În cursa pentru un loc în Parlament s-au înscris 2.960 de candidaţi: 2.065 doresc să obţină un mandat de deputat, iar 895, un mandat de senator. Potrivit legii, parlamentarii „se aleg în colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale”. În vederea alegerilor parlamentare au fost constituite 41 de circumscripţii electorale judeţene, o circumscripţie a municipiului Bucureşti şi, pentru prima dată în istoria alegerilor generale din România, o circumscripţie electorală a cetăţenilor cu domiciliul în străinătate.
Fiecare judeţ, respectiv circumscripţie electorală, va fi reprezentat în Parlament de un număr de senatori şi deputaţi stabilit în funcţie de numărul de locuitori ai judeţelor şi de norma de reprezentare.
Un deputat va reprezenta în Parlament 70.000 de locuitori, iar un senator, 160.000 de locuitori.
Alegerile în cifre
-număr de alegători înscrişi pe listele electorale: 18.328.646
-număr de mandate deputaţi: 311 din ţară + 4 din diaspora
-număr de mandate senatori: 135 din ţară + 2 din diaspora
-colegii uninominale Cameră: 311 în ţară + 4 în diaspora
-colegii uninominale Senat: 135 în ţară + 2 în diaspora
-număr total candidaţi: 2.960
-candidaţi Cameră: 2.065
-candidaţi Senat: 895
Competitori electorali: PNL - 315 candidaţi Cameră + 137 candidaţi Senat; PSD+PC - 315 + 137; PD-L - 314 + 137; UDMR - 313 + 136; PRM - 309 + 132; PNG-CD - 315 + 137; PVE - 70+48; PPPS - 63+24; PNDC - 3+3; PSR - 1+1; PRE - 1+0; Independenţi- 31; Minorităţi – 18
Alegerea candidaţilor aparţinând minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară
-cele 18 organizaţii reprezentând tot atâtea minorităţi naţionale se prezintă în alegeri cu câte un singur candidat pentru Camera Deputaţilor
-pentru candidaţii minorităţilor naţionale există un singur colegiu uninominal: întregul teritoriu al României. Drept urmare, fiecare astfel de candidat va apărea pe buletinul de vot din toate cele 315 colegii pentru Camera Deputaţilor.
Interdicţii pentru alegător
Următoarele fapte :
-distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 de lei
-promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani
-a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Se pedepseşte şi tentativa.
-utilizarea unui buletin de vot fals, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele la care are dreptul un alegător constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani. Se pedepseşte şi tentativa.
-atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
Se pedepseşte şi tentativa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu