Doar porumb, grâu și soia!

Agricultorii milenceni sunt mai tradiţionalişti în privinţa culturilor agricole pe care se bazează în obţinerea unui profit.
 În principiu, fermierii ţin cont de plantele cultivate în anul anterior, alegerea corectă a culturilor premergătoare fiind cea mai ieftină metodă de combatere a bolilor şi a dăunătorilor, apoi iau în calcul stadiul de efectuare a lucrărilor solului, suprafeţele ce vor fi lucrate în ferestrele din iarnă, posibilităţile de irigare şi, nu în ultimul rând, posibilităţile de valorificare a recoltei.
 Porumbul rămâne pe primul loc în topul preferinţelor pe care le au cultivatorii.
 Fermierii au însămânţat, în 2014, peste 900 de hectare de teren cu porumb, în timp ce cultura de grâu a ocupat doar o suprafaţă de aproximativ 280 de hectare, dintr-un total de 1100 de hectare de teren arabil.
 Plantele de nutreţ, floarea soarelui şi rapiţa au şi ele un rol important în agricultura locală, şi s-au cultivat 150 de hectare, 120 de hectare şi 80 de hectare.
 Cultura cartofului a ajuns, însă, să piardă tot mai mult teren.
 Suprafaţa cultivată a fost de 22 de hectare, iar motivul principal pentru lipsa de popularitate este reprezentat de sprijinul financiar pe care îl poţi obţine cultivând cartofi.
Situaţia este dramatică şi în regiunile ţării care erau mari cultivatoare de cartofi.
 Specialiştii atrag atenţia că un plan al culturilor bine pus la punct le asigură agricultorilor şanse mari de reuşită în noul an agricol.
 De asemenea, rotaţia culturilor, rentabilitatea fiecărei specii în parte, dar, mai ales, condiţiile climatice au un cuvânt greu de spus în privinţa constituirii unui plan în privinţa profitului
 La întrebarea: “Ce aşteptări aveţi de la anul agricol care tocmai a început?”, oricât de mult şi-ar dori să dea un răspuns optimist, fermierii sunt convinşi că, fără apă, culturile lor vor fi din nou compromise.
 “Vom avea un an agricol foarte dificil. Perioada în care plantele trebuiau să se dezvolte nu a fost deloc una favorabilă agriculturii şi, spre deosebire de alţi ani, seceta s-a întins pentru o perioadă mare de timp, iar culturile au fost afectate.
Acesta este riscul afacerilor în agricultură. Este greu fără să ai pus la punct un sistem de irigaţii complet, dar acesta presupune investiţii majore, bani pe care nu ai de unde să-i împrumuţi.
 Și, în plus, nu îţi poate garanta nimeni nici aşa că vei avea o recoltă din care poţi să-ţi acoperi cheltuielile”, a spus Vasilică A., din Scut\ri. Acesta a adăugat că agricultura este cea mai riscantă afacere, la ora actuală, atât din România, cât şi din lume.
 Spre exemplu, în Italia şi Spania nu sunt soluri bune ca ale noastre, dar au irigaţii şi obţin producţii bune, în timp ce noi, cu soluri fertile, suntem ”la pământ!”.