vineri, 6 august 2010

Bucuria Schimbării la Faţă


Sărbătoarea Schimbării la Faţă este motiv de bucurie pentru toţi credincioşii Bisericii Ortodoxe.


Praznicul Schimbării la Faţă a Mântuitorului este pentru Biserica Ortodoxă praznicul bucuriei şi al încrederii în biruinţa lui Dumnezeu, praznicul luminii izvorâte din adâncul slavei dumnezeieşti.

Praznicul Schimbării la Faţă este sărbătorit de Biserică pentru un fapt cu adânci semnificaţii. Pe muntele Taborului din Galileea, Mântuitorul în prezenţa a trei dintre cei mai aleşi Apostoli ai Săi îşi arată dumnezeirea, atât cât puteau ei cuprinde. Hristos şi-a arătat slava Sa sau lumina în care este sălăşluit Dumnezeu din veşnicie. Era nevoie să Îşi arate dumnezeirea Sa pentru a-i îmbărbăta pe Sfinţii Apostoli în faţa Sfintelor Sale pătimiri, care erau foarte aproape. Prin acest Praznic ne întărim credinţa privind la dumnezeirea Mântuitorului Iisus Hristos. Dacă Îl vedem nu numai ca Fiu al Omului, ci şi ca Fiu al lui Dumnezeu, care are vremurile sub stăpânirea Sa şi istoria întreagă, atunci ne încredinţăm că jertfa lui este de bunăvoie. Mântuitorul Iisus Hristos a venit să Îşi asume păcatele noastre şi să se jertfească, de aceea i-a încredinţat pe Apostoli că este Dumnezeu adevărat.
Icoana praznicului este o reprezentaţie a Bisericii în care sunt întâlnite toate elementele istorice, care atestă viaţa Mântuitorului Iisus Hristos pe pământ, dar sunt semnificate şi elementele revelaţiei supranaturale divine.
Este lumina care ne hrăneşte nouă sufletul, este hrana veşnică, este lumina zilei a opta. În Schimbarea la Faţă vedem mai multe etape de descoperire a dumnezeirii. Este descoperirea Preasfintei Treimi, este descoperirea stării de după Învierea Mântuitorului Iisus Hristos şi descoperirea zilei a opta, ziua în care cei Sfinţi şi drepţi vor fi îmbrăcaţi în aceeaşi lumină a lui Hristos.
Lumina credinţei şi lumina faptelor bune se încoronează cu lumina harului. Această lumină a harului este prima care se sălăşluieşte în sufletul nostru de la botez. Prin puterea ei adunăm lumina credinţei şi lumina faptelor bune. Ne încoronăm şi noi cum s-a încoronat Hristos cu lumina Sa de care s-au învrednicit şi Apostolii. Această lumină există în chip tainic în Biserică, toate feţele sfinţilor în icoanele ortodoxe fiind luminate, pentru că Sfântul a rămas împărtăşit pentru totdeauna de harul divin, de care în cer se va împărtăşi continuu.
A asculta de Hristos înseamnă a mărturisi că El este şi Om adevărat, şi Dumnezeu deplin. Trebuie să vedem în Hristos Domnul pe Dumnezeu deplin, să vedem în primul rând pe Fiul lui Dumnezeu făcut om care rămâne Dumnezeu. Numai în această stare El ne poate mântui pe noi şi ne poate ajuta să schimbăm interiorul nostru.

Ca să schimbăm interiorul nostru şi al întregii societăţi, noi trebuie să unim muntele Taborului cu muntele Golgota. Ne vom învrednici să vedem lumina Taborului, ne vom schimba interiorul nostru dacă mergem şi pe muntele Golgota, dacă ne vom lua în fiecare zi crucea.

Niciun comentariu: