Pentru romani ziua de 30 noiembrie reprezinta o sarbatoare crestina importanta. Sfantul Andrei este apostolul care a crestinizat primul meleagurile noastre, fiind considerat patronul spiritual al romanilor.
Pe langa traditiile de natura religioasa exista traditii si credinte desprinse din vechi sarbatori ale tracilor, romanilor si dacilor. Intalnim credinte si obiceiuri legate de protectia oamenilor, a animalelor si gospodariilor. Toate acestea nu au valente religioase dar sunt perpetuate prin oameni de-a lungul timpului.
In Bucovina, inainte de Sf. Andrei cu cateva zile, femeile nu torc iar de Sf. Andrei nu matura si nu scot gunoiul din casa, nu curata grajdurile, nu se piaptana pentru a nu aduce lupul prin apropiere. Noaptea de ajun precum si ziua Sf. Andrei se crede ca este prielnica anumitor practici si farmece de dragoste. Una dintre acestea este Pazitul usturoiului, un fel de serbare nocturna colectiva gen Revelion, cu mancare si bautura abundenta, la care barbatii neinsurati vin cu caciulile pline cu capatani de usturoi (in unele sate si fetele aduc cate trei capatani), toate se pun intr-o covata pe care o femeie batrana trebuie s-o pazeasca toata noaptea la lumina unei lumanari, ca sa nu fie furata de strigoi, in timp ce tineretul petrece, bea, canta si joaca. Dimineata, in curtea casei se incinge o hora, iar in mijlocul ei „este jucata” covata cu usturoi de un flacau. Apoi usturoiul este impartit la toti care au participat si dus acasa cu mare grija, pus la icoane, folosit ca leac impotriva bolilor sau pentru descantece si vraji. Astfel in unele localitati cand fetele sosesc acasa de la Pazitul usturoiului, seamana un catel de usturoi priveghiat toata noaptea, intr-un cocolos de aluat. Dupa felul in care incolteste si creste acest usturoi, se fac prognosticuri de maritis.Acest ritual este deosebit de variat, in functie de regiunea unde se practica. Tot in aceasta zi nu se da de imprumut ori in dar caci vei pagubi.
Pentru ca spiritele rele sa nu se cuibareasca in case, femeile intorc seara toate oalele si canile cu gura in jos. Scot din soba cenusa calda de peste zi, pentru ca spiritele nelinistite sa nu-si gaseasca adapost la caldura. Alteori, imprastie resturi de piine prin curte, pentru ca spiritele flaminde sa nu caute prin camari de mancare
Tot in noaptea de Sf. Andrei sint practicate si predictii meteorologice populare pentru anul urmator. De obicei, in podul casei sint urcate 12 cepe sanatoase, la fel de mari, care sint lasate acolo pina in seara de Craciun, cind se afla rezultatul. Fiecarei cepe ii este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indica luni ploioase sau cu grindina, iar cele care au incoltit luni favorabile recoltei.
Cele mai multe ritualuri sunt dedicate atragerii iubirii. De pilda, prin ascunderea sub perna a unui fir de busuioc sfintit, se crede ca se obtine in vis imaginea “ursitului”. Pentru “atragerea” acestuia este mult folosita si metoda “facutului cu ulcica”. La miezul noptii, singura la gura sobei, tanara intoarce cu gura in jos o ulcica noua de lut, iar pe dosul vasului lasa sa palpaie trei carbuni. in timp ce roteste ulcica usor, rosteste o incantatie menita a suscita o atractie irezistibila pentru cel iubit. O alta metoda folosita pentru cunoasterea viitorului consta in a privi, la miezul noptii, intre doua lumanari aprinse, intr-un pahar cu apa neinceputa, asezat pe cenusa. In centrul paharului este lasata sa cada o verigheta care a fost deja sfintita de preot prin cununie religioasa si se crede ca in verigheta apare chipul ursitului, daca este privita intens cateva minute. Unii tineri, inca, mai incearca sa isi vada viitorul sot la miez de noapte. Asezate complet dezbracate intre doua oglinzi, in camera intunecoasa, cu cate o lumanare in fiecare mana, incearca sa priveasca in oglinda din fata pentru a vedea imagini reflectate din oglinda din spate. Se crede, si unele persoane chiar au avut aceasta iluzie, ca prin fata ochilor incep sa se perinde scene de viata, ca tanara isi vede viitorul sot sau, in unele
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu