Acordarea de sprijin nerambursabil pentru proiectele privind înfiinţarea unor baze de agrement în mediul rural este susţinută prin măsura de încurajare a activităţilor turistice (313) din cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Valoarea finanţării poate ajunge până la 200.000 de euro. În cazul în care investiţia este una de interes public negeneratoare de profit, finanţarea poate acoperi 100% din valoarea proiectului.Cu banii de la Uniunea Europeană se pot finanţa de la ştranduri, campinguri, popasuri turistice şi tabere (cu excepţia celor pentru copii), până la achiziţii de mijloace de transport tradiţionale, trasee de echitaţie, baze sportive sau parcuri de distracţii. Astfel de investiţii se pot realiza independent sau dependent de o structură turistică de cazare. Proiectele integrate care combină agrementul cu structuri de primire turistică, amplasare de indicatoare turistice, centre de informare sau dezvoltarea de servicii turistice pot primi un punctaj mai mare în vederea obţinerii finanţării. În general, numai investiţiile în zone cu potenţial turistic, dar nedezvoltate încă, au şanse de finanţare. Pentru localităţile deja dezvoltate turistic sunt permise doar modernizările. Pe pagina web a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (www.apdrp.ro) sau la centrele regionale se poate accesa o listă cu localităţile cu potenţial turistic din România. Cel mai indicat este ca înainte de a începe demararea proiectului să consultaţi această listă.
Banii de la UE pentru finanţarea activităţilor turistice din mediul rural pot fi solicitaţi de microîntreprinderi sau de persoane fizice care se obligă să se autorizeze până la data semnării contractului. De asemenea, solicitanţii pot fi comunele (prin reprezentantul legal), asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune sau organizaţiile neguvernamentale (ONG). Solicitantul trebuie să aibă în proprietate sau în concesiune pe o perioadă de minimum zece ani terenul aferent investiţiei, să asigure cofinanţarea şi să prezinte studiu de fezabilitate sau memoriu justificativ, după caz. Sediul social şi punctul de lucru pentru derularea proiectului trebuie să fie în mediul rural, iar investiţia trebuie să fie încadrată în specificul local de arhitectură şi tradiţie.
Cu cât punctajul este mai ridicat, cu atât şansele de obţinere a finanţării sunt mai mari. Un scor mai bun va putea fi obţinut dacă investiţia va fi localizată într-o zonă cu real potenţial turistic sau dacă investitorul este o femeie sau un antreprenor cu vârsta sub 40 de ani. Proiectele care prevăd şi investiţii în producerea de energie regenerabilă la scară mică (panouri solare) sau care valorifică tradiţia locală au, de asemenea, şanse mai mari de finanţare. Astfel, decorarea cu ceramică tradiţională, cu cergi sau alte obiecte care contribuie la păstrarea culturii îţi pot spori siguranţa obţinerii de fonduri de la UE.
*
**
**Într-o populaţie de peste 21,5 milioane, doar câteva zeci de români şi-au testat oficial inteligenţa. Mult mai deschişi acestei provocări sunt cei care au plecat din ţară.
Persoanele din acest grup elitist au un coeficient de inteligenţă (IQ) de peste 132, pe scara standard. În România, oficial, doar 55 de persoane au dat testele şi au aderat la organizaţia internaţională Mensa, fapt care le aduce recunoaşterea unui IQ special. Chiar dacă numărul românilor deştepţi este mult mai mare, puţini sunt cei interesaţi să se testeze şi să facă parte dintr-o organizaţie de profil.
Mensa este cea mai mare şi mai veche societate a persoanelor cu IQ ridicat, cu numeroase filiale în lume. A fost fondată în 1946, în Anglia, de către avocaţii Roland Berrill şi Lance Ware. Cei doi au pornit de la ideea că un coeficient de inteligenţă prea ridicat nu-ţi aduce neapărat fericirea, ci şi o oarecare fragilitate sau dificultăţi de integrare. Mensa este o organizaţie nonprofit care adună temperamente, caractere şi profesii extrem de diverse - fizicieni, vânzători, fermieri, şoferi, oameni de ştiinţă, casnice sau elevi. Cel mai mare scor la o testare Mensa a fost obţinut de un şofer de tir din SUA.
Organizaţia este puţin cunoscută în România, dar are deja un site propriu - www.mensa-romania.ro - şi patru proctori (persoane acreditate să aplice testele). O testare costă 25 de lei, iar după trecerea testului statutul de membru al organizaţiei presupune o taxă anuală de 60 de lei, redusă la jumătate pentru elevi şi studenţi. „Mensa oferă doar răspunsurile admis/respins, nu este o instituţie care vă dă o diplomă pe care să aveţi gravat un scor. Odată ce ai trecut testul, poţi decide atunci când consideri oportun să devii membru Mensa. Un membru primeşte legitimaţia şi drepturile de acces la grupul intern, la paginile Mensa International, la SIG-uri (grupuri de interes), la serviciul SIGHT (Servicii şi asistenţă pentru călătorii în ţările în care există filiale Mensa) etc.
Mensa România avea în noiembrie 2004 doar şapte membri, numărul lor oficial ajungând acum la 55. Spre comparaţie, Ungaria şi Bulgaria au organizaţii care depăşesc 600 de membri, iar Macedonia are 200 de membri, la o populaţie de două milioane de locuitori. Cehia a atins deja cifra de 1.600 de membri Mensa.
Click aici pentru a-ţi testa inteligenţa - Test Mensa
Persoanele din acest grup elitist au un coeficient de inteligenţă (IQ) de peste 132, pe scara standard. În România, oficial, doar 55 de persoane au dat testele şi au aderat la organizaţia internaţională Mensa, fapt care le aduce recunoaşterea unui IQ special. Chiar dacă numărul românilor deştepţi este mult mai mare, puţini sunt cei interesaţi să se testeze şi să facă parte dintr-o organizaţie de profil.
Mensa este cea mai mare şi mai veche societate a persoanelor cu IQ ridicat, cu numeroase filiale în lume. A fost fondată în 1946, în Anglia, de către avocaţii Roland Berrill şi Lance Ware. Cei doi au pornit de la ideea că un coeficient de inteligenţă prea ridicat nu-ţi aduce neapărat fericirea, ci şi o oarecare fragilitate sau dificultăţi de integrare. Mensa este o organizaţie nonprofit care adună temperamente, caractere şi profesii extrem de diverse - fizicieni, vânzători, fermieri, şoferi, oameni de ştiinţă, casnice sau elevi. Cel mai mare scor la o testare Mensa a fost obţinut de un şofer de tir din SUA.
Organizaţia este puţin cunoscută în România, dar are deja un site propriu - www.mensa-romania.ro - şi patru proctori (persoane acreditate să aplice testele). O testare costă 25 de lei, iar după trecerea testului statutul de membru al organizaţiei presupune o taxă anuală de 60 de lei, redusă la jumătate pentru elevi şi studenţi. „Mensa oferă doar răspunsurile admis/respins, nu este o instituţie care vă dă o diplomă pe care să aveţi gravat un scor. Odată ce ai trecut testul, poţi decide atunci când consideri oportun să devii membru Mensa. Un membru primeşte legitimaţia şi drepturile de acces la grupul intern, la paginile Mensa International, la SIG-uri (grupuri de interes), la serviciul SIGHT (Servicii şi asistenţă pentru călătorii în ţările în care există filiale Mensa) etc.
Mensa România avea în noiembrie 2004 doar şapte membri, numărul lor oficial ajungând acum la 55. Spre comparaţie, Ungaria şi Bulgaria au organizaţii care depăşesc 600 de membri, iar Macedonia are 200 de membri, la o populaţie de două milioane de locuitori. Cehia a atins deja cifra de 1.600 de membri Mensa.
Click aici pentru a-ţi testa inteligenţa - Test Mensa
***
În curînd vom avea cărţi de identitate în care nu vor mai fi menţionate prenumele părinţilor. Potrivit unei Hotărâri de Guvern publicate, ieri, în Monitorul Oficial, acestea vor conţine numai informaţii privind strict titularul.
Astfel, în act vor fi trecute numele şi prenumele titularului, adresa, sexul, data naşterii, cetăţenia, seria, valabilitatea şi codul numeric personal fără cifrele care semnifică data naşterii. Formatul documentului este identic cu cel actual, de tip cartelă, tipărită pe o singură faţă, cu dimensiunile 105 milimetri lungime, 74 milimetri lăţime şi 0,7 milimetri grosime. Elementele de particularizare a cărţii de identitate sunt drapelul, stema ţării, sigla, reprezentată sub forma unui desen geometric oval, conţinând abrevierea sintagmei ''evidenţa persoanelor'' - ''evp'', iar fondul va cuprinde curbilinii de siguranţă, asemănătoare celor aplicate pe bancnote, care asigură protecţia împotriva falsificării. Documentele eliberate până la intrarea în vigoare a actului normativ sunt valabile până la expirarea termenului de valabilitate.
***
Astfel, în act vor fi trecute numele şi prenumele titularului, adresa, sexul, data naşterii, cetăţenia, seria, valabilitatea şi codul numeric personal fără cifrele care semnifică data naşterii. Formatul documentului este identic cu cel actual, de tip cartelă, tipărită pe o singură faţă, cu dimensiunile 105 milimetri lungime, 74 milimetri lăţime şi 0,7 milimetri grosime. Elementele de particularizare a cărţii de identitate sunt drapelul, stema ţării, sigla, reprezentată sub forma unui desen geometric oval, conţinând abrevierea sintagmei ''evidenţa persoanelor'' - ''evp'', iar fondul va cuprinde curbilinii de siguranţă, asemănătoare celor aplicate pe bancnote, care asigură protecţia împotriva falsificării. Documentele eliberate până la intrarea în vigoare a actului normativ sunt valabile până la expirarea termenului de valabilitate.
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu