Cât costă un vot?

Peste 700 de competitori electorali au depus cereri de rambursare a cheltuielilor de campanie.
 În total 49,7 milioane de lei, dintre care 92%, mai exact 45,8 milioane, sunt revendicate de şapte partide: PNL, PSD şi aliaţii săi UNPR şi ALDE, PMP, UDMR şi Uniunea Salvaţi Bucureştiul.
 Dacă luăm în calcul doar sumele, marile partide PNL şi PSD au angajat cele mai mari cheltuieli. Dacă însă raportăm fondurile care se cer rambursate la numărul de voturi obţinute de formaţiune, clasamentul este cu totul altul.
 Astfel, un vot pentru PMP ajunge să coste dublu decât unul pentru PSD. Partidul lui Traian Băsescu a cerut rambursarea a 3.726.594 de lei. La locale formaţiunea a obţinut 1.071.042 de voturi (primari, consilieri locali şi judeţeni), astfel că un vot ajunge să valoreze 3,4 lei.
 Al doilea cel mai scump vot, este cel al liberalilor, mai exact 2,3 lei. PNL a solicitat decontarea a 18.353.028 lei, în condiţiile în care, per total, a obţinut 7.757.679 de voturi.
 PSD, alături de UNPR şi ALDE, a cerut rambursarea unor cheltuieli din campania pentru locale de 21.319.610 lei. În condiţiile în care au obţinut 12.209.207 voturi, valoarea unui vot este de 1,7 lei.
 De precizat este că cele trei partide au făcut cereri separate de rambursare a cheltuielilor ( PSD - 14.630.501, ALDE - 5.504.410, UNPR - 1.184.699), însă au fost tratate laolaltă în acest calcul deoarece au candidat în alianţe în cele mai multe dintre circumscripţii, având cheltuieli comune.
 Al patrulea cel mai scump vot a fost cel pentru UDMR, 1,6 lei. Formaţiunea condusă de Kelemen Hunor a cerut rambursarea a 1.810.572 de lei şi a obţinut, în total, 1.117.380 de voturi.
 Uniunea Salvaţi Bucureştiul a lui Nicuşor Dan cere înapoi de la stat 686.703 lei.
 Formaţiunea a obţinut 536.551 de voturi, ceea ce înseamnă că valoarea unuia dintre ele este de 1,2 lei.
 Potrivit Ghidului de finanţare AEP, în cazul neîndeplinirii condiţiilor de rambursare de către partidul politic, alianţa politică sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care a formulat şi a depus cerere de rambursare, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă o decizie de nerambursare a cheltuielilor electorale, care poate fi contestată la instanţa judecătorească competentă, conform legii. De asemenea, în cazul depăşirii într-un judeţ sau în municipiul Bucureşti a plafoanelor maxime ale cheltuielilor stabilite conform Legii nr. 334/2006, republicată, cheltuielile electorale efectuate în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti, după caz, nu se rambursează.
 În situaţia utilizării, într-un judeţ sau în municipiul Bucureşti, a altor surse de finanţare pentru campania electorală decât contribuţiile candidaţilor şi ale formaţiunii politice, cheltuielile electorale efectuate în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti, după caz, nu se rambursează, potrivit Ghidului AEP.
 AEP a mai precizat, potrivit sursei citate, că destinaţiile cheltuielilor electorale sau ponderile acestora din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate nu au fost respectare, cheltuielile electorale efectuate în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti, după caz, nu se rambursează.
 Depunerea unor documente incomplete sau care conţin erori atrage nerambursarea sau rambursarea parţială a cheltuielilor electorale.
 Partidele politice, prin intermediul mandatarilor financiari, au obligaţia de a restitui candidaţilor, în termen de 120 de zile de la data alegerilor, sumele rambursate şi sumele necheltuite conform contribuţiilor pe care aceştia le-au depus