinte;
(ii) 3 inspectori şcolari generali din teritoriu;
(iii) un director din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu
competenţe în domeniu;
b) pentru funcţia de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului
didactic:
(i) secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, în calitate de preşedinte;
(ii) 2 inspectori şcolari generali din teritoriu;
(iii) inspectorul şcolar general al inspectoratului şcolar pentru care se organizează
concursul;
(iv) un director din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu
competenţe în domeniu.
(4) În comisiile de concurs participă, cu statut de observator, reprezentanţii
organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului.
(5) Eventualele contestaţii la hotărârile comisiei prevăzute la alin.(3) se adresează
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, în termen de 5 zile de la comunicarea
rezultatelor concursului. Hotărârea acestuia poate fi atacată la instanţa de judecată competentă.
Art. 243. – (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, respectiv
inspectoratele şcolare vacantează, în condiţiile legii, posturile corespunzătoare funcţiilor de
îndrumare şi de control cuprinse în organigramele proprii şi asigură publicarea acestora în presa
centrală/locală şi la sediul propriu, cu cel puţin 30 de zile înainte de organizarea concursului.
(2) Funcţiile de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare se ocupă prin
concurs de cadre didactice din cadrul corpului naţional de experţi.
(3) Funcţiile de îndrumare şi de control din Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului se ocupă prin concurs.
(4) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de îndrumare şi de control constă în:
a) curriculum vitae, analiza şi evaluarea acestuia;
b) inspecţie specială la clasă;
c) probă practică, constând din asistenţă la ore, analiză de lecţii şi întocmirea
procesului-verbal de inspecţie;
d) interviu în faţa unei comisii de concurs, privind managementul educaţional şi
deontologia profesională;
e) probă scrisă în profilul postului pentru care candidează.
(5) Comisia pentru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare şi de control din
inspectoratul şcolar este formată din: inspectorul şcolar general - în calitate de preşedinte; un
reprezentant al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; un profesor sau
conferenţiar universitar din profilul postului pentru care candidează.
(6) Comisia pentru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare şi de control din
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este formată din: secretarul de stat al
departamentului în care se află postul scos la concurs - în calitate de preşedinte; directorul
general din departamentul respectiv; un profesor sau un conferenţiar universitar din profilul
postului, stabilit de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(7) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a
învăţământului au drept de acces la documentele comisiilor de concurs.
95
(8) Numirea personalului didactic admis la concurs, în funcţiile de îndrumare şi de
control din inspectoratele şcolare se face de către inspectorul şcolar general, cu avizul
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, iar în funcţiile de îndrumare şi
control din cadrul ministerului, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului.
(9) Inspectorii şcolari încheie contract de management cu inspectorul şcolar general.
Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părţilor, în urma evaluării
performanţelor manageriale.
Secţiunea a 6-a
Norma didactică
Art. 244. – (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un
interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, şi cuprinde:
a) activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene
de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învăţământ;
b) activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică;
c) activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: mentorat, şcoală
după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii;
(2) Activităţile concrete prevăzute la alin. (l), care corespund profilului, specializării
şi aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fişa individuală
a postului. Aceasta se aprobă în consiliul de administraţie, se revizuieşte anual şi constituie
anexă la contractul individual de muncă.
(3) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de
evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător
activităţilor prevăzute la alin.(l) lit. a) şi se stabileşte după cum urmează:
a) un post de profesor pentru învăţământul preşcolar pentru fiecare grupă cu
program normal, constituită în educaţia timpurie;
b) un post de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din
învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui
clase separate;
c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul secundar şi terţiar
non-universitar, pentru profesorii din unităţile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de
artă şi sportiv, precum şi din unităţile cu activităţi extraşcolare şi din centrele sau cabinetele de
asistenţă psihopedagogică;
d) 14 ore pe săptămână pentru profesorii mentori;
e) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică;
f) pentru personalul didactic din învăţământul special, norma didactică se stabileşte
astfel: profesori la predare - 16 ore pe săptămână; profesor-educator şi profesor pentru instruire
practică - 20 de ore pe săptămână;
g) un post pentru personalul didactic din învăţământul special integrat, pentru cel din
centrele logopedice interşcolare, pentru personalul didactic itinerant, pentru profesori care
efectuează terapiile specifice, profesori pentru cultura fizică medicală, kinetoterapie, educaţia
psihomotrică şi altele, în funcţie de tipul şi gradul de deficienţă, conform metodologiei elaborate
de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
h) un post de profesor documentarist în centrele de documentare şi informare.
Art. 245. – (1) Norma didactică în învăţământul preuniversitar cuprinde ore
prevăzute în planurile-cadru de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau
specializărilor înscrise pe diploma de licenţă sau pe certificatul de absolvire a unui modul de
minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei
discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă.
96
(2) Prin excepţie, în norma didactică prevăzută la alin. (1), se pot include şi ore de la
disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, cu menţinerea drepturilor salariale.
(3) În situaţia în care norma didactică nu se poate constitui conform alin. (1) şi (2),
aceasta se poate completa cu activităţi prevăzute la art. 244 alin. (1) lit. c).
(4) Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile
prezentei legi, de profesorii pentru învăţământul primar de la grupa sau clasa respectivă, în
cadrul activităţilor postului, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin
certificatul de competenţă. Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate şi de
profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu
ora, în cazul în care profesorii pentru învăţământul primar de la grupa sau clasa respectivă nu fac
dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă.
(5) Profesorii pentru învăţământul primar de la clasele cu predare în limbile
minorităţilor naţionale sunt remuneraţi prin plata cu ora pentru orele care depăşesc numărul de
ore prevăzut în planurile de învăţământ de la clasele cu predare în limba română.
(6) În învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile de
învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate.
(7) În palatele şi în cluburile copiilor, norma didactică cuprinde activităţile prevăzute
în planurile de educaţie corespunzătoare profilurilor cercurilor şi atelierelor, aprobate prin
regulament de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în limitele normelor
stabilite la art. 244 alin. (3).
(8) Prin excepţie, dacă norma didactică a profesorilor din învăţământul gimnazial nu
se poate constitui conform prevederilor alin. (1) şi art. 244 alin. (3), aceasta poate fi constituită
din 2/3 din ore de la specializarea sau specializările de bază şi completată cu 1/3 din ore de la
disciplinele stabilite la alin. (2) sau prin adăugarea de ore conform prevederilor art. 244 alin. (1)
lit. c). În învăţământul gimnazial din mediu rural norma didactică se poate constitui din 1/2 din
ore de la specialitatea sau specialităţile de bază şi completată cu 1/2 din ore de la disciplinele
stabilite la alin. (2) sau prin adăugare de ore conform prevederilor art. 244 alin. (1) lit. c).
(9) Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control poate fi degrevat
parţial de norma didactică de predare, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(10) Timpul săptămânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu
cel stabilit pentru personalul cu funcţii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii.
Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fişa individuală a postului.
Secţiunea a 7-a
Distincţii
Art. 246. – (1) Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de
gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile
didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar şi reprezintă 25% din salariul de bază.
Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.
(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează metodologia
şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit, cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative la
nivel de ramură de învăţământ.
Art. 247. – (1) Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică,
educativă şi ştiinţifică poate primi decoraţii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii.
(2) Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învăţământul
preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer, Medalia Membru
de onoare al corpului didactic. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate
deosebită în învăţământ.
97
(3) În afara distincţiilor prevăzute la alin. (2), ministrul educaţiei cercetării,
tineretului şi sportului este autorizat să acorde personalului didactic din învăţământul
preuniversitar următoarele distincţii:
a) adresă de mulţumire publică;
b) diplomă Gheorghe Lazăr, clasele I, a II-a şi a III-a;
c) diplomă de excelenţă, care se acordă cadrelor didactice pensionate sau
pensionabile, cu activitate deosebită în învăţământ.
(4) Diploma Gheorghe Lazăr clasele I, a II-a şi a III-a este însoţită de un premiu de
20%, 15% şi, respectiv 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate.
Diploma de excelenţă este însoţită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite în
ultimele 12 luni de activitate.
(5) Distincţiile şi premiile prevăzute la alin. (3) se acordă în baza unui regulament
aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, în limita unui
procent de 1% din numărul total al posturilor didactice din fiecare judeţ/sectoarele municipiului
Bucureşti.
(6) Fondurile pentru acordarea distincţiilor prevăzute la alin. (3) sunt asigurate de
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Secţiunea a 8-a
Drepturi şi obligaţii
Art. 248. – Personalul din învăţământul preuniversitar are drepturi şi obligaţii care
decurg din legislaţia în vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice şi din prevederile
contractului individual de muncă.
Art. 249. – (1) Cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată, în perioada
vacanţelor şcolare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducerea
unităţii de învăţământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi
remunerate pentru munca depusă.
(2) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se
stabilesc de consiliul de administraţie, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză,
dar cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfăşurarea examenelor naţionale.
(3) Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în
vacanţele anului şcolar următor.
Art. 250. – (1) Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în
interesul învăţământului pe bază de contract de cercetare sau de editare, au dreptul Ia 6 luni de
concediu plătit, o singură dată, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ.
(2) Personalul didactic aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate fi încadrat în
activităţi didactice retribuite în regim de plată cu ora.
(3) În situaţia desfiinţării unei unităţi de învăţământ, salariaţii disponibilizaţi primesc
salarii compensatorii, conform legii.
Art. 251. – Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele
şcolare si casele corpului didactic beneficiază de concediu de odihna, conform Codului muncii.
Art. 252. – Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi
elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului împreună cu reprezentanţii
organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului.
Art. 253. – Dreptul la iniţiativă profesională constă în:
98
a) conceperea activităţii profesionale şi realizarea obiectivelor educaţionale ale
disciplinelor de învăţământ, prin metodologii care respectă principiile psihopedagogice;
b) utilizarea bazei materiale şi a resurselor învăţământului, în scopul realizării
obligaţiilor profesionale;
c) punerea în practică a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de
învăţământ.
Secţiunea a 9-a
Dreptul la securitate al personalului didactic
Art. 254. – (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării activităţii
didactice de nicio autoritate şcolară sau publică.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), nu se consideră perturbare a cadrelor
didactice în timpul desfăşurării activităţii didactice intervenţia autorităţilor şcolare şi/sau publice
în situaţiile în care sănătatea fizică sau psihică a elevilor sau a personalului este pusă în pericol
în orice mod, conform constatării personalului de conducere, respectiv în timpul exerciţiilor de
alarmare pentru situaţii de urgenţă.
(3) Înregistrarea prin orice procedee a activităţii didactice poate fi făcută numai cu
acordul celui care o conduce.
(4) Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activităţii didactice de către elevi
sau de către alte persoane este permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv.
(5) Înregistrarea prin orice procedee a activităţilor desfăşurate în spaţiile şcolare este
permisă numai cu acordul personalului de conducere, cu excepţia celor de la alin.(3).
Secţiunea a 10-a
Dreptul de participare la viaţa socială
Art. 255. – (1) Personalul didactic are dreptul să participe la viaţa socială şi publică,
în beneficiul propriu, în interesul învăţământului.
(2) Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale,
profesionale şi culturale, naţionale şi internaţionale legal constituite, în conformitate cu
prevederile legii.
(3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spaţiul şcolar şi
poate întreprinde acţiuni în nume propriu în afara acestui spaţiu, dacă acestea nu afectează
prestigiul învăţământului şi demnitatea profesiei de educator, respectiv prevederile prezentei
legi.
Art. 256. – (1) Personalul didactic beneficiază, în limita fondurilor alocate prin
buget, din fonduri extrabugetare sau sponsorizări, de acoperirea integrală sau parţială a
cheltuielilor de deplasare şi de participare la manifestări ştiinţifice organizate în străinătate, cu
aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) înaintează unităţii de învăţământ propuneri de
valorificare a rezultatelor acţiunii pentru care a primit aprobarea de deplasare.
Art. 257. – (1) Cadrele didactice au obligaţia morală să-şi acorde respect reciproc şi
sprijin în îndeplinirea obligaţiilor profesionale.
(2) Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi
personalul didactic auxiliar au obligaţia de a respecta atribuţiile prevăzute în fişa postului.
(3) Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi
personalul didactic auxiliar au obligaţia de a participa la activităţi de formare continuă, în
condiţiile legii.
99
Art. 258. – Personalului didactic din unităţile de învăţământ conexe, care nu dispune
de locuinţă în localitatea unde are postul, i se decontează cheltuielile de transport, conform legii.
Art. 259. – Copiii personalului didactic aflat în activitate sunt scutiţi de plata taxelor
de înscriere la concursurile de admitere în învăţământul superior şi beneficiază de gratuitate la
cazare în cămine şi internate.
Art. 260. – Personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ beneficiază de o
compensaţie de la bugetul asigurărilor sociale de 50% din valoarea cazării, mesei şi a
tratamentului în bazele de odihnă şi tratament.
Art. 261. – Personalul didactic titular, care din proprie iniţiativă solicită să se
specializeze/să continue studiile are dreptul la concediu fără plată. Durata totală a acestora nu
poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situaţii sunt de competenţa
unităţii şcolare prin consiliul de administraţie, dacă se face dovada activităţii respective.
Secţiunea a 11-a
Răspunderea disciplinară şi patrimonială
Art. 262. – (1) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de
conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar răspund disciplinar pentru
încălcarea cu vinovăţie a îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă,
precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi
prestigiului unităţii/instituţiei conform legii.
(2) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la alin. (1), în
raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) observaţie scrisă;
b) avertisment;
c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de
conducere, de îndrumare şi de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs
pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a
unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control;
e) destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ;
f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(3) Orice persoană poate sesiza unitatea de învăţământ/instituţia de învăţământ cu
privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. Sesizarea se face în scris şi
se înregistrează la registratura unităţii/instituţiei de învăţământ.
(4) Pentru cercetarea abaterilor prezumate, săvârşite de personalul didactic,
personalul de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar, al personalului de îndrumare
şi de control din cadrul inspectoratelor şcolare şi al personalului de îndrumare şi de control din
cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, comisiile de cercetare
disciplinară se constituie după cum urmează:
a) pentru personalul didactic, comisii formate din 3-5 membri dintre care unul
reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau un reprezentant
al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
b) pentru personalul de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar, comisii
formate din 3-5 membri dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte
persoana aflată în discuţie sau un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel
puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. Din comisie face parte şi un inspector din cadrul
inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
100
c) pentru personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, comisii formate din 3-5 membri dintre care unul reprezintă
organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau un reprezentant al
salariaţilor iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
d) pentru personalul de conducere al inspectoratelor şcolare judeţene/ale municipiului
Bucureşti, comisii formate din 3-5 membri dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din
care face parte persoana aflată în discuţie sau un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia
didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea.
(4) Comisiile de cercetare disciplinară sunt numite de:
a) consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar pentru personalul
didactic şi personalul de conducere al acesteia;
b) ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului pentru funcţiile de îndrumare
şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi a
personalului de conducere din inspectoratele şcolare judeţene/ale municipiului Bucureşti.
(5) În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora,
împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte
date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul
celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore
înainte, precum şi de a da declaraţii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică
finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi
să-şi producă probe în apărare.
(6) Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile
de la data constatării acesteia, consemnată în condica de inspecţii sau la registratura generală a
unităţii de învăţământ preuniversitar/instituţiei. Persoanei nevinovate i se comunică în scris
inexistenţa faptelor pentru care a fost cercetată.
(7) Persoanele sancţionate încadrate în unităţile de învăţământ au dreptul de a
contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe
lângă inspectoratul şcolar. Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele
şcolare şi din Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, care a fost sancţionat,
are dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la colegiul
central de disciplină al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(8) Normele privind componenţa, organizarea şi funcţionarea, precum şi atribuţiile
colegiului de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar, ale colegiului central de disciplină al
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se stabilesc prin regulament aprobat
prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(9) Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este
garantat.
Art. 263. – (1) Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar,
propunerea de sancţionare se face de către director sau de cel puţin 1/3 din numărul total al
membrilor consiliului de administraţie. Sancţiunile aprobate de consiliul de administraţie sunt
puse în aplicare şi comunicate prin decizia directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.
(2) Pentru personalul de conducere al unităţii de învăţământ preuniversitar,
propunerea de sancţionare se face de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ
preuniversitar şi se comunică prin decizie a inspectorului şcolar general.
(3) Pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare şi casele corpului
didactic, propunerea de sancţionare se face de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului şi se comunică prin ordin.
(4) Pentru personalul de îndrumare şi control din Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, propunerea de sancţionare se face, după caz, de ministrul educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului, respectiv de secretarul de stat sau de şeful ierarhic al persoanei
în cauză şi se comunică prin ordin.
101
Art. 264. – Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, de
autoritatea care a numit această comisie şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după
caz, de către directorul unităţii de învăţământ, inspectorul şcolar general sau ministrul educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului.
Art. 265. – Răspunderea patrimonială a personalului didactic, a personalului didactic
auxiliar, precum şi a celui de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul
preuniversitar se stabileşte potrivit legislaţiei muncii. Decizia de imputare, precum şi celelalte
acte pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se fac de conducerea unităţii sau a instituţiei
al cărei salariat este cel în cauză, în afară de cazurile când, prin lege, se dispune altfel.
Secţiunea a 12-a
Pensionarea
Art. 266. – (1) Personalul didactic beneficiază de pensie pentru munca depusă şi
limită de vârstă, de pensie pentru pierderea capacităţii de muncă, de pensie suplimentară şi de
alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Personalul didactic se pensionează la
împlinirea vârstei legale de pensionare.
(2) Personalul didactic care are îndeplinite criteriile de vechime poate beneficia, la
cerere, de pensionare anticipată cu până la 3 ani faţă de vârsta legală de pensionare.
(3) Personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi de control din
învăţământul public se pensionează la data împlinirii vârstei legale de pensionare. După data
împlinirii vârstei legale de pensionare, se interzice îndeplinirea oricărei funcţii de conducere, de
îndrumare sau de control.
(4) Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic, de conducere, de
îndrumare şi de control se poate face şi în timpul anului şcolar, cu aprobarea consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ, respectiv al inspectoratului şcolar.
(5) Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activităţi didactice, salarizate prin
plata cu ora, după împlinirea vârstei standard de pensionare.
(6) Personalul didactic pensionat din învăţământ beneficiază de asistenţă medicală şi
de acces la casele de odihnă şi la bazele de tratament ale cadrelor didactice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu