În fiecare an, la 21 mai, creştinii din întreaga lume sărbătoresc Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Constantin este considerat împăratul roman care a acordat adevărata libertate creştinismului.
Preot Constantin Bogdan Bejenariu
Născut din părinţi nobili, împăratul Constantius Chlorus şi Elena, Constantin cel Mare s-a convertit la creştinism în anul 312, după ce a cîştigat lupta decisivă cu rivalul său la tron, Maxenţiu. Istoricii Eusebiu de Cezareea şi Lactanţiu afirmă că în ajunul bătăliei de la Pons Milvius din 312, Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia “in hoc signo vinces” – Prin acest semn vei învinge.
Mîntuitorul i s-a arătat în vis, cerîndu-i să pună pe steagurile armatei sale Sfînta Cruce, ca semn protector în lupte. Prin Edictul de la Milano, Constantin adoptă măsuri în favoarea Bisericii.
Preoţilor le-au fost acordate subvenţii, s-a renunţat la pedepsele mult prea aspre, viaţa celor din închisori s-a îmbunătăţit, eliberarea sclavilor a fost simplificată, iar legea a fost modificată, în scopul de a-i proteja pe săraci, pe orfani şi pe văduve. Constantin a fost cel care a considerat duminica drept zi de odihnă în întregul Imperiu Roman, în anul 321.
Imagini din Biserica Sf.Nicolae din Mileanca
Elena, mama sa, a avut o misiune sfântă, aceea de a găsi la Ierusalim Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Cu rugăciuni fierbinţi, Sfânta Elena a reuşit să afle Crucea, înălţată de Episcopul cetăţii, Macarie I, la 14 septembrie 326, în faţa credincioşilor. Pentru meritele şi serviciile aduse creştinismului, Biserica l-a cinstit în mod deosebit, trecându-l în rândul sfinţilor, împreună cu mama sa, Elena.
În fiecare an, la 21 mai, creştinii din întreaga lume sărbătoresc Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Constantin este considerat împăratul roman care a acordat adevărata libertate creştinismului.
Preot Constantin Bogdan Bejenariu
Născut din părinţi nobili, împăratul Constantius Chlorus şi Elena, Constantin cel Mare s-a convertit la creştinism în anul 312, după ce a cîştigat lupta decisivă cu rivalul său la tron, Maxenţiu. Istoricii Eusebiu de Cezareea şi Lactanţiu afirmă că în ajunul bătăliei de la Pons Milvius din 312, Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia “in hoc signo vinces” – Prin acest semn vei învinge.
Mîntuitorul i s-a arătat în vis, cerîndu-i să pună pe steagurile armatei sale Sfînta Cruce, ca semn protector în lupte. Prin Edictul de la Milano, Constantin adoptă măsuri în favoarea Bisericii.
Preoţilor le-au fost acordate subvenţii, s-a renunţat la pedepsele mult prea aspre, viaţa celor din închisori s-a îmbunătăţit, eliberarea sclavilor a fost simplificată, iar legea a fost modificată, în scopul de a-i proteja pe săraci, pe orfani şi pe văduve. Constantin a fost cel care a considerat duminica drept zi de odihnă în întregul Imperiu Roman, în anul 321.
Imagini din Biserica Sf.Nicolae din Mileanca
Elena, mama sa, a avut o misiune sfântă, aceea de a găsi la Ierusalim Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Cu rugăciuni fierbinţi, Sfânta Elena a reuşit să afle Crucea, înălţată de Episcopul cetăţii, Macarie I, la 14 septembrie 326, în faţa credincioşilor. Pentru meritele şi serviciile aduse creştinismului, Biserica l-a cinstit în mod deosebit, trecându-l în rândul sfinţilor, împreună cu mama sa, Elena. 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu