'Sâmbăta Morţilor – Moşii de vară'

 

Sărbătorile Moșilor / sâmbăta morților exprimă un anume tip de întrepătrundere între lumea celor vii, „lumea cu dor“, și lumea de dincolo, „lumea fără dor“, granița dintre cele două lumi fiind, în concepția înaintașilor noștri, extrem de permeabilă. 

Moșii de vară / Sâmbăta morților este o sărbătoare dedicată astfel pomenirii morților, iar la Rusalii, la 50 de zile după Paști, se încheie ciclul sărbătorilor pascale. La Moșii de vară se dă de pomană pentru sufletele celor morți, iar pomana era dată îndeosebi în vase de lut speciale, folosite numai cu această ocazie, numite și „mosoaice”. Se spune că începând din Joia Mare din Săptămâna Patimilor și până la Rusalii, cerul, raiul și iadul sunt deschise. 

În acest interval de 50 de zile, sufletele rudelor noastre trecute la viața veșnică au călătorit libere prin locurile unde au trăit. Creștinii merg la slujbe cu colivă, pâine, vin și pachete cu pomană, pe care le împart, după ce preotul le sfințește și le stropește cu vin. Pachetele aduse la biserică trebuie să conțină o lumânare și un prosop, precum și un pomenic cu numele celor adormiți. 

Acestea sunt oferite preotului înainte de săvârșirea Sfintei Liturghii, alături de cărbuni, tămâie și un colac. Biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de „stare din care te poți trezi”. Hristos i-a dăruit cuvântului „adormit” înțelesul care îl asociază cu Învierea. Atunci când Mântuitorul ajunge în casa lui Iair, a cărui fiică, de numai 12 ani, de abia murise, spune: „Nu plângeți; n-a murit, ci doarme” (Evanghelia după Luca: 8,52). 

Potrivit Sfintelor Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtășească fie de fericire, fie de suferință, stări date de modul viețuirii sale pe pământ (unit cu Dumnezeu sau despărțit de El). Aceste stări nu sunt definitive, ele durează până la Judecata de Apoi (Judecata Universală), când va avea loc învierea întregului neam omenesc și când vor fi rostite hotărârile finale legate de starea de fericire sau suferință.

 Creștinii ortodocși se roagă pentru cei adormiți pentru că au credința că, prin rugăciuni, sufletele pentru care se roagă vor ajunge la Judecată într-o stare mai bună decât aceea cu care s-au despărțit de trup. În Sâmbăta Moșilor de vară, sufletele lor sunt triste, deoarece trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo și să-i părăsească pe cei dragi. 

Credința creștină spune că este bine ca sufletele celor adormiți să se întoarcă liniștite în mormintele din care au plecat și să se împace cu această situație. Astfel, rudele celor comemoraţi trebuie să le facă pomeni în aceasta zi. Se dau de pomană căni umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere, iar toarta acestora se împodobește cu flori de tei și cu buchete de cireșe. Ritualul de pomenire are loc mai ales în cimitire, unde mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp, iar lumânările ard întreagă perioadă în care se desfăşoară ceremonialului de pomenire. Despre pomană, se mai spune că trebuie să fie caldă în această zi, pentru că acest în acest fel cei adormiți se vor sătura. Credincioșii pot să aducă inclusiv cireșe la binecuvântare în timpul slujbei. (Sursa:stiripesurse.ro)