Codul Educaţiei... decodat!( IV)

Codul Educaţiei propus de ministrul Ecaterina Andronescu prevede 13 ani de învăţământ obligatoriu: cele 12 clase de liceu plus un an de grădiniţă. Documentul specifică faptul că obligaţia de a frecventa învăţământul la forma de zi încetează odată cu împlinirea vârstei de 16 ani. După această vârstă, tinerii îşi pot finaliza educaţia la seral, la frecvenţă redusă sau la distanţă.Potrivit aceluiaşi document, admiterea la liceu ar urma să se facă tot computerizat, în funcţie de media obţinută pe parcursul claselor V-VIII şi de notele obţinute la testările internaţionale, fiecare în proporţie de 50%. Testarea internaţională va fi de tip PISA (Programme for International Student Assessment), după model european, şi va înlocui tezele unice. La acest test, care va fi susţinut în scris în semestrul al doilea din clasa a VIII-a, vor fi verificate competenţele-cheie obţinute de elev prin întrebări din mai multe domenii.

Pachetul de legi propuse de şeful Comisiei prezidenţiale, Mircea Miclea, propune învăţământul obligatoriu de 10 clase. Frecventarea obligatorie a învăţământului de 10 clase, forma de zi, ar urma să înceteze la vârsta de 18 ani.
Potrivit documentului, învăţământul preuniversitar este gratuit şi este structurat pe sistem cinci-cinci-trei. Adică cinci ani de şcoală primară, cu includerea anului obligatoriu de la grădiniţă, cinci ani de gimnaziu, cu mutarea clasei a IX-a de liceu la şcoala generală, şi trei ani de liceu, din clasa a X-a până în clasa a XII-a.

Miclea propune ca la sfârşitul clasei a VI-a, la toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei să fie susţinut un test din două probe interdisciplinare: unul de limbă şi comunicare (limba română şi o limbă străină) şi matematică şi ştiinţe. Rezultatele testelor vor fi utilizate pentru realizarea unui raport de evaluare asupra fiecărui elev pentru orientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Tot pe baza acestui raport de evaluare se pot stabili planurile individualizate de învăţare pentru anii următori de studiu din învăţământul obligatoriu.

Miclea mai propune ca la finalul clasei a IX-a să se realizeze o evaluare naţională interdisciplinară obligatorie a tuturor elevilor. Testarea ar urma să aibă patru componente: evaluarea competenţelor de comunicare în limba maternă şi în două limbi de circulaţie internaţională, a competenţelor la matematică şi la ştiinţe; a celor de utilizare a calculatorului, printr-o probă practică. Rezultatele obţinute se înscriu în Portofoliul educaţional al elevului.
O urmărire atentă a elevului în clasele V-VIII, pentru a şti exact spre ce are copilul înclinaţii.
Legile lui Miclea propun şi o autonomie a liceelor, care îşi pot organiza singure examen de intrare.