Tribunale secrete ale Bisericii

“Să faci ce zice popa, nu ce face popa”, suntem îndemnați, adeseori, chiar de înșiși slujitorii Domnului.
 Preoții slujesc biserica lui Dumnezeu pe pământ și, poate, de aceea, conduita lor trebuie să fie exemplară.
 În teorie, pentru că, în realitate, vedem tot mai des cum oamenii în sutană vorbesc drept, dar calcă strâmb. Scuza este proverbială: “Și preoții sunt oameni!”.
 Pentru a ține în frâu oamenii Bisericii, Sfântul Sinod a creat organe disciplinare și de judecată pentru clericii de mir, monahii și cântăreții bisericești. Ierarhul și consistoriile de judecată sunt “instanțele” care aplică pedepsele pentru cei cu practici mai puțin ortodoxe.
 Când faptele slujitorilor bisericii îmbracă forma penală, pe lângă sancțiunea primită pe linie religioasă, aceștia sunt judecați și pedepsiți și după legile țării.
 O situație pe 2011 a abaterilor și delictelor săvârșite de slujitorii Bisericii ne oferă chiar Patriarhia Română. Consistoriile eparhiale au făcut, în 2011, în cazul clerului de mir, 11 caterisiri, 25 depuneri din treapta preoție, 24 opriri de la cele sfinte, 21 de transferuri disciplinare. Chiriarhii (n.r. – arhiereu care conduce o episcopie, mitropolie, patriarhie) au făcut 43 de canonisiri la mănăstiri, au dat 150 de avertismente și alte 14 pedepse. Consistoriile mitropolitane au primit șapte recursuri la pedeapsa depunerii din treapta preoției și trei apeluri împotriva hotărârilor de caterisire.
 Clerul și personalul monahal au fost sancționați de consistoriile eparhiale monahale, prin instanțele de judecată, cu trei caterisiri, o depunere din treapta preoției, șase opriri de la cele sfinte și trei excluderi din monahism.
Chiriarhul a dat cinci avertismente, iar consistoriile mitropolitane monahale au primit trei recursuri la pedeapsa depunerii din treapta preoției și un apel împotriva hotărârii de caterisire.
 Judecata preoților nu este publică.
Totul se face în cel mai mare secret, iar aplanarea conflictelor și judecarea celor care se fac vinovați sunt “procese” departe de ochii presei și fără nicio informare publică vizavi de rezultatul analizei sau “verdictul” condamnării unui om al Bisericii.