Noi folosim calendarul gregorian care este derivat din calendarul iulian.
Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar 45 î.Hr și pentru prima dată în istorie anul a început la 1 ianuarie.
Înainte de Iulius Cezar romanii au folosit calendarul roman, foarte dificil deoarece romanii fiind superstițioși o lună nu putea avea număr par de zile (excepție făcând februarie care avea 28) și erau deci: 4 luni a câte 31 de zile, 7 a câte 29 și una de 28, total 355; la fiecare 2 ani au adăugat o lună (mercedonius) de 23 sau 22 de zile.
Luna noiembrie în tradiția noastră populară se numește: brumar, promorar, viniver, vinar.
În ziua de 13 este Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului, care începe pe 14 și ține până la 25 decembrie când se sărbătorește Nașterea Domnului — Crăciunul.
Prima săptămână se încheie cu sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril (8 noiembrie), cei cu săbii și puteri ocrotitoare asupra ta și a turmelor de oi.
În Transilvania se făcea ''turta arieților'' (arieții fiind berbecii despărțiți de oi).
Acum arieții se amestecă din nou cu oile și cu acest prilej se face o turtă de faină, de porumb sau de grâu, care, după ce se coace, se aruncă între oi.
Dacă turta cade cu fața în sus, e semn că oilor le va merge bine când vor făta; dacă va cădea cu fața în jos, se zice că le va merge rău.
A doua săptămână este marcată de Lăsata Secului pentru Postul de Crăciun.
Începând din această zi, din cele mai vechi timpuri li se îngăduia copiilor să se adune seara acasă la unul dintre ei ca să învețe colinzile și să-și pună la punct strategiile legate de colindat.
Pe 14 noiembrie este Ziua Lupului (Filipii).
Potrivit tradiției populare în această zi se lipește gura sobei ca să se lege gura lupului.
Gospodina n-are voie să măture prin casă sau să dea gunoiul afară.
Dacă ar fi dat afară, lupii ar scormoni prin el în căutarea cărbunilor, pentru că lupii nu pot prăsi până când nu mănâncă un cărbune din vatră în zilele de Filipi.
A treia săptămână este Săptămâna Ovideniei, cu care se spune ca începe iarna!
Dacă în această zi va fi senin (soare), atunci vara va fi secetoasă, dacă va fi înnorat, peste an vor fi epidemii.
Din această zi încep să se ungă cu usturoi ferestrele, ușile și locurile de culcare, ca să nu se lipească de casă farmecele, căci în această noapte se deschide cerul iar strigoii umblă nestingheriți pe afară. Luna noiembrie se încheie cu sărbătoarea Sfântului Andrei (30 noiembrie), cel care îngheață apa și coase răul. În datina populară, printre altele, pe 29 noiembrie seara ''fetele fac vrăji de ursită'' iar un flăcău mai voinic și mai curajos prinde un liliac (mamifer), îl pune într-o oală de lut și îngroapă oala. Femeile fierb grâu sau porumb în apă, în care se amestecă nuci, zahăr sau miere, și îl împart pe la vecini.
Noaptea Sfântului Andrei — 30 noiembrie. Soarele: la începutul lunii răsare la ora 6.53 și apune la ora 17.05, iar la sfârșitul lunii răsare la ora 7.30 și apune la ora 16.38. Luna — reprezintă perioada de timp cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.
Fazele Lunii: la 7 noiembrie — Luna Plină (Luna începe să descrească) ora 00.24; la 14 noiembrie — Luna la Ultimul Pătrar ora 17.18; la 22 noiembrie — Lună Nouă (Luna începe să crească) ora 14.30; la 29 noiembrie — Luna la Primul Pătrar ora 12.12.(Agrps)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu