Creştinii romano-catolici şi cei protestanţi sărbătoresc astăzi Sfintele Paşte, sărbătoare care alături de Naşterea Domnului, este cea mai importantă şi mai veche din calendar. Potrivit tradiţiei, în această zi, pe masa fiecărui creştin de rit catolic trebuie să fie cozonaci proaspeţi, ouă roşii şi preparate din carne de miel. În acest an, Paştele catolic este sărbătorit cu cinci săptămâni înaintea celui ortodox.Încă de vineri, pelerinii din oraşul vechi al Ierusalimului au pornit pe Via Dolorosa purtând cruci de lemn, oprindu-se în cele 14 locuri unde s-a oprit şi Iisus pe acelaşi drum. Alţii au intrat in Biserica Sfântului Mormânt sau au ajuns la piatra unde se spune că a fost coborât Iisus de pe cruce. Credincioşii se vor aduna şi la Vatican, unde Papa Benedict al XVI-lea va ţine slujba de Înviere. În ziua Învierii, preoţii catedralelor catolice vor sluji de dimineaţă până seara, pentru ca toţi creştinii să poată participa la sfânta liturghie. Potrivit tradiţiei, la această liturghie credincioşii participă nu doar ca spectatori, ci vor cânta şi vor pune întrebări preotului care citeşte pasaje din Biblie, iar la sfârşit se vor împărtăşi cu ostie, un fel de pâine din aluat nedospit, simbolizind trupul lui Iisus Hristos.
Paştele catolic este sărbătorit cu cinci săptămâni înaintea celui ortodox. Asta pentru că cele două biserici calculează data învierii Mântuitorului Iisus după două calendare diferite. De-a lungul timpului au existat mai multe încercări de sincronizare a datelor, însă toate au eşuat.Tradiţia spune că la primul Sinod ecumenic desfăşurat la Niceea în anul 325 d.H. s-a hotărât ca Paştele să fie prăznuit în prima duminică cu luna plină de dupa echinocţiul de primavară. În cazul în care prima lună plină de după echinocţiul de primavară cade duminică, Paştele va fi serbat în duminica următoare.Până în anul 1582, toţi creştinii sărbătoreau Sfintele Paşte la aceeaşi dată, însă Papa Grigore al VIII-lea a descoperit un decalaj de 14 zile între calendarul iulian, întemeiat de Iulius Cezar în anul 46 î. H, şi timpul real. Atunci, Papa a hotărât ca toţi creştinii Bisericii Catolice să sărbătorească Paştele după calendarul nou întemeiat de el - calendarul gregorian. De atunci, creştinii catolici sărbătoresc Învierea Domnului conform acestuia, în timp ce ortodocşii au rămas la calendarul Iulian.Calculele celor două momente celeste sunt şi ele diferite, apusenii bazaţi pe luna plină ecleziastică, pe când răsăritenii observă luna plină astronomică, la fel cum privesc şi data reala a echinoxului, în timp ce catolicii se bazează pe o dată fixă calculată din vreme pentru echinox. Luna plină ecleziastică, în acest context, este calculată din vreme conform unor tabele bisericeşti, datele fiind prestabilite cu mult înainte. Ortodocşii, în schimb, urmează luna plină pascală, care este la o dată calculată pe baza observaţiilor astronomice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu