2019 - Anul omagial al satului româ­nesc (al preoţilor, în­vă­ţă­torilor şi primarilor gospodari)

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ca anul 2019 să fie declarat, în Patriarhia Română, ca An omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) şi ca An comemorativ al patriarhilor NICODIM MUNTEANU şi IUSTIN MOISESCU şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti (punctul 1 al Hotărârii nr. 6294/2017).
 Totodată, Sfântul Sinod a aprobat ca, la Cancelaria Sfântului Sinod, să se întocmească programul-cadru (teologic-educaţional, cultural şi mediatic) intitulat „2019 - Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) şi Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti”, urmând a fi prezentat Sfântului Sinod, spre analiză şi aprobare (punctul 2 al Hotărârii nr. 6294/2017).

 PROGRAM-CADRU (liturgic, cultural şi mediatic) „2019 - Anul omagial al satu­lui românesc (al preoţilor, învă­ţă­torilor şi primarilor gospodari) şi Anul comemorativ al pa­triarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bise­riceşti” în Patriarhia Română

 I. În primul semestru al anului 2019 va fi tratată tema: „Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)”, care va fi prezentată astfel:
 1. Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării şi promovării conştiinţei naţionale şi eclesiale româneşti:
 a. Continuitatea vieţii ca tradiţie şi transmiterea valorilor moştenite de la generaţiile trecute;
 b. Statornicie geografică şi statornicie în credinţă şi viaţă creştină (mărturii istorice referitoare la apariţia satului românesc şi a primelor comunităţi eclesiale rurale);
c. Hărnicie, dărnicie şi ospitalitate: virtuţi ale poporului român cultivate în satul românesc (organizarea şi dezvoltarea satului românesc de-a lungul timpului);
d. Biserica - centrul vieţii spirituale a satului românesc. Viziunea liturgică asupra creaţiei şi a vieţii umane („veşnicia s-a născut la sat”);
 e. Cooperarea dintre Biserică şi școală - contribuţie majoră în promovarea educaţiei copiilor şi tinerilor de la sate;
 f. Spiritualitate şi filantropie în relaţia dintre mănăstiri şi satul românesc;
 g. Valori culturale şi spirituale create şi promovate de satul românesc: cântece populare, jocuri populare, costume populare, meşteşuguri, artizanat, tradiţii, obiceiuri etc.

 3. Învăţători devotaţi în satul românesc:
 a. Şcoala în tinda Bisericii: primele forme de educaţie în satul românesc;
 b. Biserica şi educaţia: nume de învăţători şi dascăli vrednici ai satului românesc, prezenţi în memoria şi cultura românească;
 c. Pedagogie şi formare spirituală ortodoxă în şcolile din satul românesc;
 d. Programe educaţionale şi culturale dedicate satului românesc.

 4. Primari harnici în satul românesc de-a lungul istoriei:
 a. Forme şi manifestări de organizare administrativă a satului românesc;
 b. Evocări de primari gospodari din satele româneşti, care au contribuit la promovarea şi cultivarea tradiţiei creştine, la bunăstarea sătenilor şi la solidaritate filantropică.