Datorită sfinților Constantin și Elena, creștinismul a devenit religie interzisă, jertfele sângeroase au fost interzise, iar duminica a devenit zi de odihnă în Imperiul Roman.
Numele Constantin este de origine latină şi vine de la constans, constantis („constant”, „ferm”).
Elena – străvechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane („torţă”, „făclie”, dar şi „foc sacru”, la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeiţei Artemis), iar de alţii prin gr. hele „lumina arzătoare a soarelui”.
Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.
Nume sărbătorite pentru Sfântul Constantin: Constantin; Costea; Costel; Costache; Costin(a); Codin(a); Constanța; Constantiu; Costandin(a); Constantina; Dinu; Dina; Tinu; Tina; Costel(uș); Costelica; Costică; Costas; Tica; Ticu; Titi(șor); Titel(us); Dinicu; Dinică; Tinuț; Tinel; Tanța; Tănțică; Tanți.
Nume sărbătorite pentru Sfânta Elena: Elena; Elina; Eleni; Elenca; Ela; Eli; Eleonora; Helena; Helene, Helenca; Heleni; Helinca; Ilina; Ilinca; Ileana; Ilenuța; Ilenuș(a); Ilinuța; Leana; Lenuța; Lenuș(a); Leanca; Lena; Leni; Lina; Nora; Nuța; Nuți; Nuțica; Nuțisor.
Majoritatea bărbaţilor se numesc Constantin, în timp ce alţii poartă numele Costel, Costică, Costin, Costinel, Costi şi Costeluş.
Alte derivate ale numelui Constantin sunt Costache, Costea, Constandin, Constanţiu şi Costelică.
De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.
Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu