Viscolul şi memoria

Nici prin vis nu mi-ar fi trecut că dintr-o aşa vreme de viscol voi ajunge destul de repede la memorie.
Adevărul este că nenumărate lucruri rămân îngropate în ungherele memoriei de unde se întorc pe neaşteptate.
Memoria omenească are totdeauna agendă dublă: pe lângă cea oficială, trâmbiţată intens, una nedeclarată, care este însă adevărata agendă a memoriei.
Ce se ascunde în spatele ei?
Problemele de memorie sunt inerente după o anumită vârstă, deoarece reducerea capacităţii de memorare face parte din procesul natural de îmbătrânire a corpului, spun specialiştii. Somnul insuficient, perioadele stresante, lipsa unor activităţi de stimulare a memoriei şi alimentaţia bogată în grăsimi saturate accelerează însă deteriorarea memoriei. Pe termen scurt, pierderile de memorie pot fi trecute cu vederea, însă, atunci când încep să afecteze activităţile zilnice, trebuie luate măsuri.
Memoria poate fi de mai multe feluri: de scurtă durată, de lungă durată şi de lucru, care le permite oamenilor să reţină o cantitate limitată de informaţii, pentru o perioadă scurtă de timp. De exemplu, atunci când cerem un număr de telefon, ne folosim de memoria de lucru pentru a-l reţine până în momentul în care îl notăm.
Persoanele care rezolvă zilnic, timp de 20 de minute, jocuri de tip sudoku sau rebus îşi îmbunătăţesc capacitatea de memorare pe termen scurt. Prin acest tip de gimnastică a minţii, multe dintre problemele legate de memoria pe termen scurt vor începe să dispară. Astfel, persoanele care au frecvent lapsusuri, cele care uită unde pun cheile ori dacă au închis uşa de la intrare sau robinetul vor avea mai puţine astfel de probleme dacă îşi vor antrena memoria zilnic.
n ceea ce priveşte memoria pe termen lung, stimularea ei trebuie începută încă din copilărie. Specialiştii spun că metoda cea mai bună de a ne menţine memoria activă până la bătrâneţe este cititul. Prin urmare, se recomandă să lecturăm, pe cât posibil, în fiecare zi, patru-cinci pagini dintr-o carte. De asemenea, este important să ne stimulăm memoria în permanenţă, învăţând zilnic ceva nou, fie că este vorba de un cuvânt într-o limbă străină sau de un cântec.
La buna funcţionare a memoriei pe termen lung contribuie şi somnul. Însă, pentru aceasta, trebuie să se ţină cont nu doar de respectarea celor şapte ore de somn, ci şi de calitatea somnului.
În general, ar trebui să mergem la culcare în jurul orei 22.00, deoarece de la această oră corpul începe să secrete anumiţi hormoni care controlează activitatea creierului. Un pas absolut necesar pentru formarea memoriei de lungă durată este somnul. În timp ce dormim, mai ales pe durata fazei de somn paradoxal (cu mişcări oculare rapide, REM sleep), hipocampul, o structură cerebrală, este implicat în consolidarea informaţiei sub formă de memorie de lungă durată.
Vitaminele din complexul B (B1, B6 şi B12) sunt indispensabile pentru buna funcţionare a memoriei. Vitamina B1, cunoscută şi sub numele de „vitamina performanţelor intelectuale", creşte randamentul funcţiilor cerebrale. Vitamina B6 îmbunătăţeşte funcţiile mentale, ajutând şi la producerea de transmiţători nervoşi. Vitamina B12 sporeşte capacitatea de învăţare, atunci când se acumulează informaţii noi. De asemenea, tot pentru buna funcţionare a memoriei, se recomandă vitamina C şi mangan.
Milencenii îşi consumă, inconştienţi, mitul propriului viscol.
Trăim în plin capitalism democratic, târând după noi încruntătura severă a viscolului.
Viscoliada este înduioşătoare dar lipsită de raţiune şi memorie.