Elevii in vacanta!

Elevii vor merge la cursuri, astazi, pentru ultima oara in acest an, ultima vacanta din semestrul intai al anului scolar 2007/2008, cea de iarna, fiind programata sa inceapa in data de 22 decembrie. Elevii de clasa a VII-a si a VII-a care nu sunt multumiti de notele obtinute la tezele cu subiect unic care au inlocuit testele nationale de admitere in liceu pot depune contestatii pana in data de 11 ianuarie. Pentru toti elevii, ultima vacanta a acestui semestru va fi cea de iarna, programata intre 22 decembrie si 6 ianuarie 2008, iar elevii vor incheia primul semestru al anului scolar 2007/2008 in data de 10 februarie. Cursurile semestrului al II-lea vor incepe luni, 11 februarie 2007 si vor dura pana vineri, 13 iunie 2008. Din data de 26 aprilie si pana in data de 4 mai 2008, elevii vor fi in vacanta de primavara. Vacanta de vara va incepe sambata, 14 iunie si se va termina duminica, 14 septembrie 2008. Exista si exceptii de la acest calendar. Pentru clasele a VIII-a, ultima zi de cursuri este vineri, 6 iunie 2008, iar durata cursurilor este de 34 de saptamani. De asemenea, pentru clasele a IX-a si a X-a de la scoala de arte si meserii, pentru clasa a XII-a de liceu - filiera tehnologica, ruta directa de calificare si pentru clasa a XIII-a de liceu - filiera tehnologica, ruta progresiva de calificare durata cursurilor este de 36 saptamani. A 36-a saptamana prevazuta de planul cadru va fi alocata instruirii practice pentru dobandirea experientei in conditii reale de munca. Orele prevazute pentru aceasta saptamana vor fi planificate de fiecare unitate de invatamant in parte, in functie de prevederile contractului/conventiei de colaborare cu partenerii sociali. Pentru clasa a XI-a - anul de completare, pentru clasa a XI-a de liceu - filiera tehnologica, ruta directa de calificare si pentru clasa a XII-a de liceu - filiera tehnologica, ruta progresiva de calificare, durata cursurilor este de 37 de saptamani, totalizand 185 de zile. Ultimele doua saptamani de cursuri pentru aceste clase, 16-27 iunie 2008, sunt saptamani de practica. In semestrul I, tezele au fost programate pana la data de 21 decembrie 2007, iar in semestrul al II-lea pana la data de 16 mai 2008. Persoanele apartinand altor culte religioase decat cel ortodox, culte recunoscute oficial, beneficiaza, la cerere, de doua zile libere pe an scolar, cu ocazia unor sarbatori religioase specifice cultului respectiv.In situatii deosebite, in functie de conditiile climaterice locale speciale si de specificul scolii, inspectoratele scolare pot aproba la cererea conducerii scolilor, modificari ale structurii anului scolar. Aprobarea modificarii structurii anului scolar se acorda in conditiile asigurarii numarului de 175 de zile de cursuri, precum si a posibilitatii ca toti elevii sa participe, fara restrictii, la examenele de bacalaureat si de absolvire.

24 pays et pas un seul poste-frontière

A partir de 00h01 le 21 décembre 2007, l’espace Schengen s’agrandit de 15 à 24 pays, permettant ainsi à 400 millions d’Européens de voyager de l’Estonie jusqu’au Portugal sans rencontrer le moindre poste-frontière. L’évènement est particulièrement émouvant pour les habitants des anciens pays communistes. Pour eux, c’est l’accomplissement d’un rêve qui, il y a encore vingt ans, semblait totalement inaccessible.

Pendant 70 ans dans les pays baltes, et pendant presque un demi-siècle en Hongrie, en Pologne, en Slovaquie, en Slovénie et en République tchèque, partir à l’étranger relevait d’un véritable parcours du combattant sur le plan administratif et financier. Il fallait surtout montrer patte blanche à la police politique qui consultait toutes les demandes de passeport et qui était le vrai décisionnaire en la matière. Les formulaires à remplir contenaient des questions extrêmement détaillées sur la vie professionnelle et privée du candidat au voyage, en particulier sur tous les membres de sa famille séjournant à l’étranger. Il suffisait d’avoir un lointain cousin ou beau-frère qui avait osé profiter d’un voyage dans un pays capitaliste pour y rester définitivement – pour que l’on soit condamné à vie à ne pas pouvoir franchir la frontière de son pays. Les familles des opposants politiques connus ne perdaient même pas le temps de demander leurs passeports : la réponse négative était connue d’avance. Un voyage en famille était d’ailleurs souvent difficile à mettre en œuvre. Dans beaucoup de cas, la police refusait le passeport à un des époux ou à un des enfants – pour le laisser sur place, en quelque sorte en otage, comme garantie que les autres reviennent.
Les frais de voyage à l’étranger étaient, par rapport au salaire moyen, exorbitants. Pour avoir son passeport et ses visas, y compris ceux de transit, il fallait présenter un certificat d’hébergement ou bien être en possession d’une somme en devises occidentales, très difficiles à obtenir – fortement réglementées au marché officiel, extrêmement chères au marché noir. La somme devait être suffisamment grande pour garantir – aux yeux des autorités aussi bien du pays de départ que du pays d’accueil – la couverture des frais d’hébergement et de nourriture pendant la période de séjour. Et même quand l’on partait enfin, les moments de passage des frontières – à l’aller et encore plus au retour – laissaient des souvenirs bien sinistres. Des barbelés, des postes de tir, des hectares entiers rasés pour dégager la vue aux tireurs – une impression très triste d’être lâché d’une cage pour y revenir.

Alors, se réveiller le 21 décembre 2007 au matin et pouvoir se dire : « Eh bien, je saute dans ma voiture et je vais à Berlin ou à Vienne faire mes courses et je reviens dans la journée, juste avec ma carte d’identité et sans voir un seul garde-frontière sur ma route » - cela donne un sentiment indescriptible et enivrant de liberté et de communauté de destin à l’échelle du continent.
Rien d’étonnant, donc, de voir plusieurs manifestations spontanées de joie aux anciens postes-frontières situés le long de l’ex-Rideau de fer ; manifestations qui tournent souvent en dérision les anciennes peurs qui accompagnaient le passage de ce « Rubicon ». Quelques jours avant l’élargissement de l’espace Schengen, les étudiants de l’université européenne Viadrine de Francfort-sur-Oder à la frontière germano-polonaise, ont organisé un happening sur le pont reliant Francfort à la ville polonaise de Slubice. Déguisés en uniformes des anciens garde- frontières est-allemands, ils posaient des questions absurdes aux passants, tout en leur distribuant des tracts avec les expressions les plus utiles en polonais et en allemand, en les encourageant à se parler dans les deux langues, et en les invitant à boire du vin chaud et à manger des gâteaux. Même les vrais garde-frontières n’ont pas résisté à ces petits plaisirs de la bouche.
A la veille de la suppression des postes-frontières, une joyeuse cavalcade de Trabants – voitures cultes de l’ancienne RDA – a traversé le pont à Kostrzyn-sur-Oder, tandis qu’un exemplaire, totalement démonté par les gardes-frontières de l’époque, d’une Fiat 126p – voiture culte de la Pologne communiste – a été vendue aux enchères.
« Notre vraie entrée dans l’UE »
Partout, on organise des cérémonies de sciage des barrières frontalières. La plus solennelle, préparée par la présidence portugaise de l’Union européenne – à l’endroit où se rencontrent les frontières de l’Allemagne, la Pologne et la République Tchèque. Outre les Premiers ministres des trois pays concernés, le président de la Commission européenne José Manuel Barroso et le chef du gouvernement portugais se joignent aux festivités. Pour la petite histoire, le président polonais Lech Kaczynski, ne se voyant pas convié à cette cérémonie, en a précipitamment organisée une autre, à la frontière polono-lituanienne, avec le président de la Lituanie, pour souligner, a-t-il déclaré, que les frontières de l’Europe ne doivent pas s’arrêter justement en Pologne et en Lituanie.
« Ce n’est que maintenant, notre vraie entrée dans l’Union européenne! » - s’exclame une habitante d’un village près de la frontière polono-allemande, citée par l’agence de presse polonaise PAP. Elle n’a peut-être pas tout à fait tort.

Politică în ghiozdan!

Preşedintele Băsescu e preocupat de scolioza pe care o pot face elevii României, ce au de cărat zilnic câteva kilograme de cărţi, la şi de la şcoală. Pe bună dreptate, părintele grijuliu al ţării atrage astfel atenţia Ministerului Educaţiei că sunt prea multe şi prea grele discipline de învăţat şi mai ales de cărat. La concluzia aceasta a ajuns citind mesajele şi scrisorile părinţilor.
Ce-i drept însă, prichindeii din primară cară tone de hârtie: cel puţin două manuale pe zi, cel puţin patru caiete, când nu au la ei şi caietele de teme, culegeri, auxiliare, dicţionare, caiete tipărite de exerciţii şi probleme, penare, culori şi poate şi echipamentul de sport.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu are şi dânsul a reproşa şcolii româneşti şi ministerului că nu stopează industria meditaţiilor şi că nu formează elite.
Cum amândoi, iată, cunosc bine „bubele” învăţământului, ne întrebăm de ce oare nu se împacă domniile lor şi nu pun umăr, lângă umăr, ca să elimine şi ghiozdanele supraîncărcate şi supraîncălzirea fenomenului meditaţiilor.
Domnului preşedinte am putea să-i spunem că în Spania, spre exemplu, pe care tocmai a vizitat-o, nu se poate să nu fi văzut din goana maşinii cum elevii purtau după ei spre şcoală ghiozdane pe rotile. Ar fi o soluţie, nu? Spaniolii însă nu se plâng că poartă după ei greutăţi mai mari de 10% din greutatea elevului, cât a auzit dl. Băsescu că-i sănătos să se întâmple, deoarece cantitatea de informaţii pe care trebuie „s-o care” în mintea lor nu depăşeşte capacităţile dezvoltării intelectuale a elevilor.
Dacă asta o fi vrut să sugereze preşedintele, atunci este OK. Cu greutatea în kilograme se mai poate face ceva, şi chiar nu cred că era o observaţie demnă de făcut de un preşedinte. În schimb, cu „greutatea” conţinutului de informaţii, pe care-l au de dus în cap, nu în spinare, elevii români, trebuie neapărat făcut ceva.
Reducerea numărului de discipline ori a puhoiului de cunoştinţe nu înseamnă însă nimic, dacă nu schimbăm modul de predare, dacă nu dăm acesteia caracterul practic.
Programele şcolare s-au mai aerisit, dar, din păcate, se predau încă multe cunoştinţe, sterpe, fiindcă elevului nu i se spune ce să facă cu ele, cum să le folosească şi cu ce-l ajută acestea în viaţă. Nici premierul n-aş zice că are dreptate, deşi observaţia este în regulă. Problema este că acela care o face, deşi are toate pârghiile în mână pentru a acţiona, se limitează doar la constatări.
Pachetul legislativ propus de către minister este perfectibil, fără nici o discuţie. El are în vedere însă, în stadiul în care se află, şi măsuri prin care cele două aspecte ridicate de preşedinte şi premier ar putea fi rezolvate. S-ar putea obţine şi mai mult dacă politicienii ar dori cu adevărat ca România să aibă un învăţământ european, o şcoală centrată pe elev şi pe competenţe.
Politicienii demonstrează cu prisosinţă că nu aceasta este preocuparea, ci cum să se arate unul pe altul cu degetul, că nu se preocupă de Educaţie.

Zăpadă doar de Anul Nou !

Dacă până duminica, vremea se va meţine friguroasă în mai toate zonele ţării, cu temperaturi între -10 si -4 grade Celsius, în preajma Crăciunului şi chiar în ziua de Crăciun vremea se va încălzi în medie cu 2 grade Celsius în toată ţară. În partea de sud şi sud-est se vor manifesta temperaturi pozitive in timpul zilei, de pana la 4 grade Celsius. Pe timp de noapte sunt asteptate temperaturi de -5 ... -3 grade.

In vestul tarii, temperaturile estimate, pana pe 30 decembrie, vor fi de 0 pana la 3 grade ziua si usor negative noaptea. In restul tarii, respectiv in centru si in nord, va fi mai frig, dar nu ger. Valorile cele mai coborate estimate pentru aceste zone vor fi de -8 ... -7 grade. Pentru Craciun, se prognozeaza ninsori in zona de munte, au precizat meteorologii.
In ultima zi a anului se pare ca aproape toate zonele vor fi afectate de un nou proces de racire, iar probabilitatea de ninsoare va fi destul de mare pentru intreaga tara.

Până pe 13 ianuarie 2008, temperaturile se mentin scazute. Cantitatile de precipitatii vor fi de 10 - 15 l/mp in vest, in sud-vest si in sudul Dobrogei, iar in rest intre 5 si 10 l/mp.
Anul 2008 va fi unul normal, fara perioade excesive, ca in 2005, cu inundatii, sau 2007, cu seceta. Vreme normala nu inseamna ca, de exemplu, este exclus ca in lunile ianuarie si februarie sa avem perioade de cateva zile cu viscol si temperaturi de -20 de grade Celsius. O sa fie o iarna aproape perfecta.

In lunile aprilie-mai, cantitatile de precipitatii vor fi apropiate de norme, dar nu sub normele climatologice. Acest fapt, coroborat cu temperaturile ridicate ce ar putea duce la topirea brusca a zapezii, va duce la un risc de inundatii pe raurile mici pe care il analizam deja pentru a-l putea gestiona cat mai bine . De precizat ca precipitaliile cazute in aceasta toamna au refacut rezerva de apa din sol.

Teze de nivel mediu !

Promovabilitate scazuta la teza cu subiect unic la limba si literatura romana! Conform reprezentanţilor şcolii, doar 71,47% dintre elevii de clasa a VII-a milenceni au reusit sa obtina o nota de trecere la examenul la romana. La clasa a VIII-a, rezultatele au fost si mai slabe, 70,76% dintre cei care au sustinut la sfarsitul saptamanii trecute teza cu subiect unic la limba si literatura romana promovand. Rezultatele obtinute la limba romana sunt mai slabe decat cele obtinute la matematica şi geografie. Nici o notă de 10 la ultima teza! Din 36 elevi de clasa a VIII-a au fost notati cu 9 doar un elev, in timp ce doar 3 au obtinut nota 8, 7 nota 7, 5 nota 6 , 11 nota 5 şi 9 sub nota 4. Elevii care considera ca au fost nedreptatiti de profesorii corectori, pot depune contestatii pana pe data de 11 ianuarie 2008. Tezele cu subiect unic inlocuiesc in acest an testele nationale, ca modalitate de admitere la liceu. Absolventii de gimnaziu se vor inscrie in licee sau scoli de arta si meserii fara examen, pe baza mediei aritmetice dintre media generala obtinuta la tezele cu subiect unic si media generala de absolvire a claselor V-VIII, fiecare avand ponderea de 50%. Notele de la tezele cu subiect unic vor fi folosite in calculul mediei de admitere in liceu fara rotunjire, chiar daca in catalog notele sunt trecute fara zecimale.
Elevii de clasa a VII-a au fost mai norocoşi, decât elevii de clasa a VIII-a, la ultima teză cu subiect unic la limba şi literatura română, . Atât elevii, cât şi profesorii susţin că varianta de subiect pentru clasa a VII-a a fost mult mai uşoară, decât cea pentru clasa a VIII-a. Cu toate acestea, elevii din ultimul an au primit o surpriză ajutătoare din partea Ministerului Educaţiei: ultimul subiect a fost asemănător cu acela postat pe internet, ca model, de către minister.
La Şcoala Mileanca, elevii de clasa a VII-a erau convinşi că vor obţine nota 10 la teză, în timp ce elevii de clasa a VIII-a aveau îndoieli în privinţa notei!
Lacrimi la clasa a VIII-a
La clasa a VIII-a, aşa cum se aşteptase şi profesoara de limba română, Ştefănescu Laura, elevii au interpretat greşit semnificaţia şi mesajul poeziei argheziene „Nici nu-i pasă”. În loc să scrie că autorul vorbeşte despre păsări, au spus că Arghezi vorbeşte despre o fiinţă dragă. „La clasa a VIII-a nu toţi elevii au făut faţă cu brio tezelor. Elevii întotdeauna abordează mai greu genul liric, le este dificil să comenteze figurile de stil”, ne-a spus profesoara .
Elevii au fost dezamăgiţi când au aflat de la profesoară că nu au scris bine. Un singur elev receptase ideea şi se bucura. Restul sperau să obţină un punctaj mai bun, prin rezolvarea celorlalte subiecte, mai ales că ei au realizat, ca teme, compuneri despre un tablou văzut într-un muzeu vizitat, în toamnă. „Sunt supărată că nu am făcut bine. Am scris că autorul vorbeşte despre iubirea pentru o fată şi nu e bine. Am rezolvat bine celelalte subiecte”, a spus Larisa Ş., elevă în clasa a VIII-a.
Peste 50 de elevi milenceni au susţinut ultima teză pe semestrul întâi, la limba şi literatura română.
Elevii nemulţumiţi de rezultatele obţinute, vor putea depune contestaţii pe 11 ianuarie 2008.

Gisèle George:La Confiance en soi de votre enfant

Chacun veut donner à sa fille, à son fils la confiance en soi essentielle pour que la vie lui sourie. Un enfant épanoui, bien dans sa tête, qui apprend avec plaisir, s’ouvre aux nouvelles expériences de la vie, se sent bien avec les autres. Voilà ce dont rêve chaque mère, chaque père. C’est le plus bel héritage que nous puissions transmettre.Le Dr Gisèle George nous explique comment se construit la confiance en soi et nous permet de trouver la bonne attitude pour aider nos enfants à y accéder : être vigilant mais pas intrusif, stimuler sans mettre la pression, aider tout en laissant le temps au temps…Pour que les enfants soient confiants en eux et prennent leur essor ! Pour que les adultes soient fiers de leurs choix parentaux et puissent regarder tranquillement leurs enfants grandir !Un livre pour avoir confiance en soi, pour les enfants, mais aussi pour chacun d’entre nous.Gisèle George est notamment l’auteur de Mon enfant s’oppose, qui a connu un grand succès et déjà aidé de nombreux parents. Pédopsychiatre depuis plus de vingt ans, c’est l’une des meilleures spécialistes de l’enfance et de l’adolescence.

Telefonul mobil si tumorile canceroase!

Il folosim zilnic, il tinem in permanenta in buzunar sau la ureche, cateodata nu renuntam la el nici cand suntem la volan sau in sala de cinema. La el apelam cand vrem sa vorbim cu cineva drag, sa incheiem o afacere sau pur si simplu sa stam la taclale cu un prieten. Totusi, in ciuda dovezilor insuficiente, oamenii de stiinta ne-au avertizat asupra riscurilor la care ne expunem folosind in exces telefonul mobil. Acum, un nou studiu realizat in Israel vine sa confirme temerile cercetatorilor. Potrivit specialistilor, utilizarea frecventa a telefoanelor mobile creste cu pana la 50% riscul aparitiei tumorilor canceroase in zona gurii, comparativ cu personale care nu au folosit niciodata un telefon mobil, anunta dailymail.co.uk. In plus, studii anterioare au sugerat o legatura intre telefoanele mobile si cancer la creier sau la ureche.
Specialistii sustin ca, deocamdata, nu se cunosc pe deplin modurile in care telefoanele mobile interfereaza cu organismul.
Cel mai recent studiu a fost realizat de cercetatorii de la Centrul medical Chaim Sheba din Tel Hashomer, Israel. La studiu au participat 402 persoane cu tumori benigne ale gurii, 56 cu tumori maligne si 1.266 de persoane sanatoase. Persoanele care utilizau cel mai frecvent telefonul mobil prezentau cele mai mari probabilitati de a dezvolta tumori ale glandei parotide. Parotida este cea mai mare dintre glandele salivare si este situata in spatele gurii, destul de aproape de ureche. Numai in Marea Britanie, anual, sunt diagnosticate 400 de cazuri de tumori ale glandei parotide, iar aproximativ 60 dintre acestea sunt maligne.
Persoanele care utilizeaza frecvent telefoane mobile tind sa dezvolte o tumoare pe aceeasi parte unde tin de obicei telefonul mobil. Mai expusi riscului sunt utilizatorii din zonele rurale, unde aparatul emite mai multe radiatii pentru a intra in contact cu cea mai apropiata statie de telefonie mobila.
Mai mult, unele studii au scos la iveala faptul ca undele electromagnetice emise de telefoane au puterea de a rupe legatura chimica din interiorul celulei sau de a distruge ADN-ul.
Oamenii de stiinta israelieni au recomandat totusi precautie in analizarea rezultatelor si efectuarea unor studii suplimentare.

Les Têtes Raides prennent le large

Deux ans après Fragile, l’équipée bariolée la plus emblématique de la chanson alternative poursuit sa déjà longue route avec un nouvel opus, Banco. Accordéon, guitares nylons et fanfare de poche reprennent leurs droits sur ce disque apaisé et ouvert, aux accents presque méditerranéens. Fidèles à leur tradition poético-(sur)réaliste, les Têtes Raides fredonnent leurs chansons avec légèreté, portent le fer aux égoïsmes et s’accordent l’audace d’un poème mis en musique sur près de vingt minutes. Rencontre avec Christian Olivier, chanteur charismatique et plume d’un collectif décidément inusable.

Nicolas Sarkozy et Carla Bruni s'affichent !

Pas d'images volées. Le couple semble consentant. Et l'Elysée refuse de faire des commentaires. Une nouvelle fois, Nicolas Sarkozy cède donc à son amour de la mise en scène et de la « pipolisation »... Après ses difficultés conjugales avec Cécilia, il avait pourtant promis qu'il n'utiliserait plus sa vie privée à des fins politiques. C'était en 2005. Le temps est passé par là. Et, nous le savons tous, aussitôt chassé, le naturel revient toujours au galop.
Notre président a donc choisi de s'afficher avec la chanteuse et ex-top model, Carla Bruni et pas n'importe où : à Disneyland, là où les Français se rendent généralement en famille et où la vie semble toujours plus merveilleuse qu'ailleurs.
Voilà qui est censé donner un relief particulier à cette nouvelle relation et nous faire oublier la semaine calamiteuse que vient de passer le gouvernement, victime des audaces du colonel Kadhafi qui n'a eu de cesse de démentir et d'humilier ses hôtes pendant les cinq jours qu'il a passé à Paris.
Résultat, Nicolas Sarkozy, qui a perdu momentanément la main et près de trois points dans les sondages, a décidé de se rendre chez Mickey avec Carla Bruni pour se distraire et pour nous distraire. Un choix qui fait déjà la joie des magazines « pipole » qui nous promettent des photos et un récit détaillé de l'affaire.

Début du pèlerinage à La Mecque

Près de 1,5 million de musulmans sont arrivés en Arabie Saoudite pour le pèlerinage annuel de La Mecque, dont les rites commencent ce lundi. Pour faire face à cette marée humaine, les autorités saoudiennes ont pris d'importantes mesures afin d'assurer la sécurité.

Près de 2 millions et demi de musulmans sont attendus cette semaine à La Mecque, pour participer au Hadj, l'un des cinq piliers de l'Islam.
Pour éviter que l'une des plus importantes manifestations religieuses au monde, ne soit endeuillée comme en 2006 où 364 pèlerins avaient péri écrasés par la surcharge d'un pont, les autorités saoudiennes ont effectué cette année des travaux importants, notamment sur le pont de Djamarat à Mina, là où précisément se déroule le rite final de la lapidation des trois stèles symbolisant Satan.
Selon le prince Nayef ben Abdel Aziz, ministre saoudien de l'Intérieur mais aussi président du Comité suprême du pèlerinage, présent ce week-end pour inspecter les lieux, cette nouvelle infrastructure devrait faciliter la circulation des pèlerins et le rituel de la lapidation.
Cependant, le danger peut venir d'ailleurs, par exemple, des mouvements de foule comme ceux qui ont fait 251 morts en 2004 et la bousculade meurtrière de juillet 1990 à Mina où 1426 pèlerins avaient péri asphyxiés, dans un tunnel, le système de ventilation étant défectueux.
Le gouvernement saoudien craint aussi d'éventuels attentats qui pourraient être perpétrés par des islamistes, hostiles à la famille royale.
En matière de sécurité, des mesures drastiques ont été prises pour assurer la sécurité de tous les pèlerins. 50 000 hommes des forces de l'ordre sont actuellement déployés sur le site.

Creştini de weekend !

Prima Poruncă: „Să nu ai alţi dumnezei afară de mine."
Porunca a Doua: „Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti."
Porunca a Treia: „Să nu iei în deşert Numele Domnului, Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui."
Porunca a Patra: „Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti."
Porunca a Cincea: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara, pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău."
Porunca a Şasea: "Să nu ucizi."
Porunca a Şaptea: „Să nu preacurveşti."
Porunca a Opta: „Să nu furi."
Porunca a Noua: „Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău."
Porunca a Zecea: „Să nu pofteşti casa aproapelui tău; să nu pofteşti nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău."
După prăbuşirea regimului comunist, românii au reînceput să meargă la biserică, dar nicio statistică nu ar putea să precizeze astăzi, după 18 ani de libertate, câţi dintre noi cred cu adevărat în Dumnezeu sau măcar câţi cunosc şi respectă cele zece porunci.
Din 1990 şi până în prezent, biserica a ocupat primul loc în topul încrederii populare la capitolul „instituţii publice" (cu unele variaţiuni, între 80-90%), la mare distanţă de parlament, partide şi preşedinţie, şi aproape de o altă instituţie unde regulile democraţiei nu au aplicare: armata. Unul dintre cele mai recente Barometre de Opinie Publică, cel dat publicităţii de Fundaţia Soroş în iulie 2007, arăta că biserica domină, în continuare, topul încrederii românilor, cu 76%, locurile următoare fiind ocupate de armată (60%) şi Uniunea Europeană (51%).
Intuitiv, unii observatori au legat această constantă de istoria României - cea care, începând cu epoca voievozilor şi continuând cu istoria modernă, a fost, practic, un lanţ neîntrerupt de dictaturi.
Pe de altă parte, este evident că şi statutul multiplu de "uns" al lui Dumnezeu pe pământ, de învăţător şi judecător local pe care l-a acumulat preotul în comunitate, ca şi suferinţele îndurate pe perioada comunismului, când multe biserici au fost dărâmate şi mii de preoţi au fost întemniţaţi, au consolidat respectul pentru această instituţie.
Sentimentul a rămas nealterat chiar în contextul în care cei mai mulţi credincioşi fac distincţia între instituţia publică şi sacralitate. Comparativ cu americanii şi cu vecinii din Uniunea Europeană, românii sunt mai ataşaţi de biserică. Aşa spun statisticile.
Şi totuşi "prestigiul" nefericit de biserică mult-prea-conservatoare, extrem de etanşă în relaţiile cu exteriorul, pe care l-a căpătat Biserica Ortodoxă în ultimii ani, riscă să se perpetueze şi pe viitor, chiar dacă unele acţiuni recente (înfiinţarea Diaconiei pentru acţiuni sociale şi lansarea postului de radio şi tv Trinitas) ar contrazice această supoziţie.
Toate acestea fiind într-o Românie condusă de un prim-ministru catolic (Călin Popescu Tăriceanu), de un preşedinte ortodox (Traian Băsescu) şi de un parlament cu un număr însemnat de reformaţi (majoritatea parlamentarilor UDMR), era de aşteptat ca o concordie confesională naţională să poată fi obţinută mai simplu.
Pe de altă parte, omul care merge (sau este chemat) către biserică pare că a rămas doar un "capitol facultativ", redus la două cadelniţări şi trei binecuvântări pe an. Simplii practicanţi spun că, pentru mulţi dintre enoriaşii contemporani, biserica a devenit un teatru cu aceiaşi actori, unde se vine dintr-un soi de automatism.
Ei insistă că disoluţia sentimentului religios a fost favorizată nu doar de un anume context istoric, ci şi de superficialitatea oamenilor şi a educaţiei religioase. În localităţile rurale, de exemplu, unii oameni vin la slujba religioasă ca să afle întâmplările din sat, în timp ce la slujbele din oraşe enoriaşii discută vârtos despre politică sau emisiuni tv.
Este şi una dintre consecinţele prestaţiei instituţionale a unei biserici majoritare care, pe lângă performanţele ei notabile, nu a reuşit deocamdată să convingă pe această dimensiune. Existenţa sociologilor religiei sau a institutelor de profil afiliate uneia sau alteia dintre biserici este un loc comun în Occident. La noi, nu, în ciuda bogăţiei peisajului religios din România, amplificat cu românii din diaspora sau cu cei din jurul României, între care Mitropolia Basarabiei - ce ar merita ea însăşi o tratare aparte.
Tinerii, care ar fi trebuit să fie cei mai afectaţi de această stare de represiune a sentimentului mistic, încep să revină la credinţă, dar este clar că au nevoie de sprijin din partea bisericii pentru regăsirea propriilor valori.

Naşterea Domnului şi adevărul Evangheliilor !

Ne apropiem cu paşi repezi de cea mai dragă sărbătoare a creştinilor: naşterea Pruncului Iisus. În decursul vremii însă naşterea Sa a fost poate cea mai contestată dintre toate momentele consemnate despre El în Scriptură. S-a încercat totul pentru a se dovedi că El nici nu a existat ca persoană istorică, că totul este un mit sau o legenda. Ne propunem să discutăm tocmai despre acest moment crucial al omenirii şi să demonstrăm cu argumente că, într-adevăr, informaţiile referitoare la aceste evenimente, cuprinse în Evangheliile lui Matei şi Luca, sunt adevărate.
Sir William M. Ramsay, un important reprezentant al Bisericii Presbiteriene din SUA, care a predat Biblia la Colegiul Bethle din oraşul Mc.Kenzie, statul Tennessee, declara că a fost un necredincios, dar după ce a fost adus în contact cu cartea Faptele Apostolilor, atitudinea lui s-a schimbat. Mai mult, efectuarea unei investigaţii arheologice, studierea geografiei şi topografiei locurilor sfinte i-au demonstrat că evanghelistul Luca este vrednic de crezare în tot ceea ce a scris despre dumnezeiasca naştere.Evanghelia lui Luca este confirmată de documente egiptene.
Luca scrie în Evanghelia sa că, la vremea naşterii Domnului, împăratul Cezar August a dat poruncă pentru efectuarea unui recensământ, fiecare om fiind obligat să se înscrie în cetatea lui. Şi tot Luca spune că această înscriere s-a făcut, „întâia dată“, pe când Quirinius era dregător în Siria.Scepticii au replicat că această informaţie este o făcătură, de vreme ce romanii nu „inventariau“ oamenii, ci numai animalele, şi pentru asta nu trebuia să se deplaseze în alte localităţi.Un formular de recensamânt din anul 48 d.Hr., descoperit în nisipurile Egiptului, confirmă însă spusele lui Luca. Documentul respectiv conţine declaraţia unei anume Thermoutharion, dată sub prestare de jurământ, în care se vorbeşte despre recensământul persoanelor: „Eu, susnumita Thermoutharion, cu protectorul meu numitul Apollonius, jurăm pe Tiberius Claudius, Cezarul împărat, ca i-am declarat în mod sigur, onest, vrednic de încredere, pe cei ce locuiesc cu mine, nici pe un strain, nici pe un alexandrian, nici pe un liberat, nici roman, nici egiptean, decât pe cei spuşi mai sus...“, se arată în respectivul document. Acelaşi lucru reiese şi dintr-un alt document din 104 d.Hr., prin care prefectul Egiptului, Gaius Vibiu, cerea, „din pricina apropierii recensământului,... ca toti cei care pentru anumite motive locuiesc în altă parte decât districtul lor, să se pregătească de îndată să se reîntoarcă la guvernământul lor, spre a putea completa formularele de înregistrare a familiei...“Aceste documente arată clar ca stăpânirea romană efectua asemenea recensăminte în tot imperiul, adică şi în Egipt şi în Palestina. Astăzi se cunosc mai multe documente care vorbesc despre recensămintele, desfăşurate la 14 ani o dată, din anii 34, 48, 62, 90, 104, 118, 132, 230 d.Hr. şi, indirect, chiar despre cel din anul 20 d.Hr. De aceea, a tăgădui recensământul pomenit de Luca înseamnă a nega o realitate demonstrată indubitabil.Eroarea lui Exiguus îl reabilitează pe Matei. O altă întrebare ridicată de sceptici se referă la aparenta neconcordanţă din Evanghelia lui Matei, care spune: „Dupa ce S-a născut Isus în Bethleemul din Iudeea, în zilele împăratului Irod...“. Ori se ştie, cu certitudine, că Irod a murit în anul 4 i.d. Hr. ! Eroarea îi aparţine însă călugărului scit Dionysius Exiguus care, în secolul al şaselea, a calculat greşit că începutul erei creştine ar coincide cu anul 754 de la fondarea Romei, în loc de 749, când S-a născut Iisus, cu o eroare de mai bine de patru ani. Iosif Flaviu spune clar că Irod a murit la Ierihon pe 13 martie, cu ceva înainte de Paştele evreiesc al anului 750. Deci, Irod trăia în momentul naşterii lui Iisus, iar Matei a consemnat corect evenimentele. Cele doua guvernări şi recensamintele lui Quirinius. Revenind la Luca, trebuie să mai spunem că menţionarea lui Quirinius în Evanghelia sa nu era confirmată de documentele istorice romane, care arătau că recensamântul pomenit pe vremea acestuia avusese loc în anul 7 d.Hr. În 1828 însă, s-a găsit la Roma o inscripţie care indica faptul că Quirinius a fost guvernator de două ori, fapt confirmat şi de descoperirea lui Sir William Ramsey, care a găsit la Antiohia Pisidiei, în Asia Mica, un monument care arăta că Quirinius a fost de doua ori guvernator. Precizarea lui Luca „întâia dată“ este facută tocmai spre a deosebi primul recensamant de cel de-al doilea, facut de Quirinius la anul 7 d.Hr., cu ocazia celei de a doua guvernări a sa în Siria. În acest mod, lucrurile s-au limpezit, iar naşterea Celui mai presus de fire, consemnată în cele două Evanghelii, iată, capată şi susţinere documentară, reducându-i la tăcere pe sceptici.

Evacuation d'un campement de sans-abri près de Notre-Dame

Un an après le campement près du canal Saint-Martin, l’association Les Enfants de Don Quichotte a tenté ce samedi d’installer une centaine de tentes pour loger des sans-abri le long de la Seine, près de la cathédrale Notre-Dame, dans le centre de Paris. Mais les forces de l'ordre ont rapidement évacué les lieux.

Vendredi, la ministre du Logement Christine Boutin avait prévenu qu'elle ne tolèrerait pas l'installation de nouveaux campements, après la signature d’un accord prévoyant le relogement de 374 ménages qui occupaient depuis 72 jours un immeuble rue de la Banque, en plein cœur de Paris.

Les Enfants de Don Quichotte dénoncent « les promesses non tenues » du gouvernement qui font que « cette année encore, plusieurs milliers de personnes dorment sur les trottoirs », en particulier à Paris.

D'autres associations, notamment le Secours Catholique, le collectif Aclefeu, la fondation Emmaüs, se sont insurgées contre le manque de moyens pour héberger les sans-abri.

Le maire de Paris, le socialiste Bertrand Delanoë a appelé le gouvernement à mettre en oeuvre d'urgence « un plan national » en faveur des sans-abri, tout en soulignant que « seulement 12 000 logements très sociaux (PALI) ont été financés en 2007 pour un objectif de 20 000 ». Les Verts ont apporté leur soutien à l'action de l'association Les Enfants de Don Quichotte. Pour sa part, François Hollande, premier secrétaire du PS, a accusé Nicolas Sarkozy de ne « pas respecter sa promesse » d'un droit opposable au logement et « d'envoyer les forces de police punir, chasser, expulser ».
Selon l’Association ATD Quart Monde, près d’un million de personnes en France n’ont pas de logement permanent et environ 100 000 personnes vivent dans la rue.