Credinţa şi IQ sau Neuroteologia!

„Nu contează dacă eşti creştin, evreu, musulman, hindus, agnostic sau ateu, creierul reacţionează în acelaşi fel“, spune Andrew Newberg, autorul cărţii şi directorul Centrului pentru Spiritualitate şi Minte de la Universitatea Pennsylvania.

„Neuroteologia“ - ştiinţa care studiază rolul creierului asupra convingerilor religioase - încearcă să explice fenomenele care se petrec în creierele credincioşilor în momentul în care aceştia se roagă la Dumnezeu, explică el. Ştiinţa şi religia sunt considerate deseori tabere opuse, în unele cazuri adepţii uneia dintre tabere respingând-o pe cealaltă, însă Newberg, doctor şi profesor de radiologie, psihologie şi religie, le studiază pe amândouă. Newberg spune că scopul său nu este să demonstreze dacă religia este reală, „ci doar că oamenii sunt fiinţe religioase şi că trebuie să încercăm să înţelegem efectul pe care îl are credinţa asupra lor“.
Profesorul spune că există în creier „circuite ale lui Dumnezeu“, îmbunătăţite prin meditaţie în acelaşi fel în care activitatea musculară creşte prin antrenamente fizice. Circuitul parietal-frontal e responsabil de orientarea în spaţiu, iar meditaţia suprimă acest simţ şi lasă loc unui sentiment de linişte şi de comuniune cu Dumnezeu şi cu lumea.

„Chiar şi numai 10 sau 15 minute de meditaţie au efecte pozitive semnificative asupra activităţii cognitive, a relaxării şi a sănătăţii psihice“, conchide expertul american.
Andrew Newberg este medic şi profesor în departamentul de radiologie al spitalului Universităţii Pennsylvania. A realizat, în colaborare cu departamentul de neurologie şi psihiatrie al universităţii, studii despre bătrâneţe şi demenţă, iar în ultimii ani s-a concentrat pe funcţionarea creierului, în special în relaţie cu experienţele mistice sau religioase.
Scanări ale undelor cerebrale au demonstrat că meditaţia intensă creşte activitatea cerebrală din zonele în care se află centrii responsabili pentru concentrare şi stimulează sentimentul de compasiune prin calmarea centrilor nervoşi responsabili cu apariţia fricii şi a supărării, potrivit Reuters.

Sâmbăta pomenirilor!

Odihnească-se în pace!

Ivaşcă Paul ( n. 12.06. 1934 - d.17. o8.2009). Condoleanţe sincere familiei!

Codul Educaţiei... decodat!( I)

Actualul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, se luptă cu fostul ministru Miclea pentru supremaţia propriilor legi.

În toamnă, Guvernul ar trebui să-şi asume răspunderea şi pe legile educaţiei.

„InfoMileanca“ vă prezintă începând de astăzi, principalele puncte ale celor două pachete de legi ale educaţiei.

Noile legi ale grădiniţei:

Varianta Miclea

Atât legile lui Miclea , cât şi codul Ecaterinei Andronescu prevăd introducerea obligativităţii unui an de grădiniţă pentru toţi copiii de vârstă preşcolară. La clasa pregătitoare ar urma să fie înscrişi copiii de cinci sau şase ani, în funcţie de vârsta la care părinţii decid să-i dea la şcoală.

Legile lui Miclea prevăd modificarea ciclurilor de învăţământ în sistem 5-5-3, adică cinci ani de educaţie primară, cinci de gimnaziu şi numai trei de liceu.

Potrivit documentului, anul pregătitor de grădiniţă ar trebui să devină obligatoriu şi să facă parte din învăţământul primar. În clasa pregătitoare pot fi înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar. O astfel de clasă ar trebui să aibă, în medie, 20 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nici mai mult de 25.

Legile lui Miclea preved ca învăţământul preşcolar să înceapă la trei ani, o clasă urmând să aibă, în medie, 15 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nici mai mult de 20. Articolul 11 stipulează faptul că educaţia timpurie se organizează în familii, creşe şi, după caz, în gardinerii - forme de asistenţă social-educaţională între creşe şi grădiniţe, grădiniţe şi centre de zi, în plasament social, sau orice formă de educaţie echivalentă, specifică sistemului complet – integrat şi unitar de educaţie.

Înfiinţarea unităţilor de educaţie timpurie şi conţinutul educativ al educaţiei timpurii, ca şi standardele de calitate şi metodologia de organizare a acesteia ar urma să fie stabilită prin hotărâre de guvern, în termen de maximum nouă luni de la promulgarea prezentei legi.

La nouă luni de la promulgarea legii de organizare a educaţiei timpurii, Guvernul va reglementa tipurile şi modalităţile de finanţare a acestor servicii.

Varianta Andronescu

Codul Educaţiei, elaborat de ministrul Andronescu , prevede la rândul lui ca grupa pregătitoare de la grădiniţă să devină obligatorie, dar ciclurile şcolare rămân în actuala formulă. Adică patru ani la primar, alţi patru la gimnaziu şi încă patru la liceu.

Educaţia obligatorie ar urma să se întindă pe 13 ani, de la grupa pregătitoare până la terminarea liceului. Anul de grădiniţă obligatorie ar trebui să se organizeze în cadrul instituţiilor de învăţământ preşcolar, ca şi până acum.

Motivele sunt, în opinia ministrului Andronescu, simple: în şcoli nu există spaţii adecvate şi nici personal calificat.

„Dacă am aduce clasa pregătitoare la ciclul primar în cadrul şcolilor am crea o problemă de resurse umane şi infrastructură. Nu putem face acest lucru pentru că multe şcoli sunt în mediul rural şi nu dispun de infrastructură“, a explicat ministrul.

Potrivit Codului Educaţiei, înfiinţarea, desfiinţarea şi organizarea instituţiilor de învăţământ preşcolar ar urma să se facă la cererea consiliilor judeţene, cu acceptul inspectoratelor şcolare judeţene.

Dacă atât legile lui Miclea, cât şi codul Ecaterinei Andronescu consideră benefică obligativitatea unui an pregătitor, Andrei Marga, fost ministru al Educaţiei şi rector al Universitaţii „Babeş Bolyai“ din Cluj-Napoca, susţine că trimiterea copilului de 5-6 ani la clasa pregătitoare este o exagerare.

„Este o aberaţie să aduci copiii la şcoală la cinci ani. România nu are nevoie acum de extinderea duratei şcolarizării, are nevoie de folosirea mai intensivă a anilor“, a declarat Marga. Acesta atrage atenţia că mai mulţi ani de învăţământ obligatoriu nu înseamnă neapărat şi educaţie de calitate.

Străbunicii mei, Pricopi Comanescu si Elena Iftimi.

Fotografie trimisă de dl. Sorin Iftimi

Despre sărut!

10. Doi oameni din trei întorc capul spre dreapta atunci când sărută, iar această tendinţă pare să fie una achiziţionată încă din burta mamei.

9. Sărutul este cel mai bun mijloc de protecţie a danturii, pentru că stimulează refacerea smalţului dentar şi întârzie înmulţirea bacteriilor. Există însă şi o problemă: sărutul permite schimbul diferitelor specii de bacterii ce conduc la carii şi alte infecţii.

8. Primul pupic în faţa camerei de filmat a avut loc în 1896, în pelicula de 20 de secunde intitulată „The Kiss“. Protagoniştii filmaţi de Thomas Edison se numeau May Irwon şi John C. Rice. Greta Garbo a stabilit şi ea o premieră în lumea cinematografiei: primul sărut franţuzesc în poziţie orizontală (în „Flesh and the Devil“, 1926, alături de John Gilbert). Actriţa a spart din nou tiparele în 1933, în rolul reginei Christina a Suediei, surprinsă într-o postură romantică alături de contesa Ebba Sparre (interpretată de Elizabeth Young).

7. În fiecare an, pe 6 iulie se sărbătoreşte Ziua Sărutului, o bună ocazie pentru speech-uri referitoare la istoria sărutului sau la dimensiunea sa estetico-sociologică.

6. „Boala sărutului“ este numele popular al mononucleozei infecţioase, cauzată de virusul Epstein Barr transmis prin salivă. Primele simptome sunt oboseala accentuată, febra prelungită, durerile în gât sau inflamarea ganglionilor.

5. În viaţa publică a Romei antice, sărutul era mai întâi de toate un semn de supunere şi de respect. Mai-marii cetăţii erau sărutaţi pe mână, iar logodna se „oficia“ în momentul în care cei doi parteneri se sărutau pasional în public.

4. Un sărut franţuzesc solicită, în medie, 60 de miligrame de apă, 0,7 miligrame de proteine şi grăsimi, dar şi 0,4 miligrame de sare, potrivit cotidianului german. În plus, sunt solicitaţi nu mai puţin de 38 de muşchi faciali.

3. Recordul actual pentru cel mai lung sărut este deţinut de cuplul format din Louisa Almodovar şi Rich Langley. În Guinness Book, în dreptul celor doi sunt trecute 30 de ore, 59 de minute şi 27 de secunde.

2. Cimpanzeii bonobo, aflaţi pe cale de dispariţie, sunt singura specie, în afară de oameni, care gustă din deliciile sărutului franţuzesc.

1. În 70 de ani, un om îşi petrece în medie 110.000 de minute împărţind săruturi în stânga şi în dreapta.

Odihnească-se în pace!

Bintiuc Maria ( n.1941 - d.2009) ++ Iliescu Petrea ( n. 1935 - d. 2009)

Disponibilizări...locale!

După disponibilizările din învăţământ ( 366 la nivelul judeţului, 2 la nivelul comunei) s-a hotărât şi redimensionarea angajaţilor din aparatul propriu al administratiilor locale, stabilind un normativ de personal care va reduce drastic numarul bugetarilor.
În acest moment Primaria Mileanca are aproximativ 16 angajati, numarul acestora ar trebui sa se reduca la aproximativ 9, după procentul de 60% propus de ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea si vicepremierul Dan Nica.
O alta propunere priveste primariile de comune care au pana la 1.500 de locuitori si care ar urma sa beneficieze de o medie de 12 functionari publici in aparatul propriu. Urmatorul prag, pentru localitatile intre 1.500 si 3.000 de locuitori, ar urma sa aiba 14 functionari, iar cele cu o populatie intre 3.000 si 5.000 - 16 functionari.
Localitatile intre 5.000 si 10.000 de locuitori ar urma sa beneficieze de serviciile a 21 de functionari, iar cele intre 10.000-20.000 de 24 de functionari.
De asemenea, Consiliile Judetene urmeaza sa functioneze cu 120 si cel mult 180 de angajati, in functie de marimea judetului in cauza.
Coeficientul in functie de care s-ar putea stabili numarul functionarilor publici este de 0,21% raportat la numarul de locuitori ai localitatii, dar acesta nu se va aplica si la orasele cu un numar mare de locuitori.

Parfum de weekend