Lecturi de duminică

„Municipium Iassiorum” ( fragmente)
Această denumire a Iașilor dorea să sublinieze nu doar originea romană, ci și urbană a capitalei Moldovei. Municipium era al doilea rang pe care îl putea dobândi un oraș roman, inferior rangului de colonia. Față de așezările cu statut mai modest, un municipium se bucura de dreptul de a-și alege o conducere proprie și de a se autoadministra, având un înalt grad de autonomie. Și municipiile erau de două feluri. Locuitorii unui municipiu de prim ordin, din Imperiu, aveau cetățenie romană și drepturi depline, printre care și cel mai important: dreptul la vot. Un al doilea ordin de municipii era constituit din fostele centre tribale însemnate din teritoriile cucerite. Locuitorii acestora nu erau cetățeni romani deplini, dar aveau datoriile unor cetățeni deplini în privința plății impozitelor și a serviciului militar.
„Municipium Iassiorum” ar putea fi asimilat acestei ultime categorii.
Oricât ar părea de surprinzător, nu ieșenii și nu istoricii români au stat la baza creării mitului începuturilor romane ale orașului Iași, ci diverși autori străini, cu notorietate în epocă2. Mai întâi a fost Ortellius, care în a sa Geografie, publicată la 1578, afirma că orașul Iași din Moldova își are originea într-o străveche așezare a daco-iassenilor. Argumentul care a contat cel mai mult a fost o inscripție în limba latină, datând din secolul al II-lea, care se păstra într-un muzeu din Transilvania (Cetatea Albă? – Karlsberg) și care a fost publicată de umanistul Szamosközy, la 1593, în cunoscuta sa colecție de epigrafie clasică. Inscripția făcea referire la un anume Municipium Iassiorum. Aceeași inscripție a fost preluată într-o lucrare de epigrafie a lui Ianus Gruter, publicat\ la Heidelberg, în 1616. Autorul identifica așezarea antică menționată cu orașul Iași din Moldova, de lângă râul Prut.
Ideea a fost preluată apoi de Christophor Cellarius (1701), care era de acord și cu localizarea. Aceeași identificare poate fi întâlnită și în Topographia magni regni Hungariae (Viena, 1718), precum și în lucrările abatelui Georg Pray (Viena, 1774) [i Franz Joseph Sulzer (Viena, 1781). Practic, lumea savantă a acelei epoci era de acord cu faptul că Municipium Iassiorum din inscripția invocată era numele antic al capitalei Moldovei din vremea lor.
În mod firesc, această idee a trecut în scrierile unor autori din Principatele Române, precum Dionisie Fotino (Istoria generală a Daciei, Viena)