
Calea reunificării între creştinii din Vestul şi Estul Europei pare deschisă, după ce ieri, în capitala Italiei, a fost făcut public primul document semnat de "ambele părţi" în care este recunoscut formal primatul papal. De la Marea Schismă din 1054, locul acordat episcopului Romei a constituit unul dintre subiectele de discordie dintre cele două biserici, care a făcut să curgă multă cerneală, dar şi mult sânge.
Textul, intitulat "Le conseguenze ecclesiologiche e canoniche della natura sacramentale della Chiesa: comunione ecclesiale, conciliarita e sinodalita nella Chiesa", reprezintă rodul eforturilor depuse de comisia de dialog teologic dintre Bisericile Catolică şi Ortodoxă, care s-a reunit în oraşul italian Ravenna, la începutul lunii octombrie.
Din comisie au făcut parte o delegaţie condusă de cardinalul Walter Kasper şi una panortodoxă condusă de mitropolitul Jovan Ziziulas de la Patriarhatul ecumenic din Constantinopol. Semnatarii textului recunosc că Biserica Romei "ocupă primul loc în ordinea canonică" şi că episcopul Romei este "primul dintre patriarhi" (în Biserica primară, existau cinci: al Romei, al Constantinopolului, al Alexandriei, al Antiohiei şi al Ierusalimului).
Textul, intitulat "Le conseguenze ecclesiologiche e canoniche della natura sacramentale della Chiesa: comunione ecclesiale, conciliarita e sinodalita nella Chiesa", reprezintă rodul eforturilor depuse de comisia de dialog teologic dintre Bisericile Catolică şi Ortodoxă, care s-a reunit în oraşul italian Ravenna, la începutul lunii octombrie.
Din comisie au făcut parte o delegaţie condusă de cardinalul Walter Kasper şi una panortodoxă condusă de mitropolitul Jovan Ziziulas de la Patriarhatul ecumenic din Constantinopol. Semnatarii textului recunosc că Biserica Romei "ocupă primul loc în ordinea canonică" şi că episcopul Romei este "primul dintre patriarhi" (în Biserica primară, existau cinci: al Romei, al Constantinopolului, al Alexandriei, al Antiohiei şi al Ierusalimului).
Câteva diferenţe confesionale dintre catolici şi ortodocşi:
-Filioque (sau „et Filio") – teologii catolici susţin că Duhul Sfânt purcede de la Dumnezeu Tatăl şi de la Dumnezeu Fiul. Ortodocşii aduc drept contraargument învăţătura Sfântului Evanghelist Ioan care spune că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl şi este trimis în lume prin Fiul. Lumea creştină, în ansamblu, mărturiseşte un singur Dumnezeu în trei ipostaze: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.
-Supremaţia papală – papa este considerat de catolici liderul suprem al Bisericii Creştine, urmaşul Sfântului Apostol Petru şi, în consecinţă, superior tuturor patriarhilor. Ortodoxia pune accentul pe sobornicitate, respectiv pe luarea deciziilor referitoare la Biserică în cadrul Sfintelor Sinoade.
-Filioque (sau „et Filio") – teologii catolici susţin că Duhul Sfânt purcede de la Dumnezeu Tatăl şi de la Dumnezeu Fiul. Ortodocşii aduc drept contraargument învăţătura Sfântului Evanghelist Ioan care spune că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl şi este trimis în lume prin Fiul. Lumea creştină, în ansamblu, mărturiseşte un singur Dumnezeu în trei ipostaze: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.
-Supremaţia papală – papa este considerat de catolici liderul suprem al Bisericii Creştine, urmaşul Sfântului Apostol Petru şi, în consecinţă, superior tuturor patriarhilor. Ortodoxia pune accentul pe sobornicitate, respectiv pe luarea deciziilor referitoare la Biserică în cadrul Sfintelor Sinoade.
-Infailibilitatea papală – potrivit catolicilor, papa nu poate greşi ca om, în materie de credinţă. Această învăţătură este respinsă de Biserica Ortodoxă, care urmează cu stricteţe regulile stabilite la cele şapte Sinoade ecumenice din vechime (Niceea, Constantinopol, Efes, Calcedon, Constantinopol, Constantinopol, Niceea.
-Purgatoriul – catolicii învaţă că între Paradis şi Infern ar fi un loc unde se purifică sufletele oamenilor nedemni să ajungă în Împărăţia Lui Dumnezeu, dar nici într-atât de păcătoşi pentru a fi pedepsiţi veşnic. Otodocşii susţin că purgatoriul este o inovaţie dogmatică, neavând temei în Sfânta Scriptură şi, implicit, în învăţătura Mântuitorului Hristos.
-Purgatoriul – catolicii învaţă că între Paradis şi Infern ar fi un loc unde se purifică sufletele oamenilor nedemni să ajungă în Împărăţia Lui Dumnezeu, dar nici într-atât de păcătoşi pentru a fi pedepsiţi veşnic. Otodocşii susţin că purgatoriul este o inovaţie dogmatică, neavând temei în Sfânta Scriptură şi, implicit, în învăţătura Mântuitorului Hristos.
-Imaculata concepţie – catolicii afirmă că Maica Domnului, Fecioara Maria, ar fi născută mai presus de fire, de la Duhul Sfânt, asemenea Mântuitorului. Ortodocşii învaţă că Maica Domnului este născută în chip firesc, din Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana, ca rod al rugăciunii lor către Dumnezeu pentru a li se dărui un copil.
-Celibatul preoţilor – preoţii catolici nu se căsătoresc, deşi Sinoadele ecumenice din vechime au hotărât ca preoţii de mir să aibă familie.
-Indulgenţele papale – o practică mai veche a Bisericii Catolice, potrivit căreia, în schimbul dezlegării de păcate, credincioşii plăteau o sumă de bani. Ortodoxia insistă asupra iertării păcatelor săvârşite de oameni exclusiv prin taina Sfintei Spovedanii (Mărturisirii) şi fără nicio condiţie financiară.
-Celibatul preoţilor – preoţii catolici nu se căsătoresc, deşi Sinoadele ecumenice din vechime au hotărât ca preoţii de mir să aibă familie.
-Indulgenţele papale – o practică mai veche a Bisericii Catolice, potrivit căreia, în schimbul dezlegării de păcate, credincioşii plăteau o sumă de bani. Ortodoxia insistă asupra iertării păcatelor săvârşite de oameni exclusiv prin taina Sfintei Spovedanii (Mărturisirii) şi fără nicio condiţie financiară.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu