Comisia Europeană a analizat performanţele educaţionale ale statelor membre în cinci domenii (capacitatea de a citi, absolvirea gimnaziului, abandonul şcolar, participarea adulţilor în procesul de învăţare continuă şi numărul absolvenţilor la matematică, ştiinţe şi tehnologie), identificând restanţe semnificative la nivel comunitar în ceea ce priveşte atingerea obiectivului .
În România, aceste cifre incredibile au fost primite cu scepticism şi nu au declanşat îngrijorare printre oficiali, ci dimpotriva, o reactie atipică: suntem iar persecutaţi!
Mai bine de jumătate dintre adolescenţii români (53,5%) şi bulgari (51,1,%) întâmpină dificultăţi în a citi şi a înţelege un text, constată evaluarea Executivului comunitar, plasând ţara noastră şi Bulgaria vecină pe ultimele locuri în UE din acest punct de vedere,
La mare distanţă, România şi Bulgaria sunt urmate de Grecia(27,7%), Italia (26,4%) şi Spania (25,7%). Performeri în ceea ce priveşte înţelegerea textelor citite sunt Finlanda, cu un total de 4,8%, urmată de Irlanda, cu 12,1%, şi Estonia, cu 13,6%.
"Aproape o treime din forţa de muncă comunitară nu şi-a definitivat studiile liceale şi aproximativ un sfert din copiii în vârstă de 15 ani din Europa nu pot citi. (...) Aceste milioane de europeni vor întâmpina dificultăţi din ce în ce mai mari în ceea ce priveşte propria dezvoltare, ca să nu mai vorbim de găsirea unui loc de muncă", a avertizat oficialul european.
Asistăm live la naşterea unui monstru: analfabetismul precoce, infantil şi anacronic. Multora li se părea intolerabilă statistica europeană, greu să depăşească principii inoculate acum câteva decenii de un stat totalitar: prosesul unei mitificări al omului multilateral dezvoltat!
Acea politică a avut o puternică forţă corozivă şi destructivă - a măcinat cu tenacitate individul orgolios şi a lansat omul carismatic dar analfabet.
Din păcate, cam aşa stau lucrurile şi în timpurile noastre, unde se vorbeşte tot mai mult de o ruptură dintre şcoală şi viaţă. Viaţa cere nişte instrumente inedite, nişte aptitudini, şcoala nu mai oferă de mult asemenea deprinderi.
Un tânăr care va cunoaşte istorie, opera unor muzicieni, pictori ori scriitori, căruia, de asemenea, nu îi va fi străină spiritul ştiinţific, acel adolescent parcă nu va fi atât de preocupat de copiat, nu se va mai gândi să-şi mituiască profesorii, iar toată umbra cinică a fiinţei sale se va spulbera, eliberând un om autentic, necaricatural, inteligent şi cu ideea de formare întru spirit, reala miză a culturii generale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu