“Cornul şi laptele” vs. “Laptele în şcoli” !

Copiii care beneficiază de programul “Cornul şi laptele” nu vor mai primi produse de o calitate îndoielnică.
Mai mult, aceştia vor avea la dispoziţie o gamă mai variată de produse.
 În momentul de faţă, România trebuie să alinieze programul “Cornul şi laptele” la iniţiativa europeană “Laptele în şcoli”, pentru că, altfel, ar putea pierde finanţarea europeană pentru acest program.
 Ministerul Agriculturii a anunţat deja că lucrează la strategia programului, aceasta urmând a fi depusă, până la începutul lunii iulie, la Comisia Europenă.
 Referitor la produsele livrate elevilor, autorităţile au susţinut că vor face ghiduri prin care cei care câştigă licitaţiile să ştie ce criterii calitative trebuie să aibă în vedere.
 Odată cu adaptarea la programul european, “Cornul şi laptele” ar aduce mai multe beneficii şcolarilor.
 Se doreşte, în primul rând, o mai mare varietate de produse, de la lapte şi până la produse fermentate şi brânzeturi.
 Mai mult, se are în vedere ca sumele de decontat pentru un elev să ajungă la nivelul maxim pe care îl acceptă Comisia Europenă prin regulament, cel puţin pe partea de lapte.
 La ora actuală există voci critice cu privire la derularea programului, acestea invocând, în principal, risipa resurselor mai ales în mediul urban, având ca beneficiari şi copii care nu provin din familii sărace sau în situaţie de risc, motivându-se că aceştia nu consumă porţia zilnică de lapte şi corn, produsele fiind fie aruncate, fie date altor copii sau luate de personalul şcolii.
 Pe de altă parte, statul alocă doar 85 de bani pe zi pentru cornul şi laptele pe care fiecare copil le primeşte zilnic la şcoală.
 Având în vedere că preţul mic este unicul criteriu de atribuire, producătorii nu pot oferi produse de o calitate superioară.
 O parte importantă a banilor necesari acestui program este acoperită din fonduri europene.
 În 2012, România a fost a patra ţară ca sumă de decontare la nivelul UE (opt milioane de euro), dar valoarea pentru o porţie nu a mai fost actualizată de şapte ani de guvernul României.
Este motivul pentru care calitatea produselor oferite este afectată, iar producătorii îşi pierd interesul faţă de program şi nu mai participă la licitaţiile organizate de consiliile judeţene.
 Peste 400 de tone de lapte sunt distribuite zilnic în cadrul acestui program, respectiv a şasea parte din producţia naţională de lapte (aproximativ 15%).